3,279 matches
-
s-ar putea așeza pentru totdeauna; căci această locuință nu se află decât în deplina certitudine fie a cunoștinței obiectelor înșile, fie a hotarelor înăuntrul cărora orice cunoștință a noastră despre obiecte este închisă. Rațiunea noastră nu este dai un șes nedeterminabil de întins, a cărui îngrădiri să le poți ști numai așa, în genere, că sânt ci trebuie s-o asemuim cu o sferă al cărei diametru se poate afla din îndoirea arcului pe suprafață-i (natura tezelor sintetice apriori
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
străini, el trebuia să servească fără plată în mai toate funcțiile publice, el trebuia să fie gata la orice chemare a Domnului și răspunzător cu viața pentru dreptatea oricărui din actele sale. Și prerogativele? Vro bucată pustie de pământ spre șesul ce mărginea țara către dușmani, pe cari le vindea... pe-un cal alb, precum dovedesc o sumă de documente, și dreptul de-a coloniza acea pustietate, daca putea și în condițiile în care putea. Aceste condiții au fost poate originea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
abstracto e lesne, a putea e greu. 36 {EminescuOpXIII 37} Așadar: cestiunea nu poate fi dezlegată fără serioase studii premergătoare. Aceste raporturi, atârnând de natura brazdei, de deprinderi contractate în timp de sute de ani, altele la munte, altele la șes, într-un chip în Moldova, într-altul în Țara Românească, au nevoie de un serios studiu analitic și comparativ. Abia după facerea unei asemenea se poate procede la sinteză, la o reformă generală care să unească raporturile sub puncte de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în Dobrogea, că aceste pământuri li s-au refuzat și că sărmanii emigranți s-au întors în Banat, ducîndu-și morții în spinare. O priveliște sfâșietoare se prezinta ochilor omenești de-a lungul drumurilor țării. Crivățul, acest dușman de la nord al șesurilor noastre, îi sufla din urmă ca frunzele, cu toate acestea era mai blând decât oamenii de piatră cărora le ceruse o patrie și un cămin; iar în locul în care se 'ntorceau îi așteptau bântuirea străinătății, siluirea limbii și legii, robia
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
său, fondase un stat neatârnat, alături cu Ungaria? Străin de origine română a fost Alexandru Basarab care a înfrînt pe regele Carol Robert și toți acei pe care mater parens, muma născătoare a neamului românesc, Transilvania, i-a revărsat în șesul Dunării, pentru a crea cu spada și plugul moștenirea istorică a neamului latin de lângă Dunăre? Și Bogdan și Radu Negru au ieșit fără pașaport de emigrare de sub dominațiunea străină, pentru că preferau libertatea lor de conștiință onorilor și siguranței ce le
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pentru că preferau libertatea lor de conștiință onorilor și siguranței ce le prezenta dependența de coroana Sf. Ștefan, și străini de origine romană au creat România pe teritorii ce fusese ocupate de Changanii cumanilor și de oarda nogailor. Dar oare tot șesul acesta, bolnav și espus fără curmare invaziilor despre miazănoapte și miazăzi, rămas-ar-fi românesc fără ca din veac în veac să se fi împrospătat populația lui istorică cu străini de origine romînă? Dar destul despre aceasta. Ar însemna a nu cunoaște elementele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Chiar la noi țăranii cari se mai ocupă cu industria de casă sunt cei săraci, aceia cărora nu le e cu putință de-a cumpăra nici țesătura ieftenă străină, țăranii despre munte, cei cari mai simt această necesitate. Cei de la șes, a căror locuri sunt mai roditoare și mai largi, cumpără industrie străină. Mijlocul de a reintroduce industria de casă este deci: de a crea din nou necesitatea ei; de a o crea în mod artificial, prin introducerea de taxe mari
