1,054 matches
-
de șapte ori, tu știi ce-ai făcut! Mai fă o dată! Tu ești băiat deștept!... Juga se scarpină în cap. Asta înseamnă că a întrezărit o soluție. Ar fi ceva, spune el gânditor. Vămile... Nu dijmuiesc după lege... Fură... Iau șpagă... Da-da! Fură!se mânie Ștefan. Ai văzut ce căsoaie și-au ridicat?! În vreme de zurbă, inimoșii mușcă țărâna și tâlharii întorc miliardele cu lopata! Vistiernice! poruncește el brusc. Mâine! În zori! Încaleci! Scormonești vămile! La sânge! După lege
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ștefan. Ai văzut ce căsoaie și-au ridicat?! În vreme de zurbă, inimoșii mușcă țărâna și tâlharii întorc miliardele cu lopata! Vistiernice! poruncește el brusc. Mâine! În zori! Încaleci! Scormonești vămile! La sânge! După lege! Vameșii s-au spurcat la șpagă! Se fură grânele! Se fură peștele! Și pădurile se fură! Să fie dovedită hoția și tâlharii să fie puși să înghită tot ce-au furat, să se sature! Și aurul! Și peștele! Și pădurile! Ce-au dobândit de haram, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de țopârlanul ce se urcă ca scroafa-n copac; aista una-două te vinde, ba unii se tăiau împrejur de se turceau. Dintr-un prăpădit de dregător rupt în cur, peste noapte ajungea "Mare boier ditai Baronul", jecmănea sălbatec țara, dădea șpagă în dreapta, în stânga și nimeni, nimeni nu-i cerea socoteală... Boierimea hrăpăreață răpea samavolnic pământul răzășilor liberi covârșiți de biruri și gloabe, care deveneau astfel robi pe fostele lor ogoare. Dregătoriile erau scoase la mezat, țara era de vânzare, și sufletul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nici gura nu îmi pute”. Într-una din zile, împachetându-mi carnea pe care tocmai o cumpărasem, nu am auzit mașina oprind în fața primăriei. M-am trezit cu instructorul lângă mine. Ce faci, tovarășa secretară? Ce ascunzi acolo? Ai luat șpagă de la țărani? 52 Nu, tovarășul instructor. Am cumpărat niște carne. Nu am timp să stau la rând pentru a face aprovizionarea. Doar nu vrei să spui că ai dat bani pe ea?! Sigur că am dat! Cine îmi dă mie
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
înseamnă „repartiția după nevoi” înainte să îmi dezvolt argumentul de mai jos. La acest ceas mulți dintre cititori înțeleg că sursele de venit ale oamenilor pot fi de mai multe feluri: legale (salariul, dividendele, moștenirile, comisioanele la vedere) și ilegale (șpaga, ciubucul etc.) și că acestea se acordă după vânzări, după politica salarială, după proporția câștigurilor dintr-o afacere, după voia Domnului să ai rude bogate, după puterea de negociere și după puterea asupra altuia căruia trebuie să-i asiguri un
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de aur. De Dragomir da, dar ca personaj malformant al societății. În egală măsură, putem băga mîna în foc că lui nea Mitică nu-i spune mare lucru numele lui Patapievici, la ce echipă a jucat și cine a luat șpaga cînd Liga l-a declarat jucător liber. mai 2003 Desene animate Fotbalul nostru ar putea copia modelul Real Madrid, dar în sens invers. Concernul Walt Disney dă bani clubului spaniol, pentru ca jucătorii galactici să devină personaje pozitive de animație. Banii
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
făcut afirmația și că mi-a trimis 2 000 de lei. Am zis la anchetă: „Da, dom’le, da’ i-am investit imediat În dispensar, nu i-am cheltuit pentru mine”. N-o contat, s-a pus că am luat șpagă. Și-atunci, cum n-aveam alte motive decât Întrerupere de sarcină, pe asta s-a mers până când, Într-o zi de miercuri, că nu era zi de anchetă, vine colegu’ Bățagă și cu colegu’ Tancău și zice: „No, puiule, ia
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
desfășurat în București, la 2004, pe un număr de 299 de tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani (eșantion ad libitum) s-a cerut să se asocieze corupției diferite sancțiuni. Concret, s-a pus întrebarea: „A primi șpagă înseamnă a primi mită; este un act de corupție, de folosire abuzivă a funcției publice pentru obținerea de beneficii pentru sine. Considerați că cei care primesc șpagă ar trebui...? (un singur răspuns dintr-o listă prestabilită). Peste 90% dintre tinerii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
