1,239 matches
-
treuia să ajungă urgent la veceu, altă cucoană așteaptă să-i spun un cuvînt, să-i dau putere s-o refuze pe Brîndușa... Poftim! Poftim de veniți să trageți de mine, să fiți voi cu sufletul împăcat sărmanul vostru suflet șchiop, care-și face cîrje din rănile altui suflet!... Ce-aștepți, de ce-ai dat telefon?!... Ca să fii cu sufletul împăcat... Voiai o vorbă urîtă de la mine, ca să fii cu conștiința împăcată, să poți minți... Poftim vorba urîtă: du-te dra-cu-lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Șișmanizilor Ivan Alexandru (1331-1371) a repudiat-o pe țarina Theodora (fiica domnului Țării Românești Basarab I) și a trimis-o la mănăstire, pentru a lua de nevastă o preafrumoasă evreică sefardă <endnote id="(776, p. 35)"/>. Și domnitorul Moldovei Petru Șchiopul s-a căsătorit În 1591 În taină cu „țiitoarea” sa, o evreică trecută la creștinism, Irina Botezata - „o femeie frumoasă, dar de condiție joasă, alogenă probabil și «păgână» la origine” <endnote id="(822, p. 497)"/>. Marea taină În care s-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sau nu. Tot În cadrul obiceiurilor rituale de Crăciun practicate În satele poloneze, În cadrul piesei populare Herod (de tipul Irozilor din folclorul românesc), un rol important Îi revine unui personaj „evreu- diavol” cârciumar. Un băiat se travestește În evreu cocoșat și șchiop, cu barbă și perciuni rituali, cu mască neagră și cu sac de negustor ambulant. La moartea regelui Herod, „evreul-diavol” se adresează astfel „soldaților lui Herod” : Poate că eu, proștilor, am să fiu regele vostru ? Am să mă duc la moșie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu doar pe seama antisemitismului teologic cunoscut (popor deicid, căruia i s-a „Închis o dată pentru totdeauna calea mântuirii”), dar și pe seama antisemitismului economic : „În Moldova - scria W. Podlacha -, evreii s-au făcut urâți prin practicarea cametei, de aceea voievodul Petru [Șchiopul] a poruncit În anul 1579 să fie scoși În masă din țară” <endnote id="(12, I, p. 258)"/>. Ulterior, Grigore Nandriș a considerat această interpretare ca fiind eronată, „nu numai din punct de vedere ideologic, ci și istoric”. El a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
portrete deodată, răspîndind zvonul că acei sînt x,y și z, iar eu n-am dreptul să fac un portret?” și ștefanache, care n-are memorie, zice că „eu am atacat întîi”, că am zis în Ateneu că Ignea e șchiop și cocoșat, că D.C. are ochi de bufniță. și zice, ca o concluzie: „E de mirare că tîmpiții de la Ateneu nu și-au dat seama că e un atac la persoană!”. Reacția mea a fost fermă în fața acestor infamii și
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
aveau ce cumpăra cu ei contribuindu-se În acest fel, la Înflorirea speculei și a vinderii anumitor produse de strictă necesitate sau de lux la suprapreț, plăgi social-economice de care n-am scăpat decât În acești ultimi ani de democrație șchioapă, buboasă și duhnind, uneori, a autocrație și a despotism, când gem galantarele boutique-urilor și mall-urile de marfă dar bani ioc! O gravă greșeală a comis redacția emisiunilor pentru străinătate În ziua de 8 ianuarie 1974 când cerberul M. VÎrtopeanu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de Întuneric rubiniu pe o cărare roz. Verdele Îmbiba verdeața Într-un verde și mai verde. Și când, după atâta bogăție, te Întorceai spre un mic pătrat de sticlă normală, insipidă, cu țânțarul lui singuratic sau cu un ditamai țânțăroi șchiop, era ca și cum ai lua o Înghițitură de apă când nu ți-e sete și vedeai o banală bancă albă sub niște copaci familiari. Dar dintre toate ferestrele, acesta este geamul prin care În anii următori nostalgia secătuită va tânji să
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
știu. Undeva, într-o aripă a clădirii, în mici cămăruțe, la care ajungeai pe o scară pe care nu am urcat-o niciodată, locuia o femeie de vreo 25-30 de ani, destul de „bine”, și o alta ceva mai învârstă, infimă (șchioapă), dar curățică, de treabă și la locul ei. La vecinele noastre cele mai apropiate, domnișoarele Manițiu, stătea cu o chirie o altă fată bătrână, domnișoara Valerica, asistentă medicală pe undeva, în provincie. O ființă tăcută, cu care soarta nu s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Luminița, de pe vremea când era o fetiță de vreo cinci ani, au înrămat-o și au pus-o pe un perete în hol, lângă comutatoare. Holul apartamentului nostru de „patru camere confort sporit” e în formă de H, un H șchiop însă, căci verticala dreaptă a „literei” e mai scurtă decât cea stângă. În micul coridor dau ușile a trei camere, de un perete întrerupt e lipită o bibliotecă, iar din plafon atârnă o lampă „de terasă”, o împletitură metalică vopsită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
