97,255 matches
-
ani i au trebuit, luminii să ne ajungă,, Una din cele mai mari doamne ale culturii românești, Zoe Dumitrescu Bușulenga, ne povestea în cadrul unei comemorarri eminesciene , cum a fost întrebată de un om de cultură american: ,,cine este omul de știință care a emis ipoteza aceea cu mii de ani îi trebuie luminii să ajungă pe pamânt. Dumneaei i a raspuns simplu : Este poetul nostru național, Mihai Eminescu . Noi românii nu îl vom uita niciodată pe Eminescu și nici el pe
COMEMORARE, de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380688_a_382017]
-
rămas este SPIRITUL precum și accesul rapid la subconștient? Totul depinde de cum abordezi problema, căci bolnavii despre care am vorbit mai sus reprezintă o reală problemă pentru familiile lor (în sensul că problema lor nu are încă rezolvare), dar oamenii de știință ar putea încerca să studieze și latura mai puțin medicală, moment în care multe lucruri interesante ar putea fi descoperite. Fizicienii, matematicienii, medicii, istoricii și filosofii, cu toții ar trebui să-și dea mâna și să coopereze pentru a face noi
CÂTEVA CIUDĂȚENII ALE TIMPULUI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380690_a_382019]
-
putea încerca să studieze și latura mai puțin medicală, moment în care multe lucruri interesante ar putea fi descoperite. Fizicienii, matematicienii, medicii, istoricii și filosofii, cu toții ar trebui să-și dea mâna și să coopereze pentru a face noi descoperiri. Științele luate separat au șanse mai mici de izbândă, dar lucrând toate precum componentele unui mecanism sau organism, luate la un loc, acestea ar putea genera o eficiență mult mai ridicată pentru viitoarele descoperiri ale omenirii. Poate că este mai puțin
CÂTEVA CIUDĂȚENII ALE TIMPULUI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380690_a_382019]
-
Cu ocazia sărbătoririi Majestății Sale Regelui Mihai I, la împlinirea vârstei de 94 de ani, pe 25 octombrie 2015, Altețele Lor Regale Principesa Moștenitoare și Principele Radu au găzduit, la Castelul Peleș, patru evenimente. Au luat parte personalități din domeniul științei, artei, educației, din viața politică și din lumea presei din România și din Republica Moldova. Principesa Moștenitoare și Principele Radu au primit, în Salonul Florentin, o delegație a Universității Academiei Republicii Moldova, condusă de academicianul Maria Duca, rectorul universității. Cu această ocazie
ASTĂZI, REGELE MIHAI SĂRBĂTOREȘTE 94 DE ANI de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380735_a_382064]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > COMITEM ÎN VIAȚĂ... Autor: Neluța Stăicuț Publicat în: Ediția nr. 1956 din 09 mai 2016 Toate Articolele Autorului Comitem în viață... Comitem în viață greșeli nepermise, Comitem în viață greșeli, Și astfel rănim, oameni dragi cu știință, Și-apoi regretam c-am greșit! Comitem în viață greșeli grosolane, Și nu ne-asumăm c-am greșit, Ce oare ne-ndeamnă, să facem acestea??? De ce oare nu ne oprim??? Comitem în viață greșeli chiar fatale, Și luăm chiar viața
COMITEM ÎN VIAȚĂ... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380764_a_382093]
-
slovele din paginile acestei lucrări cu har dumezeiesc credinciosul descoperă parcă o nouă revelație și primește o adevărată lecție spirituală pe calea mântuirii sale, calea adevărului, a eliberării sufetești de greutățile apăsătoare ale greșelilor, păcatelor și faptelor sale făcute cu știință sau din neștiință. Autorul ne dezvăluie marele secret, pe care noi laicii de cele mai multe ori nu reușim să-l descifrăm, și anume, rolul Domnului Iisus Hristos pe acest pământ: „Dumnezeu a binevoit să intre în comuniunea dialogului direct cu omul
ASPECTE PEDAGOGICE ŞI CATEHETICE ÎN LUCRAREA DE MÂNTUIRE A DOMNULUI IISUS HRISTOS” de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/380717_a_382046]
