6,513 matches
-
de grâu macul își ține slujba de vecernie. Culmea prostiei - să calci pe urme de bou și să fii zimbru. „procentul este constant de trântori în stup”. S-ajungă cobză, molidul cântă de pui pe strune de vânt. Rătăcind prin șanț, ciocârlanul pricepu ce-i sărăcia. Măcieșul ia vamă un smoc de lână fiecărei oi. Doar luna, topind țurțurul din streașină, nu crede în lacrimi. Unde erau azi Carul Mare și cel Mic dacă aveau boi? Pe vatra sobei, ciocălăul așteaptă
PANSEURI ÎN 17 SILABE (II) de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366545_a_367874]
-
Articolele Autorului Cotrobăi desculța ulița satului meu, Bătătorita de suișuri și coborâșuri. Talpile-mi prăfuite, crăpate de mers Sângerează, ca și sufletul Ce nu se mai regăsește în acest pustiu. Pe fata uscată de vântul cel aspru, Lacrimi își sapă șanțuri negre, adânci, Ochii caută osteniți în lung și-n lat Să recunososca un colț de răi pierdut Și nu văd decât un gol imens. În jur, casele par mici și sărăcăcioase, Decolorate de timpul nemilos, Cocoșate de veri aride și
SATUL MEU BATRAN SI UITAT de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365632_a_366961]
-
înjurau mereu pe Hitler: bifoimachi, nemețchi! bifoimachi Hitler! Primul contact cu focul a fost simplu, pe la ora zece am oprit șirul de căruțe la marginea unui lan de porumb să ne mai odihnim; coborâsem din căruțe și stăteam pe malul șanțului în așteptarea comenzii de plecare, unii intraseră în porumb să-și facă necesitățile și veneau pe rând cu ștuleți de porumb și-i băgau în gura gloabelor sleite de foame și de drum. Și dintrodată, așa din senin, văzduhul a
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
noștri au luat-o razna pe câmp, eu am fugit după ei, unii din ei fuseserp loviți și se zbăteau în hamuri stropșind totul cu sânge. Lupta a durat cam o oră, timp destul să văd un infern dantesc. În șanț, lângă mine doi soldați ruși, unul tăiat în bucăți și altul cu fața mutilată, rămăseseră ca niște stârvuri stropșite cu sânge. Trebuie să fug din acest infern cât mai repede, mi-am zis, le-am împărtășit și celor doi consăteni
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
electricieni, cel care răspunde de activitatea lor, are alte treburi. Are încredere în ei. Dealtfel, cu supraveghere sau nu, activitatea nu poate fi decât aceeași. Au tot interesul să-și vadă de treabă. Muncind, ziua trece mult mai repede. Din șanțul în care trudesc de-abia li se zăresc umerii și capul. Ar trebui ca pereții să fie consolidați cu cherestea, până își termină treaba. Scot cărămizile ce protejează cablul electric, le aruncă pe maginea șanțului și apoi scot la iveală
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
trece mult mai repede. Din șanțul în care trudesc de-abia li se zăresc umerii și capul. Ar trebui ca pereții să fie consolidați cu cherestea, până își termină treaba. Scot cărămizile ce protejează cablul electric, le aruncă pe maginea șanțului și apoi scot la iveală cablul electric pentru a fi rulat. Măsura de protecție nu numai că ar fi costisitoare dar le-ar îngreuna munca reducându-le randamentul cu cel puțin șaptezeci la sută. Din când în când excavatoristul, care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
scot la iveală cablul electric pentru a fi rulat. Măsura de protecție nu numai că ar fi costisitoare dar le-ar îngreuna munca reducându-le randamentul cu cel puțin șaptezeci la sută. Din când în când excavatoristul, care a săpat șanțul, a ezitat să înfigă cupa, cât mai ... Citește mai mult Muncesc fără să fie supravegheați. Șeful echipei de electricieni, cel care răspunde de activitatea lor, are alte treburi. Are încredere în ei. Dealtfel, cu supraveghere sau nu, activitatea nu poate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
electricieni, cel care răspunde de activitatea lor, are alte treburi. Are încredere în ei. Dealtfel, cu supraveghere sau nu, activitatea nu poate fi decât aceeași. Au tot interesul să-și vadă de treabă. Muncind, ziua trece mult mai repede.Din șanțul în care trudesc de-abia li se zăresc umerii și capul. Ar trebui ca pereții să fie consolidați cu cherestea, până își termină treaba. Scot cărămizile ce protejează cablul electric, le aruncă pe maginea șanțului și apoi scot la iveală
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