era el însuși, nu mai puțin „adevărat” decât unde și-o pusese. O prospețime aurorală, un freamăt prevestitor emană din acest flux primordial al postumelor, în care jetul spontan al inspirației se exprimă imediat, fără contur, în versuri prea adesea șchioape și lexic siluit, fără a se opri pentru o mai corectă formulare, ceea ce i-ar fi curmat elanul. Informul acesta nu e totuși un informosus (dacă ni se îngăduie această ilicită „latinească de bucătărie”), frumusețea constând tocmai în esența sa
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
modele naționale, pe care le numeau scoarțe. Opincile erau încălțămintea și a bărbaților, și a femeilor, dar și a copiilor. Erau în sat, gospodari care se perfecționau în confecționarea opincilor din piele de bou. Era în sat și un cismar șchiop, (fără un picior), dar bun meseriaș, cum îl aprecia tata. Era și un croitor, care cânta la biserică în loc de dascăl. În Domnița era și un fierar care potcovea caii și boii. Surprinzător, pentru ochii copilului de atunci, era
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
la Regimentul 25 infanterie la Piatra, în județul Teleorman de unde am fost repartizat la Compania a 3-a sanitară cu sediul în Alexandria, mai exact în comuna Adămești. Aici conducerea era formată din oameni foarte însemnați, comandantul, colonelul Georgescu fiind șchiop iar ajutorul de comandant, maiorul rezervist doctor Lupescu posesor al unui ochi de sticlă. Numit comandant de pluton aveam sub comandă tineri între 35 și 50 de ani, mai ales peste 50. Ei bine, tocmai pe acești “copii” aveam ordin
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
la cataramă, “soldatul neinstruit fiind oricând predispus la indisciplină și chiar mai rău”. Cum instrucția se făcea pe malul Vedei iar în august era cald peste poate, de transpirat transpirau numai cei care erau puși la posturi de observație anti- șchiop, anti-ciclop restul bălăcindu-se în apă pentru spălarea de păcatele posibile.Totul era atât de bine regizat încât, la sosirea comandantului și a adjunctului, neapărat cu trăsura, văzând la ce chinuri de culcat, ridicat și rrrupeți rând și iar culcat
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
și o predă, tanti, că e mașina în centrul comunei! Offff, vin de cinci săptămâni cu ea și nu vrea să mi-o ia că e prea slabă, iar eu nu am ce face cu vita în bătătură. E puțin șchioapă, dar mi-e milă să-i rup piciorul, așa cum fac unii ca să le poată preda sau tăia. Vă rog tare mult să mă ajutați, mi-a spus, lăsându-mi pe masă o pungă din plastic, colorată, din care ieșea un
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
nostru și tot noi muncim. Du-te în p... m.., în fabrica ta de unde ai venit! Te-au trimis să studiezi la „Sorbona”, academia aia a voastră de politică, unde vă învață să le știți pe toate! În clipa următoare, șchiopul, fixându-și cârja în dreptul inimii mele, m-a împins spre sobă și, strivind țigara cu cizma de cauciuc plină de noroi uscat amestecat cu baligă de la animale, a strigat furios: Cred c-am să-ți scot inima din tine! Am
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
revoluționarul”, în timp ce cuțitul dispărea în buzunarul hainei. Dacă vă atingeți vreunul de primăriță, ne vom bate cu voi, a spus șeful de post hotărât. 214 Neputând să treacă de cei doi milițieni pentru a mă scoate și a mă lovi, șchiopul a pus mâna pe telefon și a început să strige cât îl ținea gura: Suntem Consiliul Frontului Salvării Naționale, am prins-o pe primăriță, dar au venit milițienii să o apere. Să o legăm și să o dăm pe mâna
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
al meu care era filosof și paranoic (acest binom nu-i chiar o excepție, numai că la prietenul meu termenul al doilea, adică paranoia, era de intensitate "clinică"). Iată ce scrie acest măreț prieten al meu, într-o strofa cam șchioapă (el disprețuia versurile cadențate; era capriciul lui): Viitorul e un vis/ Cu o componentă tristă:/ Visul încă nu-i decis,/ Viitorul NU EXISTĂ". Deci o aventură în viitor este descurajantă prin absența obiectului. Totul se reduce la vis; dar, pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
