1,860 matches
-
an greu deoarece obligațiile ce mi s-au dat sunt mai mari. Lăcrămioara, în clasa a XI-a, are un program la fel de încărcat ca și anul trecut. Se pare că practica va fi tot construcția de scăunele și băncuțe pentru șoimii patriei, și nu ceea ce s-a anunțat pentru această nouă etapă: stenodactilografie. Nuța, în fiecare zi 8 ore. Lucrul cel mai important este să fim sănătoși că le vom duce cu bucurie pe toate. Chiar și politehnizarea învățămîntului de științe
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
din Iași, de sub patrimoniul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. A debutat editorial cu volumul de versuri Scrisori din Salina I (1981), Editura Litera, Corabia subpământeană (1985), Editura Junimea, Pământ fără somn (1991), Ed. Arcade Iași, Troparele Galatei (1996), Ed. Cronica, Noaptea șoimului (1998), Ed. Junimea și Cerbul dintre ziduri (2002), Ed. Timpul. Din anul 1992 a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România. Simbol al salinei și al subteranei, descinzând din sihăstria Galatei, Ion Boroda percepea poezia ca pe un alt “modus
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
și Publiciști Ieșeni Contemporani, Dicționar 1945-2002, Ed. Vasiliana ’98, Iași, 2002, p. 72-73. ARTICOLE: -MANUȚĂ, CONSTANTIN, Apus de stea. Memoriei poetului Ion Boroda, „Flacăra Iașului”, nr 751, 29 martie 2003, p.4 -BÎRLEANU, HORIA-ION, Note de lectură - Ion Boroda. Noaptea șoimului, „Evenimentul” (IS), nr 2108, 10 iulie 1998, p.9 -Misterul răbdării. Ion Boroda, „Convorbiri literare”, nr.4, 2003, p.152 -IACOB, OLIMPIA, A te pătrunde de energia limbii, „Convorbiri literare”, aprilie 1999, p.81 -BROASCA, ȘTEFAN, Ion Boroda - poet al
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
și să ne prețuiască, eu fiind, de altfel, într-o urbe cu jumătate de milion de locuitori, singurul ambasador "de carieră". Leul în toamnă Mi-i pasul tot mai leneș și mai greu și ochiul nu-l mai simt de șoim la vânătoare, mă trag pe sub umbrare mai mereu, nu mă mai cere noaptea hăitaș la căprioare. Mă-nvălui ca-ntr-o mantie în toamnă, mi-s umerii ca bronzul adormit, din tot ce-a fost nimic nu mă îndeamnă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
agenturi străine"! Mă întorc și eu la Goya: "somnul rațiunii naște monștri"! În România acelor vremi, suspiciunea era la ordinea zilei și exista convingerea fermă până la cele mai înalte niveluri că toți cei 20 de milioane de români (mai puțin "șoimii patriei", până la majorat) pot deveni în orice moment niște trădători. În capetele lor pătrate formula atât de vehiculată "omul, cel mai prețios capital" se transformase de-a lungul anilor din "homo homini mielus est" în "homo homini lupus est"! Că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
mai degrabă ca ostașul nediscursiv al unui crez asumat, pe care l-a slujit onest și de care nu s-a lepădat niciodată în unele dintre scrierile sale cu subiecte istorice - în special în acele mai vechi - „Neamul Șoimăreștilor” și „Șoimii”. De altfel, destul de palide imagini ale neasemuitelor epopei sienkiewiciene, în care totuși palpita un suflet românesc și o neîndoielnică dragoste de trecutul neamului său. M-am întrebat mereu, fără să-mi pot răspunde vreodată, cum se împacă această dragoste de
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
tineri. Dacă scrii altfel, ești trădător de țară, faci jocurile altcuiva (ale cui?) și n-ai drept principal scop în viață admirarea tricolorului fluturînd pe cel mai înalt catarg. Diferența dintre noi și ei este că noi ne-am născut șoimi ai patriei, pe cînd ei s-au născut liberi. mai 2002 Pentru patrie Echipa Argentinei e socotită favorită la titlul mondial. Cu toate acestea, jucătorii nu vor fi recompensați în caz de victorie. Țara e prea săracă pentru a-și
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
au schimosit și, decât toate mai cumplit, norocul m-au urgisit și din dragostele tale m-au izgonit; iară acesta nou, vios, ghizdav și frumos, ca soarele de luminos, ca luna de arătos și ca omătul de albicios este; ochii șoimului, pieptul leului, fața trandafirului, fruntea iasiminului, gura bujorului, dinții lăcrămioarelor, grumazii păunului, sprâncenele corbului, părul sobolului, mâinile ca aripile, degetele ca razele, mijlocul pardosului, statul chiparosului, pelița cacumului, unghele inorogului, glasul bubocului și vârtutea colunului are." TRADUCERI, APOCRIFE, MEDIEVALITĂȚI ÎNTÎRZIATE
