1,046 matches
-
jur se adunau în casa unor bătrâni sau a unei văduve, pe care îi ajutau ducând petrolul pentru lampă, lemne de foc sau chiar alimente: lapte, ouă, făină de mălai, slănină, brânză, dacă familia respectivă era mai nevoiașă. În general, șezătorile erau mixte, formate din fete, neveste, femei bătrâne și feciori, dând prilejul fetelor să învețe multe lucruri de la cele mai în vârstă. Șezătoarea avea, așadar, o valoare de inițiere și era organizată pe grupuri de case mai apropiate. Șezătorile încep
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
chiar alimente: lapte, ouă, făină de mălai, slănină, brânză, dacă familia respectivă era mai nevoiașă. În general, șezătorile erau mixte, formate din fete, neveste, femei bătrâne și feciori, dând prilejul fetelor să învețe multe lucruri de la cele mai în vârstă. Șezătoarea avea, așadar, o valoare de inițiere și era organizată pe grupuri de case mai apropiate. Șezătorile încep toamna târziu, după ce se termină toate muncile câmpului, țin toată perioada Postului Crăciunului și se continuă în Câșlegi, până în preajma începerii muncilor de
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
general, șezătorile erau mixte, formate din fete, neveste, femei bătrâne și feciori, dând prilejul fetelor să învețe multe lucruri de la cele mai în vârstă. Șezătoarea avea, așadar, o valoare de inițiere și era organizată pe grupuri de case mai apropiate. Șezătorile încep toamna târziu, după ce se termină toate muncile câmpului, țin toată perioada Postului Crăciunului și se continuă în Câșlegi, până în preajma începerii muncilor de primăvară. În șezătoare muca este îmbinată cu petrecerea, deoarece aici se spun noutățile satului, snoave, povești
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
o valoare de inițiere și era organizată pe grupuri de case mai apropiate. Șezătorile încep toamna târziu, după ce se termină toate muncile câmpului, țin toată perioada Postului Crăciunului și se continuă în Câșlegi, până în preajma începerii muncilor de primăvară. În șezătoare muca este îmbinată cu petrecerea, deoarece aici se spun noutățile satului, snoave, povești, ghicitori, se cântă, se practică diferite jocuri tradiționale, iar de cele mai multe ori se termină cu joc, după melodia cântată, de obicei, la fluier („trișcă"). Astăzi numărul șezătorilor
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
șezătoare muca este îmbinată cu petrecerea, deoarece aici se spun noutățile satului, snoave, povești, ghicitori, se cântă, se practică diferite jocuri tradiționale, iar de cele mai multe ori se termină cu joc, după melodia cântată, de obicei, la fluier („trișcă"). Astăzi numărul șezătorilor a scăzut și sunt mai mult șezători de fete și feciori, alături de care mai participă și neveste tinere. Dintre obiceiurile foarte vechi legate de munca în gospodărie se mai mențin și astăzi „clăcile", ca forme de întrajutorare în muncă. Acestea
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
aici se spun noutățile satului, snoave, povești, ghicitori, se cântă, se practică diferite jocuri tradiționale, iar de cele mai multe ori se termină cu joc, după melodia cântată, de obicei, la fluier („trișcă"). Astăzi numărul șezătorilor a scăzut și sunt mai mult șezători de fete și feciori, alături de care mai participă și neveste tinere. Dintre obiceiurile foarte vechi legate de munca în gospodărie se mai mențin și astăzi „clăcile", ca forme de întrajutorare în muncă. Acestea se desfășoară pe tot parcursul anului. Amintim
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
între anii 1927 - 1948 ce avea scopul de a duce cultura printre oameni, de a-i învăța pe țărani să lupte cu natura pentru obținerea unor recolte superioare. Pentru prima dată, s-au organizat audiții la radio, vizionări de filme, șezători și conferințe cu caracter științific. Stema comunei a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului României nr. 273 din 23 aprilie 2014 și se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în chef de un brâu undat de argint. În
Comuna Ungureni, Botoșani () [Corola-website/Science/300929_a_302258]
-
sau de „zis” îi „opăcesc” pe cel care „a zis” încercând să-l oblige să repete „zisul”. Treptat fetele se desprind de jocurile adolescenței preocupându-se de pregătirea „zestrei” în vederea căsătoriei. Incepând de pe la circa 16 ani ele participă la clăci, șezători și „hidede” alături de feciorii satului. In categoria feciorilor intră băieții de peste 18 ani, dar „acela este fecior, care și-a făcut armata”. Tinerii care se plac se întâlnesc cu ocazia petrecerilor, la muncile câmpului sau la izvorul de unde duc apă
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
se adună la o casă pentru a pregăti „corinzile”. La aceste „strângeri de corinzi” cei mai tineri învață colindele de la vârstnici, acordându-se o atenție deosebită cunoașterii perfecte a textului și a melodiei. Colindele se mai pot învăța și în șezători, dar numai după apariția „crucilor” de grâu pe câmp, deoarece dacă se colindă înainte de seceriș, se face ciumă în bucate. Pe măsură ce se apropie sărbătorile, strângerile de corinzi se fac tot mai dese și la ele participă numai bărbații. La începutul