să se asocieze corupției diferite sancțiuni. Concret, s-a pus întrebarea: „A primi șpagă înseamnă a primi mită; este un act de corupție, de folosire abuzivă a funcției publice pentru obținerea de beneficii pentru sine. Considerați că cei care primesc șpagă ar trebui...? (un singur răspuns dintr-o listă prestabilită). Peste 90% dintre tinerii bucureșteni au considerat că cei care primesc șpagă ar trebui pedepsiți într-un fel sau altul (Tabelul 5). Tabelul 5. Pedepsele asociate actelor de corupție (a primi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de corupție, de folosire abuzivă a funcției publice pentru obținerea de beneficii pentru sine. Considerați că cei care primesc șpagă ar trebui...? (un singur răspuns dintr-o listă prestabilită). Peste 90% dintre tinerii bucureșteni au considerat că cei care primesc șpagă ar trebui pedepsiți într-un fel sau altul (Tabelul 5). Tabelul 5. Pedepsele asociate actelor de corupție (a primi „șpagă”) Sancțiunea propusă Nr. % Să facă închisoare 52 17,4 Să fie dați afară din funcțiile publice 129 43,1 Să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ar trebui...? (un singur răspuns dintr-o listă prestabilită). Peste 90% dintre tinerii bucureșteni au considerat că cei care primesc șpagă ar trebui pedepsiți într-un fel sau altul (Tabelul 5). Tabelul 5. Pedepsele asociate actelor de corupție (a primi „șpagă”) Sancțiunea propusă Nr. % Să facă închisoare 52 17,4 Să fie dați afară din funcțiile publice 129 43,1 Să fie amendați cu suma pe care au intenționat să o primească 51 17,1 Să fie admonestați în public 19
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Fundația pentru o Societate Deschisă. Barometrul de opinie publică. (octombrie 2003). București: Fundația pentru o Societate Deschisă. Chelcea, Septimiu. (2002). Opinia publică. Gândesc masele despre ce și cum vor elitele? București: Editura Economică. Chelcea, Septimiu. (2004). Efectele campaniei „Nu da șpagă”. Raport de cercetare (nepublicat). Chiricos, Ted; Eschholz, Sarah și Gertz, Marc. (1997). Crime, news and fear of crime: Toward an identification of audience. Social Problems, 44, 3, 342-357. Ericson, Richard V. (1998). How jurnalists visualize fact. Annals of the American
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
i se vor impune reguli mai stricte decât cele impuse României și Bulgariei. Magda Crișan: Corupția la nivel înalt nu este o problemă dezbătută intens doar în România, dar și germanii consideră că aceasta definește România, într-o țară unde șpaga se află la ordinea zilei. De ce ar trebui să se bucure cetățenii UE de primirea unui astfel de membru? Mihai-Răzvan Ungureanu: Da, avem o problemă cu corupția și am recunoscut întotdeauna acest lucru. Politica în țara noastră are o dimensiune
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
fondurilor de către autor - fie din buzunarul propriu, fie din sponsorizări. Înainte de 1989, un scriitor consacrat mi-a deschis ochii asupra unei realități halucinante pentru foarte-tînărul care eram pe-atunci: nu numai că apăreau cărți inepte, pe bază de pile, de șpagă și de complicități cu cenzura, Partidul, Securitatea - dar chiar și cărțile de valoare apăreau nu pentru calitatea lor, ci pentru că, pe lîngă valoare, uzau și de pile, șpagă ori complicități. Similar, azi, o mare parte dintre cărțile bune apar nu
Contabilitate și extaz by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/12529_a_13854]
-
atunci: nu numai că apăreau cărți inepte, pe bază de pile, de șpagă și de complicități cu cenzura, Partidul, Securitatea - dar chiar și cărțile de valoare apăreau nu pentru calitatea lor, ci pentru că, pe lîngă valoare, uzau și de pile, șpagă ori complicități. Similar, azi, o mare parte dintre cărțile bune apar nu pentru că sînt bune, ci pentru că și-au găsit soluții de finanțare. Ce e rău în asta? Doar două lucruri: a. rămîn cărți valoroase nepublicate din lipsă de fonduri
Contabilitate și extaz by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/12529_a_13854]
-
să vorbesc - se explică refuzul marii majorității a televiziunilor din țară de-a sprijini programul Uniunii Europene, pus în practică de fundațiile "Concept" și "Transparency International România", program cu un titlu fioros, ce-i drept, în actuala conjunctură: "Nu da șpagă!" Solicitată să popularizeze programul, televiziunea publică a răspuns prin pana eminenței cenușii a instituției, un oarecare Titi Dincă (fiu de nădejde al Partidului, căruia i se pregătește o carieră diplomatică de mare importanță), că nu există spațiu de emisie pentru
Nu da șagă dă tunuri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12552_a_13877]
-
conduceri separate, că doar dl. Titi Dincă ar fi fost suficient la întregul car cu oale colorate!), PRO TV și Antena 1 s-au ferit ca dracul de tămâie să difuzeze clipul ce le explică românilor de ce nu trebuie să dea șpagă. Cum adică? Procurori și polițai corupți? Profesori și doctori șperțari? Baliverne, scorneli ale dușmanilor țării, palavre rostite de trădătorul Stolojan și de scufundătorul de flote Băsescu! În țara pesedizată, totul e calm, ordine și voie bună. La noi nu se
Nu da șagă dă tunuri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12552_a_13877]
-
adică? Procurori și polițai corupți? Profesori și doctori șperțari? Baliverne, scorneli ale dușmanilor țării, palavre rostite de trădătorul Stolojan și de scufundătorul de flote Băsescu! În țara pesedizată, totul e calm, ordine și voie bună. La noi nu se dă șpagă. La noi se trag tunuri. Așa că reveniți data viitoare!