trece mult mai repede.Din șanțul în care trudesc de-abia li se zăresc umerii și capul. Ar trebui ca pereții să fie consolidați cu cherestea, până își termină treaba. Scot cărămizile ce protejează cablul electric, le aruncă pe maginea șanțului și apoi scot la iveală cablul electric pentru a fi rulat.Măsura de protecție nu numai că ar fi costisitoare dar le-ar îngreuna munca reducându-le randamentul cu cel puțin șaptezeci la sută. Din când în când excavatoristul, care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
scot la iveală cablul electric pentru a fi rulat.Măsura de protecție nu numai că ar fi costisitoare dar le-ar îngreuna munca reducându-le randamentul cu cel puțin șaptezeci la sută. Din când în când excavatoristul, care a săpat șanțul, a ezitat să înfigă cupa, cât mai ... VIII. XXVI. ECOU RĂTĂCIT, de Adrian Lițu, publicat în Ediția nr. 2174 din 13 decembrie 2016. „Epoca de Aur” !!!!!!!!!!!!!!................. Epoca de aur, în toată splendoarea ei, nu o poate percepe oricine. Doar cei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
Europa este încă ocupată de comunitatea materialistă a nazismului și comunismului chior a cărui capital orb, marxist, nihilist și vulgar, dictează jocul puterilor politice mondiale între Orient și Occident. Or, când doi orbi se ține de mână, amândoi cad în șanț. Dovadă este faptul că puterea, în lipsa a ceva care să o ordoneze și să o transforme, s-a întors acum la stadiul de agresivitate pură, iar șanțul dintre civilizație și barbarie e tot mai adânc. Și numai o comunitate religioasă
DESPRE ADEVĂRUL CREAŢIEI, ALTERNATIVĂ LA TOATE IDEILE ŞI CREDINŢELE RELIGIOASE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365693_a_367022]
-
și Occident. Or, când doi orbi se ține de mână, amândoi cad în șanț. Dovadă este faptul că puterea, în lipsa a ceva care să o ordoneze și să o transforme, s-a întors acum la stadiul de agresivitate pură, iar șanțul dintre civilizație și barbarie e tot mai adânc. Și numai o comunitate religioasă și spiritului ar mai putea rezolva și soluționa problema puterii mondiale, unind contrariile într-o singură cultură și religie universală cu valențe sacre. Nu viziunile celor trei
DESPRE ADEVĂRUL CREAŢIEI, ALTERNATIVĂ LA TOATE IDEILE ŞI CREDINŢELE RELIGIOASE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365693_a_367022]
-
Autorului Ce primăvară zdrențuită Doamne ce primăvară Pașii timpului colbuiesc totul Un strat tot mai gros de indiferență se așează între noi și lume Râzi astăzi mâine s-ar putea să nu mai ai cu ce Cauza împinge efectul în șanț cu prima ocazie Apoi merge mai departe Doar Calea lactee se mai întinde între tine și dragostea la ultima vedere Nu mai scrii declarații de dragoste ci declarații de ave re Existența implică textitența În acest sens presupun că și
PRETEXTUL MACHIAVELLI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366102_a_367431]
-
Noi suntem goana după care se ascunde săgeata în cuvânt. UITAREA Mi se spune că lumea a uitat de vreme, a uitat de timp și de miracolul vorbirii. Vremea, așa cum este ea s-a ascuns în cânepă și a săpat șanțuri adânci memoriei în iluzia cântecului de primavară. A trecut de veac și s-a proptit în secol, în drumul clipei către tufa de mărgăritar. Mi se spune că vara e aproape și îmi va ajunge timpul să răscolesc deșertul de
ARTA CRONOLOGIEI de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366220_a_367549]
-
și a răzeșului Ion este admirabilă, fără egal: „Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,/ Nu pentru pătule, nu pentru pogoane,/ Ci pentru văzduhul tău liber de mâine/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!// Pentru sângele neamului tău curs prin șanțuri,/ Pentru cântecul tău, țintuit în piroane,/ Pentru lacrima soarelui tău pus în lanțuri,/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!// Nu pentru mânia scrâșnită-n măsele,/ Ci ca să aduni chiuind pe tăpșane/ O claie de zări și-o căciulă de stele
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
încet, încet să devină cenușiu și din adâncurile telurice să mă strige întunericul. Bacovia s-a simțit năruit de boală, nu de cea pe care corpul lui o făcea vizibilă, ci de cea interioară, care îi săpa zi de zi șanțuri adânci în existența sa: Amurgul galben m-a îngălbenit, și m-apasă, / Ca geamuri galbene, cu lacrimi ce nu mai curg (Scântei galbene). În creația poetului galbenul este stânjenitoarea culoare a bolii, nu a luminii eminesciene, ci un semn al
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
Să te am doar pentru mine, nor pe cerul meu senin Nu m-am gândit că vor plânge copiii Și vor muri poveștile... Ninge în toiul verii cu lacrimi uitate undeva Într-un rămas bun Ai aruncat macii într-un șanț la o margine de drum Și ai călcat urmele pașilor în doi Vei străluci ca zăpada, mi-ai spus atunci Și eu te-am crezut și ți-am mângâiat plecarea... Tu mi-ai aruncat din când în când căte un