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
de cânepă și din lână. In acest scop se cultivau mari suprafețe cu cânepă, iar prelucratul acesteia era o operațiune deosebit de importantă și cerea eforturi îndelungate din partea femeilor. De aceea după melițat, trasul fuioarelor și pieptănat se organizau clăci și șezători. Femeile care aveau cânepă multă, pentru a o putea toarce, organizau clăci mici sau mari. Claca mică se organizeaza de obicei în postul Crăciunului, fără „hidede”. Femeia care organizează o asemenea clacă își cheamă acasă rudele și vecinele într-o
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
ciudă că i-au „cănălit” cânepa. După predarea ghemelor, celor prezenți, bărbați și femei, li se dădea de băut, mâncau, apoi începeau jocul care dura până noaptea târziu.(Florița Gaje) Uneori femeile care lucrau claca de cânepa o torceau în șezători, organizate îndeosebi lunea și joia, la casele unde erau fete sau feciori. Se adunau seara pe la orele șapte, aducându-și caierele, iar care nu torceau puteau „coase” ori face „ciur” și „cipcă”. Bărbații împleteau ștreanguri din cânepă, ori meștereau obiecte
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
în același fel. Dacă fata sau băiatul strigat refuzau să-l sărute pe cel de jos, organizatorul jocului, numit birău, avea dreptul să le dea atâtea lovituri cu ștergura de dus apă, câte cerea cel de jos.( Ana Ardelean) La șezătoare cei care știau cânta din fluier se întreceau între ei, iar cel care „avea glas” era îndemnat să le cânte. Se mai cânta din instrumente improvizate, dintr-o drâmbă confecționată din paie de secară, tulnic din scoarță de copac sau
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
să le cânte. Se mai cânta din instrumente improvizate, dintr-o drâmbă confecționată din paie de secară, tulnic din scoarță de copac sau din degete. Un subiect preferat de discuție îl constituiau căsătoriile care se puneau la cale în sat. Șezătoarea ținea până după miezul nopții, când fetele plecau spre casă însoțite de părinți sau feciori.
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
aibe stagiul militar satisfăcut, care se adună în preajma sărbătorilor de Crăciun. Astfel, în Ajunul Marelui Praznic, această ceată de feciori merge la colindat din poartă-în-poartă cântând colinde și vestind Nașterea Domnului. A doua zi se organizează ""jocul"" la Căminul Cultural. Șezătoarea Un alt obicei, specific femeilor, era șezătorea. Sătencele se adunau seară de seară la gazdă unde coseau, torceau și cântau. Sezătoarea a reprezentat metoda de bază prin care s-au transmis, din generație în generație, meșteșugurile, cântecele populare, strigăturile și
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
ocupațiile tradiționale ale femeilor, în mod deosebit ce constau în cusutul ștergarelor țărănești, al iilor sau al altor podoabe care erau și un fel de mândrie a gospodinei și o oglindă a hărniciei și priceperii tinerelor fete. Altădată se organizau șezători frumoase unde vecine și prietene se adunau, îndeosebi în serile lungi de iarnă, ca să coasă, să toarcă și să țeasă aceste minunate costume populare care se purtau încă cu mândrie de fete și femei până în anii 80.
Cireșu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302002_a_303331]
-
etc. - "manifestări spirituale": religioase, artistice, morale, ideologice - "manifestări juridice": obiceiuri juridice locale, forme de reglementare a conflictelor - "manifestări politice": forme de organizare și administrare Dimitrie Gusti atrage atenția că aceste cadre și manifestări se studiază urmărind: - "unitățile sociale": familia, neamul, șezătoarea, cârciuma etc. - "relațiile sociale": relații între vecini, între sexe etc. - "procesele sociale": procese de orășenizare sau modernizare - "tendințele de evoluție socială": dezvoltare etc. În lucrarea sa "Tehnica monografiei sociologice" (1934) Henri Stahl, prezintă etapele, regulile și rezultatele cercetării monografice: - luarea
Metoda monografică () [Corola-website/Science/299166_a_300495]
-
aurii, un foarte bătrân preot, Cosma, coborât parcă dintre apostolii și dascălii lui Goga; în casa parohială a acestuia am petrecut noaptea, întorși la Topa, între sfeșnice și stele mari. Au fost însă și minunatele seri de cenaclu de la Facultate, șezătorile literare ale acelor ani, [...], atâtea și atâtea întâlniri și convorbiri prietenești, dintre care una, notată după mutarea la București, a apărut în revista Echinox. Ani de-a rândul i-am simțit apoi mâna fraternă pusă cald pe umăr și i-
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
până în 1903 iar apoi avocat la Fălticeni. A fost Prefect al județului Suceava și Primar al orașului Fălticeni. Ales membru corespondent al Academiei Române (1915); Doctor Honoris Causa de la Universitatea din Cernăuți; Senator Legionar. În 1892 a fondat revista de folclor "Șezătoarea", care a apărut regulat timp de 26 de ani. Ultimul număr scos în anul 1931 cuprinde indicele analitic și alfabetic al celor 25 de volume ale acestei importante reviste.