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ca o piramidă, poetul își simte sufletul înălțîndu-i-se pe aripi de flăcări. Totul ia proporții infinite. Scena cu lună e "colosală", mormintele sunt "monstruoase", umila câmpie a Brăilei capătă perspective sahariene. Melancolia e purtată prin pădurile de molifți, salutată de șoimul de pe creste, ori comentată de urletele cîinelui: Scârbit peste măsură Tovarăș de-ntristare, De zgomotul cetății, Un câine, lângă mine, Eu caut în natură Prin urletele sale Un loc făr' de murmură Natura să răscoale, Supus singurătății... În aste locuri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pustiuri, din prăpăstii, în care călugărița lunatecă se înfundă în mari păduri la chemarea iubitului anonim: Hai cu mine-n codrul verde S-auzi doina cea de jale Când plăieșii trec la vale Pe cărarea ce se pierde. Să vezi șoimul de pe stâncă Cum se-nalță, se izbește Peste corbul ce zărește În prăpastia adâncă. Hoțul lui Alecsandri e cam în stilul piraților romantici, grandilocvent, teatral, omorâtor de ciocoi (genul lui Ed. About pare evident): Iar ciocoiul cum se pleacă, De
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fripți în țiglă. O altfel de existență această lume naivă nu poate gândi și știrile despre mâncările sărace din civilizație îi umple pe toți de turburare. Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-vodă e un roman istoric (venit după altele mai vechi: Șoimii, Neamul Șoimăreștilor) cu foarte puțină materie epică. Un abate francez De Marenne trece prin Moldova și are prilejul de a vedea noul eden. Pe abate îl surprind în primul rând sublima singurătate a priveliștilor, raritatea omului. Moldova e o Americă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
astăzi s-au puit atît de mult încît va trebui să-i nimicim cu arzătorul de flăcări. Este foarte ciudat că arheologii români au botezat tezaurul ,,Cloșca cu puii de aur” deși imaginea ,,fibulei” arată că este vorba des-pre un șoim care era folosit ca simbol sacru într-un cult vechi ce se practica în toriștea străbună. Ticăloși și nemernici cum le-a fost și le este judecata, pentru a da în bășcălie și această comoară de spiritualitate ei au spus
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
obiecte din fier, argint aurit și aur iar în a doua au fost descoperite scheletele a doi cai și un car cu patru roți. Printre obiectele descoperite este și un coif din argint aurit care are imprimat obrăzarul drept un șoim aurit care ține în cioc un pește iar în ghiare un miel. Imaginea șoimului este foarte asemănătoare cu cea descoperită la Agighiol pe o cupă. Este pasărea de foc, fenixul sau pasărea măiastră ce însoțea sufletul mortu- lui în lumea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
scheletele a doi cai și un car cu patru roți. Printre obiectele descoperite este și un coif din argint aurit care are imprimat obrăzarul drept un șoim aurit care ține în cioc un pește iar în ghiare un miel. Imaginea șoimului este foarte asemănătoare cu cea descoperită la Agighiol pe o cupă. Este pasărea de foc, fenixul sau pasărea măiastră ce însoțea sufletul mortu- lui în lumea cealaltă. Pe fruntea coifului sînt doi ochi identici cu cei de pe coiful descoperit la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Autorul CLOPOTAR VREMELNIC Sunt clopotar vremelnic, corabie în ceață, Să nu-mi rostesc cuvântul mișei m-au surghiunit Din trupu-mi rupeau carnea, din oase și din viață Jivine hrăpărețe, setoase de argint. Am clopotat deuna, prin crânguri și ogoare Ca șoimii să m-audă plătit-am cu amar Cu grele munci și cazne, cu veacuri fără șoave Țărâna înroșit-am cu a sângelui pojar. Ca un luntraș pe ape, descopeream catarguri Lumini tulburătoare, a sfinților martiri Cu oase fărămate, cu trupul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
asupra banalului cotidian contemporan: Nedeia inimilor (reprezentată la Timișoara și Oradea, în 1959-1960), Cazul studentului Mihai Lotreanu (pusă în scenă la Timișoara, în 1962) ș.a. Este, de asemenea, autor al unor scenarii de teatru pentru copii, câteva cu subiect istoric (Șoimii Moldovei, 1969, Menumorut, stăpânul Bihariei, 1973, Posada, 1973, Ion Vodă Cumplitul, 1974), al câtorva texte de teatru TV, ca și al unor nuvele, jurnale de călătorie și reportaje de croazieră. Numeroase sunt, după 1989, tentativele lui T. de a aborda
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
Peștera, București, 1966; Pirpiric, București, 1966; Fluturele de ivoriu, București, 1967; Însemnările lui Pandele, București, 1967; Fluturele beat, București, 1969; Gheizerul înghețat, București, 1969; La vorbitor, București, 1969; Aventurile Tapirului, București, 1970; Acte și antracte, București, 1971; Păcală, București, 1971; Șoimul rănit, București, 1971; Lumea fără adjective, București, 1972; Robotul sentimental, București, 1972; Scrisoare neexpediată, București, 1972; Noapte bună, copii!, București, 1975; Pe cine alegem, București, 1975; Alexida sensitiva, București, 1976; Cronică de uzină, București, 1977. Traduceri: Maxence van der Meersch
TITA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290198_a_291527]