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
putere musculară cheltuită, ne prinde mirarea. Ținuturile în care locuiesc românii sunt răpite pustietății și codrului. Fiece palmă de pământ de hrană e câștigată prin estirpare de codri seculari, prin curătură. {EminescuOpXIII 216} {EminescuOpXIII 217} Pe când maghiarul și-a câștigat șesurile patriei sale păscîndu-și caii și plimbîndu-se, [î]l vedem pe român cucerind palmă cu palmă pământul de sub puterile naturii, [î]l vedem curățind rădăcinile codrilor seculari și creîndu-și patria lui muntoasă pas cu pas. Cred oare ungurii că caracterul acestei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
EminescuOpXIII 223} de sud al Peloponesului. Înlăuntru se înfrînsese domnia străină, visul unui imperiu bulgaro - roman se evaporase, sâmburul poporului bulgar căzuse pe câmpiile de luptă, oasele uriașe ale bulgarilor se 'nnălbeau pe câmpul de bătălie de la Spercheios, pustiite erau șesurile de la Niș, Sophia și de lângă Ovcepolye; tăriile din munți, ce păreau a nu se putea lua, palatele împărătești de la Tîrnovo și Kastoria trecuseră în mînele romaeilor; discordia și trădarea membrilor Casei șișmanizilor grăbiseră căderea împărăției, iar căderea aceasta căta să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Basarabi, aveau în marca lor un Corb c-un inel în gură. Acest corb cu inelul în gură este însă identic cu corbul legendei lui Radu Negru. Radu Negru, zice Miron Costin, a trecut din Țara Făgărașului munții și-n șesul Țării Românești a găsit 377 {EminescuOpXIII 378} ["ACEȘTI OAMENI... "] 2257 Acești oameni o simt aceasta și de aceea joacă rolul de agenți provocatori: Grădișteanu, virtutea în descompunere. Cariagdi, Carada. Agenți provocatori ai Rusiei. ["AM FI CURIOȘI... "] 2257 Am fi curioși
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
1993, sume totale de pînă la 2 000 lire sterline pentru pregătirea lor și adoptarea și cumpărarea de mașini ca și plăți în funcție de zonă, întinzîndu-se de la 120 lire/ha pe terenul deluros la 320 lire/ha la terenul arabil de șes și 1 200 lire/ ha pentru terenul horticol cultivat intensiv, pentru a-i ajuta în timpul perioadei de conversie. în Germania s-a operat cu o schemă mică încă din 1987, plătind producătorilor individuali un total de 3 500 lire pe
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de conversie. Informații certe asupra a ceea ce se întâmplă în această perioadă sunt limitate, de aceea, s-a pregătit un buget ipotetice pentru un tip de fermă. Model - 32 ha, fermă vaci de lapte Ferma este situată pe un teren șes, cu precipitații moderate și întreaga suprafață poate fi cultivată. Producția este de 225 mii litri și se preconizează să scadă la 200 mii litri la sfârșitul perioadei de conversie. Ferma este tipic familială, cu fermierul lucrând tot timpul și soția
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
61 în sintagma wa-huwa al-q"hir fawqa ‘ib"dihi: SOI „El este stăpân asupra robilor săi”; ASM „El este Stăpânul Suprem peste robii Lui”; GG „El este Biruitorul asupra robilor săi”; Marr „Praedominator...”; RB „Îl est l’Invincible qui domine șes serviteurs”; DM „Îl est le Maître absolu de șes serviteurs”; YA „He is the Irresistible, (watching) from above over His worshippers”; Arb „He is Omnipotent over His servants”. Este participiu activ de la qahara, „a învinge, a stăpâni”. Exegeții înțeleg această
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