lumea în două categorii distincte, una fiind "nebunia", cealaltă (aici sistematica nu este explicită) neavând încă un termen de simetrie opusă, acest termen permițându-ne să-l lansăm noi, în acest moment: "bunia" (cu alte cuvinte, formalitatea"). Formula este totuși șchioapă, ca un cântar defect, cu un talger înțepenit. Dar, nu greșesc prea mult amintind că în general împărțim oamenii în "buni" și "nebuni". Ezitarea semantică este însă sugestivă și nu o pot ignora. Nebunia are statutul ei strict, din care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Personajul e secundar și nu are aproape niciun rol în povestea escapistă despre Hemcea, visător incurabil, prizonier al lecturilor marine, ajuns cambuzier și cârciumar constănțean, în loc de mare căpitan, pe vapor. Iată portretul lui Terzi: Un munte de om, din fericire șchiop, căuia i ar fi stat bine spânzurat de un catarg pentru piraterie, decât cu briciul la îndemână lângă gâtul clienților. Despre el, autorul însuși va declara: Terzi îmi pare un personaj pur imaginar, nu îndepărtat de pirații din roma nele
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
a scris acum câțiva ani România Mare”. Argumentul se extinde fiindcă spiritul României Mari a făcut pui la alte publicații care încurajează fabricarea turnătoriilor publice, adică a colajelor de informații parțiale, scoase din context, din care să rezulte, prin raționamente șchioape, că X a fost informator. Poate că, întâmplător, unii „X” au fost informatori. Dar dacă acceptăm astfel de construcții lipsite de discernământ și de probe, atunci trebuie să ne pregătim să le cădem victime oricare dintre cei care ne-am
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
spitale și medicii, după cum în educație doar două lucruri nu contează, elevii și profesorii. A trecut un an de când s-au consumat toate acestea. Adică, pe scurt, de când Alianța începe să fie văzută drept mincinoasă în fața electoratului. Măsurile anticorupție sunt șchioape și destul de ineficiente. Elevii nu se pregătesc mai bine, pacienții nu sunt mai bine tratați. În schimb, firmele clientelei politice o duc mai bine. Statul rămâne în continuare în stare de capturare, iar ctitorul acestei stări este prim-ministru. Traian
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
consolări individuale nu rezolvă însă nimic în planul competiției cu omologii noștri profesionali și instituționali din lumea liberă. Aveam și avem nevoie acută de politici de egalizare a șanselor în această competiție care se desfășoară între ei, „atleții”, și noi, „șchiopii” cu mușchii atrofiați. Mai puțin alergici ca o serie de confrați români, politicieni și intelectuali publici, mulți politicieni și intelectuali publici din Vest și-au zis că și pentru ei este mai rău dacă nu ne sprijină să ajungem cât
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
așezat-o în bancă lângă mine. Când clopoțelul a sunat, anunțând prima pauză, copiii s-au strâns ciorchine lângă banca noastră. Doreau s-o cunoască pe noua noastră colegă. - Ce mare lucru ați găsit la ea? Nu vedeți că este șchioapă? a spus Cecilia. Unul câte unul, copiii s-au îndepărtat. - Nu fi tristă, i-am spus eu noii mele colege de bancă. Te vor accepta până la urmă. Nu sunt răi. Cecilia iși va cere scuze. Vei vedea. - Sunt obișnuită cu
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
c. 1647). Cronica lui românească mergând până la 1594 e doar o prelucrare de izvoare, fără experiență directă, însă într-o limbă cu aroma mierii, plină de metafore. Moldovenii au "picat" "cît au nălbit poeana" (tablou floral). În vremea lui Petru Șchiopul a fost secetă "și unde prindea mai nainte pește acolo ara cu plugul". Copacii au săcat de săcăciune; dobitoacele nu aveau ce paște vara, ce le-au fost dărămînd frunză; și atâta prav au fost, cât se stringea troiene la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
din F. Cooper, imaginile de civilizație patriarhală, scrisoarea către contele Vay sunt dovezile unui condei fin. Cât despre ideile critice, ele sunt acelea ale lui Kogălniceanu. Nu era pentru starea pe loc, dar socotea că "fără trecut o societate este șchioapă". "Națiile care au pierdut afiliația năravurilor părintești îs nații nestatornice, sau, precum zice vorba cea proastă, nici turc, nici turlac." Într-un cuvânt, punea ideea de tradiție la baza oricărui real progres. Întreruperea între generații i se arăta totală mai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]