-
cu numele său, dar și cu pseudonimul M.S. Cobuz. * Se stabilește la București, în 1904, se căsătorește, și va avea unsprezece copii. În același an are loc debutul editorial cu patru volume deodată Povestiri, Dureri înăbușite, Crâșma lui Moș Precu, Șoimii în care Sadoveanu manifestă predilecție deosebită pentru istorie. Nicolae Iorga va numi anul 1904 "anul Sadoveanu". * În 1910 este numit în funcția de director al Teatrului Național din Iași. În acest an publică volumele Povestiri de seară (la Editura Minerva
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
scriitorului i se conferă titlul de Erou al Muncii Socialiste. Mihail Sadoveanu se stinge din viață în data de 19 octombrie 1961, fiind înmormântat alături de Eminescu și Caragiale. Opera (selectiv) În anul 1904 are debutul editorial cu patru cărți: “Povestiri”, “ Șoimii”, “Dureri înăbușite” și “Crâșma lui Moș Precu” , fapt pentru care Nicolae Iorga numește acest an “anul Sadoveanu”. Publică aproape 100 de volume dintre care: ”Floare ofilită” (1905), “Apa morților” (1911), “Neamul Șoimăreștilor”(1915), “Țara de dincolo de negură” (1926), “Hanu Ancuței
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
chiar într-o trăsură de casă. Fete, de la modiste și croitorese, servitoare frumușele, cocote foarte modeste se înalță deodată, au parale și au lux. 380 bucureștii de altădată București, 1965, pp. 70-71). Totodată, pe scenă răsunau cântece patriotice: Muzica sună, Șoimul, Dați ajutoare pentru răniți; când apărea o ediție specială a ziarelor, cu vești de peste Dunăre, el citea, în timpul spectacolului, ultimul comunicat; la 12/24 august 1877 I.D. Ionescu a participat, în sala Hotelului Dacia, la o reprezentație în folosul „Ospiciului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
e istorie literară”, că se poate descoperi literatură și în ce zice badea sau lelea Cutare etc. Poartă, de aceea, mereu, un carnețel în care conspectează „pe țăran și pe academician”, nășește pe oricine ține un plaivaz în mînă, de la „șoimul patriei” la veteranul din Primul Război Mondial, îndrăgește prezidiile reuniunilor culturale, „oficiază” vernisaje, seri muzicale, „se implică” în simpozioane științifice etc., fără teamă că se repetă și se banalizează cu fiecare nouă apariție în public. Deși nu lucrează la „Propagandă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pentru pace? Ceaușescu l-a înțeles pe vechiul său tovarăș de lupte pașnice și a decretat: Să se dărâme această instituție păcătoasă care adăpostește asemenea fiare sălbatice și să fie prinsă și decapitată pisica agresoare, analizat creierul și prezentat primului șoim al patriei, cu prima ocazie când va fi bine dispus și doritor să afle vești vesele. Și acum poanta: pe câine îl cheamă într-adevăr Corbu pentru că este ca pana corbului, iar membrii Biroului Politic al CC al PCR, când
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și desenele pe care stă inscripția de batjocură: Ceaușescu România ocrotesc copilăria. Ar mai fi multe de spus, dar de ce să vă relatez despre această categorie nevinovată, necunoscătoare decât accidental a ceea ce înseamnă o viață umană, redusă la mizeria de șoim al patriei, când turistul străin este mereu confruntat cu reprezentanții legii, fiind oprit pe șosele, cerându i-se actele, fiind acuzat de cele mai năstrușnice încălcări ale legii circulației, după care să fie întrebat dacă fumează și dacă nu are
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
1973; La un pichet de salcâmi, București, 1974; Numele tău, București, 1974; Dintr-un post de observație, București, 1975; Cred în lumina voastră, București, 1976; Acolo pașii mei vor arde, București, 1977; Vitrina cu gablonzuri, București, 1978; Târziu, București, 1980; Șoim, șoimuleț, București, 1980; Vorbe... fără multă vorbă, București, 1980; Infinitul din preajmă, București, 1983; Vin șoimii, București, 1985; Călător în prag, București, 1988. Traduceri: Dusza Czara-Stec, Zori de zi, București, 1940; Karl May, Winnetou, I-III, București, 1967, Testamentul incașului
FRUNZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
observație, București, 1975; Cred în lumina voastră, București, 1976; Acolo pașii mei vor arde, București, 1977; Vitrina cu gablonzuri, București, 1978; Târziu, București, 1980; Șoim, șoimuleț, București, 1980; Vorbe... fără multă vorbă, București, 1980; Infinitul din preajmă, București, 1983; Vin șoimii, București, 1985; Călător în prag, București, 1988. Traduceri: Dusza Czara-Stec, Zori de zi, București, 1940; Karl May, Winnetou, I-III, București, 1967, Testamentul incașului, București, 1971; Ludwig Bechstein, Căciula piticului, București, 1969; Horst Beseler, Râpa huhurezului, București, 1970; R. Münchgesang
FRUNZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]