SOI „El este stăpân asupra robilor săi”; ASM „El este Stăpânul Suprem peste robii Lui”; GG „El este Biruitorul asupra robilor săi”; Marr „Praedominator...”; RB „Îl est l’Invincible qui domine șes serviteurs”; DM „Îl est le Maître absolu de șes serviteurs”; YA „He is the Irresistible, (watching) from above over His worshippers”; Arb „He is Omnipotent over His servants”. Este participiu activ de la qahara, „a învinge, a stăpâni”. Exegeții înțeleg această stăpânire a lui All"h în două sensuri: în
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
său iscoditor. Continuându-și drumul spre Giurgiu, de pe puntea vasului el remarca întinderea domoală, mărginită undeva departe de Carpați, a câmpiei muntene ce-i readucea în memorie profeția împăratului Napoleon, făcută cu jumătate de secol mai devreme, că „pe aceste șesuri se va hotărî destinul Europei“13. Urmele trecutului, mai îndepărtat ori mai apropiat, prezent la tot pasul, îi întăresc lui Noyes această convingere, întâi la Calafat, unde, cu numai trei luni în avans, turcii lui Ahmet Pașa dăduseră o puternică
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
transformarea radicală a marii proprietăți de exploatare a muncii țărănești în proprietate de muncă țărănească“89. Proiectul prevedea exproprierea tuturor proprietăților rurale având peste 30 hectare în zonele de deal și de munte și peste 50 hectare în regiunile de șes; exproprierea totală a pământului aparținând cetățenilor români refugiați în țările cu care România se afla în stare de război, proprietățile celor • Pavel Chirtoacă, Reforma agrară trebuie realizată imediat, în „Scânteia“, 31.I.1945. 86 „Scânteia“, 3.II.1945. • A.N.I.C.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
eine klassenlose Gesellschaft? Klassenlagen und Mobilität zwischen Generationen în der DDR, Akademie, Berlin. Speigner, Wulfram (1993), „Nochmals: Sozialwissenschaften în Ostdeutschland. Die Sicht eines Betroffenen”, Kölner Zeitschrift fur Soziologie und Sozialpsychologie, 45, 2, pp. 338-349. Spurk, Jan (1995), „La sociologie et șes métiers. Le développement de la sociologie extra-universitaire en Allemagne”, În M. Legrand, J.F. Guillaume și D. Vrancken (coord.), La sociologie et șes métiers, L’Harmattan, Paris, pp. 65-73. SRI (1996), Cartea albă a Securității, București. Srubar, Ilja (coord.) (1988), Exil, Wissenschaft
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Sicht eines Betroffenen”, Kölner Zeitschrift fur Soziologie und Sozialpsychologie, 45, 2, pp. 338-349. Spurk, Jan (1995), „La sociologie et șes métiers. Le développement de la sociologie extra-universitaire en Allemagne”, În M. Legrand, J.F. Guillaume și D. Vrancken (coord.), La sociologie et șes métiers, L’Harmattan, Paris, pp. 65-73. SRI (1996), Cartea albă a Securității, București. Srubar, Ilja (coord.) (1988), Exil, Wissenschaft, Identität. Die Emigration deutscher Sozialwissenschaftler 1933-1945, Suhrkamp, Frankfurt am Main. Stahl, Henri H. (1981), Amintiri și gânduri din vechea școală a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
funcția „poveștilor” în balada populară românească; Adrian Fochi - motive etnografice sud-est europene în opera lui George Coșbuc). De-a lungul timpului, colaboratorii revistei manifestă un interes deosebit pentru viața și activitatea lui Dimitrie Cantemir: Paul Cernovodeanu (Démètre Cantemir vu par șes contemporains, Leș Oeuvres de Démètre Cantemir présentées par «Acta eruditorum» de Leipzig (1714-1738), Le Plan de Constantinople de Démètre Cantemir și Démètre Cantemir et l’Orient musulman), Virgil Cândea (Life Story of a Manuscript: Dimitrie Cantemir’s History of the
REVUE DES ÉTUDES SUD-EST EUROPÉENNES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289280_a_290609]
-