EU ŞI ANOTIMPUL DIN TINE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351823_a_353152]
-
mitralierele harnicilor aviatori americani. Și acum îmi țiuie în urechi felul cum „ronțăiau” acestea foc peste noi nenorociții ce fugeam și nu aveam unde să ne ascundem. Iarăși m-a tras Dumnezeu de păr, ajutându-mă să sar într-un șanț așa cum învățasem în armată că trebuie să faci când se comandă „Aviație inamică!”. Inimosul american a „scuipat” un șirag de mărgele ucigatoare dintre care pe cel puțin una era scris cu litere latine numele meu. După ce a trecut pericolul, cei
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
de dor voia să-i treacă, mai golea câte-o cinzeacă, și la urmă mă-ntreba: - “Îți plăcu povestea mea? Dacă da, te-aș mai ruga, fă comandă dumneata, că nu strică-un dorobanț; frică n-ai, nu cad în șanț... și-ți mai spun și altă dată... una mult mai deochiată”. Te salut, cu mare prețuire și considerație. Îți urez ca de ziua năbădăiosulu DRAGOBETE, să ai trecere la fete, Ion Nătângu lu’ Dovlete Și Mărin al lu’ Sticlete, În
DUPĂ FETE CU MARIN STICLETE (DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351962_a_353291]
-
de dor voia să-i treacă, mai golea câte-o cinzeacă, și la urmă mă-ntreba: Îți plăcu povestea mea? Dacă da, te-aș mai ruga, fă comandă dumneata, că nu strică-un dorobanț; frică n-ai, nu cad în șanț... și-ți mai spun și altă dată... una mult mai deochiată”. Te salut, cu mare prețuire și considerație. Îți urez o sfântă Duminică excepțională! Ion Nătângu lu’ Dovlete Și Mărin al lu’ Sticlete, În ziua de Dragobete Coborâră-n sat
DUPĂ FETE CU MARIN STICLETE (DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351961_a_353290]
-
împărțită în două și măcelul a început. Cei din sud furau de rupeau de la cei din nord și invers. Cine era prins, vai de mama lui! Cine nu, nu! În mijlocul capitalei apăru un fel de linie Maginot autohtonă, adică un șanț cu niște metereze făcute din scânduri de pat. Bătălia era, în primul rând, una psihologică și ce era la gura combatanților, să te ferească Sfântul! Bărbații răcneau cât îi țineau bojocii, însă erau mult în urma femeilor care susțineau conflictul cu
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352337_a_353666]
-
cât îi țineau bojocii, însă erau mult în urma femeilor care susțineau conflictul cu blesteme și înjurături foarte reușite dar mai ales cu exhibarea părților considerate, pe vremuri, intime. Asta ziua, fiindcă seara, cei care nu plecau în expediții chefuiau în fundul șanțului, tot în deplin respect pentru tradiții. Oricum, toate faptele de arme erau puse în frumoase cântece și balade de vestiții lăutari ai cetății și aveau să dureze ceva mai mult decât unele scrise cu mii de ani în urmă de
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352337_a_353666]
-
lui Homer, despre care acum nu mai știa nimeni. Operele erau exclusiv orale, deoarece un vechi decret imperial scosese scrisul de pe nomenclatorul de servicii onorabile. Oribilul război continua de câteva luni ... Într-o dimineață, spre groaza și uimirea tuturor, în șanț căzu un obiect sferic de culoare aurie. Un răcnet de bucurie se ridică în slavă și aprigii luptători de pe cele două metereze coborâră în grabă, care cu bomfaiere, care cu flexuri sau cu autogene ca să taie bucăți din el, știută
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352337_a_353666]
-
Peste trei zile, timp în care omul acela de lumină tot vorbise, desigur în zadar (era prin cărțile necitite de milenii ceva cu o propovăduire în deșert!), forțele întrunite ale celor două imperii aruncară toate dejecțiile colectate din imperiu în șanțul cu pricina. Bila aurie dispăru cu toată lumina ei iar oamenii mai aruncară și câteva tone de cărămizi peste ispravă apoi se puseră iar pe caft, dar numai așa, din obișnuință. Uriașul cuirasat intergalactic plutea în spațiu pe o orbită
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352337_a_353666]
-
pi la popi, pi la doctor, cî iara unu cari vine di trii ori pi an la mă-sa di lua vin șî carni di batal, da’ iara cam bătrâior și nu știe leacu’! Da’ odatî, cân' stăteu la marginea șanțului, cum stau fimeili duminica sara și sî mai văicăresc întri eli, odatî-i zîși una Glafira, o fimeii din șeli prișeputi, nevoi mari: - Da’ du-ti, fatî-hăi, la fântânar cî iștia-s oamini învățaț’ șî cu mult har de la Domnu’ șî știu
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]