Nu da șagă dă tunuri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12552_a_13877]
-
personalităților politice reale în cadrul Convenției Democrate, confundarea intențiilor cu faptele au dus la singurul rezultat posibil. Între 1996 și 2000, bănuiala că n-am avea politicieni a devenit realitate. Avem, pe de o parte, oamenii de aparat, gen Iliescu, Miki Șpagă etc. - pentru că n-o să credem că hăis-cea-ul care le ocupă timpul se numește politică! Activitatea lor e doar aplicarea postmodernistă a tacticilor, șmecheriilor și manipulărilor îndelung exersate de vechii tovarăși staliniști. Pe de altă parte, avem veleitarii. Veleitari cu vederi
Victimele coerenței by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14347_a_15672]
-
doar încălcarea ei cu bună știință! 'adi pentru că fiecare încălcare conștientă a legii are un scop în sine, de obicei pentru a aduce foloase infractorului, în cazul de față este de la sine înțeles că dl ex-viceprimar, jurist, a luat mită (șpagă) de la beneficiarul contractului obligându-și sau constrângându-și subordonații, printre care R.M., să încalce legea. Curtea de Conturi din Constanța a depistat această flagrantă escrocherie, care i-a adus beneficii uriașe mituitorului (S.C. Vinalex) Infractorul [S.C. Vinalex] nu a făcut
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României (Cererea nr. 33.348/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168134_a_169463]
-
fostei juriste a Primăriei și actualei judecătoare R.M. Ori a semnat contractul de asociere necunoscând legile țării, și atunci nu înțelegem cum ulterior a ajuns judecător (împărțind dreptatea pe baza acelorași legi pe care nu le cunoaște), ori a luat șpagă și poate lua în continuare! Nu ne miră că aceeași judecătoare este cercetată de Curtea de Conturi... pentru o altă nelegiuire comisă tot de Primărie (despre care noi am scris la momentul oportun). Ni se pare însă ilar faptul că
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României (Cererea nr. 33.348/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168134_a_169463]
-
ci doar încălcarea ei cu bună știință", "dl ex-viceprimar (...) a luat mită (...) obligându-și sau cointeresându-și subordonații, (...) R.M.", "ori a semnat contractul de asociere necunoscând legile țării, și atunci nu înțelegem cum ulterior a ajuns judecător (...), ori a luat șpagă și poate lua în continuare", sau, mai departe, "ni se pare însă ilar faptul că președintele Judecătoriei nu a dispus nici o măsură (...) motivând că suma ar fi prea mică" (paragrafele 19 și 20 de mai sus). 98. Trebuie amintită jurisprudența
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României (Cererea nr. 33.348/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168134_a_169463]
-
fundament de fapt (Jerusalem împotriva Austriei, Cererea nr. 26.958/95, paragraful 43, CEDO 2001-II). 100. În speță, afirmațiile reclamanților cu privire la doamna R.M. au fost formulate sub forma unei alternative - "ori a semnat contractul (...) necunoscând legile țării (...), ori a luat șpagă" -, ceea ce ar putea crea impresia că este vorba de o judecată de valoare. Totuși, dacă analizăm afirmațiile litigioase din perspectiva întregului articol, inclusiv caricatura care îl însoțește, se observă că ele includ, în realitate, acuzații de fapt precise la adresa doamnei
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României (Cererea nr. 33.348/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168134_a_169463]
-
1. În domeniul educației au fost identificate, pe baza unei analize (note și chestionare transmise structurilor Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului și instituțiilor din subordine privind identificarea vulnerabilităților în domeniul specific de activitate din cadrul sistemului educațional, Campania Națională Anticorupție "Fără șpagă", raport de cercetare - Centrul Educația 2000^+ "Administrare și practici lipsite de integritate în școală", dezbateri publice cu sindicatele din educație, asociații, ONG-uri ocazionate de elaborarea pachetului legislativ privind învățământul preuniversitar și statutul cadrelor didactice, rapoartele corpului de control al
STRATEGIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE din 4 iunie 2008 privind sectoarele vulnerabile şi administraţia publică locală pe perioada 2008-2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201131_a_202460]
-
1. În domeniul educației au fost identificate, pe baza unei analize (note și chestionare transmise structurilor Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului și instituțiilor din subordine privind identificarea vulnerabilităților în domeniul specific de activitate din cadrul sistemului educațional, Campania Națională Anticorupție "Fără șpagă", raport de cercetare - Centrul Educația 2000^+ "Administrare și practici lipsite de integritate în școală", dezbateri publice cu sindicatele din educație, asociații, ONG-uri ocazionate de elaborarea pachetului legislativ privind învățământul preuniversitar și statutul cadrelor didactice, rapoartele corpului de control al
HOTĂRÂRE nr. 609 din 4 iunie 2008 pentru aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie privind sectoarele vulnerabile şi administraţia publică locală pe perioada 2008-2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201130_a_202459]