du XVII-e siècle et au début du siècle suivant), Andrei Brezianu (Swift and the Cantemirs: an 18th Century Case în Literary Contingency), Viorel Cosma (Le Musicien Démètre Cantemir dans la littérature européenne du XVII-e siècle), Maria-Ana Musicescu (Démètre Cantemir et șes contemporains vus à travers leurs portraits) și Anca Irina Ionescu (Considérations sur la traduction du «Livre sur le système de la religion des Musulmans» de Cantemir par Sofronie Vracanski). Sunt studiate scrieri și programe culturale ale lui Udriște Năsturel (Virgil Cândea
REVUE DES ÉTUDES SUD-EST EUROPÉENNES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289280_a_290609]
-
Un spațiu important se acordă contactelor literaturii române cu literaturile din sud-estul european. Specialiști recunoscuți semnează articole despre relațiile literare și culturale româno-grecești (Nestor Camariano, Sur l’activité de la «Société littéraire gréco-dacique» de Bucarest (1810-1812), Ariadna Camariano-Cioran, Jérémie Cacavela et șes relations avec leș Principautés Roumaines, Cornelia Papacostea Danielopolu, Leș Contacts des intellectuels roumains avec leș «hellénismes périphériques», 1818-1830), româno-bulgare (Ilia Konev, Prosvescenie v balkanskih stranah i rumyno-bolgarskie literaturnye otnosenija, Elenă Siupiur, Leș Relations littéraires roumaino-bulgares pendant la période 1878-1916), româno-sârbe
REVUE DES ÉTUDES SUD-EST EUROPÉENNES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289280_a_290609]
-
între Marin Preda și scriitorii ruși ș.a.m.d. În paginile revistei sunt abordate probleme de folclor sud-est european în studii aparținând lui Ion C. Chițimia (L’„Histoire du sage Ahikar” dans leș littératures slaves et la littérature roumaine et șes rapports avec le folklore), Anton Balotă (În legătură cu istoricitatea epicii orale românești și cântecul „ucrainean” al lui Ștefan Vodă), N. Ceredarec (Note despre „Cântecul lui Ștefan Vodă”), Mihai Pop (Nouvelles variantes roumaines du chant du Maître Manole. Le sacrifice de l
ROMANOSLAVICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
somatică este influențată atât de mediul social cât și de relieful geografic. Cercetarea atestă că parametrii somatici înregistrați în mediul urban sunt mai buni decât cei înregistrați în mediul rural. Cele mai mari valori s-au înregistrat în orașele de la șes față de cele de la munte. Trebuie totuși de subliniat faptul că în ciuda unor valori somatice mai slabe la băieții din mediul rural, ei prezintă rezultate bune la alergările de durată, la aruncarea mingii, la forța musculaturii spatelui, la tracțiuni și flotări
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
să adopte poziția cea mai convenabilă intereselor Rusiei, firește, În Europa Orientala. De altfel, potrivit opiniei sale, Rusia nu se mai considera legată de deciziile amintitei Conferințe de la Paris și, prin urmare, „n’a qu’à prendre conseil seulement de șes propres intérêts et qu’elle pourra bien même s’arranger directement avec le Prince (Carol I - n.n.) și elle trouverait cela de șa convenance” (s.n.) <ref id="5"> 5 Ibidem.</ref>. Altfel spus, Ignatiev urmărea să evidențieze faptul că, și
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
N. Cartojan, Poema cretana „Erotocrit” în literatura românească și izvorul ei necunoscut, AAR, memoriile secțiunii literare, ț. VII, 1936; Cartojan, Cărțile pop., ÎI, 353-354; Popovici, Studii, 104, 105-106; Ariadna Camariano-Cioran, L’Oeuvre de Beccaria „Dei delitti e delle pene” et șes traductions en langue grecque et roumaine, RSE, 1967, 1-2; I. Nicola, Un manuscris românesc al „Descrierii Moldovei” de Dimitrie Cantemir, LL, 1970; Piru, Ist. lit., ÎI, 29-30; Ariadna Camariano-Cioran, Academiile domnești din București și Iași, București, 1971, 241-242; Cornea, Originile
VARNAV-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290435_a_291764]