Arthur Gorovei () [Corola-website/Science/307226_a_308555]
-
născut în Bucovina, localitatea Grănicești, județul Suceava, într-o familie de oameni simpli, muncitori, credincioși și iubitori de frumos, de cântec și joc. Încă din fragedă copilărie i-a plăcut să cânte din cântecele auzite la clăcile din sat, la șezători, la nunți, la hramuri, la serbările de sfârșit de an școlar, pe scena Căminului Cultural din Grănicești. Mai târziu, între anii 1973-1977 apare pe scena Casei de Cultură din Rădăuți, împreună cu Orchestra Populară “Brădulețul” dirijată de Mircea Băncescu. În anul
Margareta Clipa () [Corola-website/Science/307619_a_308948]
-
Timp de douăzeci de ani a activat ca învățător în localități din mai multe districte și comitate ale Transilvaniei (1873-1892), fiind preocupat în același timp și de culegerea folclorului din aceste zone. În 1878 publica în revista lui Iosif Vulcan „Șezătoarea. Foaia poporului român” (Siedietórea. Fóia poporului românu), povestea ˝ Fata mulțumitoare˝, - o încercare de versificare a poveștii ˝Toarceți fete, c-a murit Baba Cloanța˝, pe care o va introduce în volumul „Povești ardelenești din popor adunate”, partea 1 ( editat în cinci
Ion Pop-Reteganul () [Corola-website/Science/307655_a_308984]
-
intelectuale, cum ar fi doamna academician Zoe Dumitrescu-Bușulenga, devenită mai târziu Maica Benedicta, doamna Ștefana Velisar Teodoreanu, văduva lui Ionel Teodoreanu, doamna Valeria Sadoveanu, văduva lui Mihail Sadoveanu, doamna Cornelia Pillat, văduva lui Dinu Pillat. Vara, în special, aveam adevărate șezători, audiții muzicale, o viață spirituală foarte frumoasă"". Referitor la șederea părintelui Bartolomeu la Văratec, maica stareță Iosefina Giosanu își amintea în 2011 că acesta ""toată săptămâna o petrecea la masa de lucru și scria, scria, scria... Duminica și în sărbători
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
zisul provincialism din literatura germană din România, căutând un contact mai direct cu literatura modernă. ... Din punct de vedere politic membrii grupului sînt foarte interesați de evenimentele politice interne și externe (De ex. în toamna anului trecut au organizat o șezătoare literară la Casa de cultură a studenților pe tema solidarității cu poporul chilian). De asemenea se ocupă cu probleme ale populației germane din țara noastră, cum își găsesc reflectarea în literatura de limbă germană.-" În toamna lui 1975, Wagner, Totok
Grupul de Acțiune Banat () [Corola-website/Science/302302_a_303631]
-
etc. - manifestări spirituale: religioase, artistice, morale, ideologice - manifestări juridice: obiceiuri juridice locale, forme de reglementare a conflictelor - manifestări politice: forme de organizare și administrare. Dimitrie Gusti atrage atenția că aceste cadre și manifestări se studiază urmărind: - unitățile sociale: familia, neamul, șezătoarea, cârciuma etc. - relațiile sociale: relații între vecini, între sexe etc. - procesele sociale: procese de orășenizare sau modernizare - tendințele de evoluție socială: dezvoltare etc. În capitolul Societatea în perspectivă evoluționistă, (Sociologie, 1982) descrie în prima fază evoluția pământului, evoluția plantelor și
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
stările sufletești enigmatice apăsate de melancolie, ispită erotică și moarte, într-un limbaj alegoric de o sonoritate exterioară specifică. Viziunea sa este în cele mai multe cazuri a unui umorist sentimental fantezist. "Altă întâlnire cu Ion Minulescu". Poetul Minulescu participând la o șezătoare literară la Mediaș, în perioada interbelică, invitat fiind de poetul George Popa, inițiatorul revistei literare "Lanuri", l-a întrebat pe scriitorul medieșean cine-l va prezenta la această manifestare literară. George Popa, care era mai scund de statură, i-a
Ion Minulescu () [Corola-website/Science/304575_a_305904]
-
care era mai scund de statură, i-a răspuns: "Eu." Minulescu i-a replicat: "Păi bine măi țângăule, la Blaj m-a prezentat un popă cu o barbă cât o mătură. Tu, cred că nici nu știi mânui briciul." După șezătoare, poetul simbolist i-a spus lui Popa, cerându-i iertare: "Dragă Popa, te rog să mă ierți. Ți-am spus că nu poți mânui briciul, dar am văzut că îl mânuiești foarte bine, însă în loc să te bărbierești pe tine, m-
Ion Minulescu () [Corola-website/Science/304575_a_305904]