-
pietre și cu vorbe grele De-ați zguduit infernul din țâțâni Ați tulburat și apele din stele Și-ați otrăvit izvoare de fântâni Vă închinați, o ce nesăbuință La venetici și trădători de țară V-ați depărtat de glie și știință Și-ați pângărit speranța milenară Omagiați filozofii nebune Amanetând schelete din morminte Nesocotiți perceptele străbune Nepăsători la port și jurăminte - Zadarnic invocați divinitatea Nu mai doiniți de dor printre străini Ați obosit să protejați dreptatea Și nu mai vreți să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
videoclipului televiziunii din Cluj. Ceea ce a omis să ne amintească televiziunea clujeană este faptul că relativ tânărul și minunatul meșter-poet Ciorca este absolventul Liceului industrial nr. 2 Cluj-Napoca, al Universității Babeș-Bolyai din acest municipiu, având specializarea în istorie-filosofie, Facultatea de științe politice, cu masterat în Științe administrative și masteratul în Etică profesională, toate terminate cu brio. Dânsul este iubit de colegii lui, nu numai pentru că a publicat mai multe cărți, articole și eseuri, dar și pentru cele trei brevete de invenție
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
a omis să ne amintească televiziunea clujeană este faptul că relativ tânărul și minunatul meșter-poet Ciorca este absolventul Liceului industrial nr. 2 Cluj-Napoca, al Universității Babeș-Bolyai din acest municipiu, având specializarea în istorie-filosofie, Facultatea de științe politice, cu masterat în Științe administrative și masteratul în Etică profesională, toate terminate cu brio. Dânsul este iubit de colegii lui, nu numai pentru că a publicat mai multe cărți, articole și eseuri, dar și pentru cele trei brevete de invenție în domeniul auto, pentru obținerea
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
directă intre viețuitoare și Dumnezeu? De la furnică la pisică și de la maimuță până la om, fiecare viețuitoare deține conștiință. Adică, deține acel element primordial care o ține pe vecie legate de divinitate și Dumnezeu. Mai nou, după nenumărate cercetări, oamenii de știință ajung la concluzia că, aceasta conștiință a viețuitoarelor, este independenta de corpul fizic, putând exista și acționa chiar și separat de acesta. Să ne imaginăm următoarele situații: dintr-o dată, soția îi permite soțului să o înșele (în sensul de a
CUGET, DECI EXIST… CHIAR EXIST? de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380807_a_382136]
-
Evenimentul desfășurat la Casa de Cultură municipală a avut ca moderatoare pe distinsa șefă a Direcției de Cultură din cadrul Primăriei Roșiorii de Vede, Aurelia Bărbuț, o doamna cultivată, de spirit înalt, în cel mai pur înțeles al cuvântului, a cărei știință de a aduna laolaltă oamenii dedicați scrisului, artei în general, se bucură întotdeauna de succes. Meritul revine deopotrivă și Asociației Culturale Milenium 3, dar și scriitorilor și altor oameni de cultură din Roșiorii de Vede, care fac adevărate regaluri din
SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRŢILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380802_a_382131]
-
al populației aborigene cu grupurile umane nou sosite. Printr-o dezvoltare progresivă, aceste populații sau constituit în elementele de bază în timpul mileniilor III și II î.H.” (http://www.legmed.ro/files/ revista/2004 4/02-Cardos-%20MtDNA.pdf). Vedem cum știința modernă confirmă cele spuse de cronicarii vechi.
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
de ridicol de-a lungul decadelor, pana la culminarea în infama fițuica de “dicționar moldo-roman”? Vitalia Pavlicenco: Limba română în Declarația de Independență a fost inclusă de deputații români, avînd conștiința adevărului lingvistic, ca și de scriitorii și oamenii de știință ce au promovat denumirea corectă a limbii noastre în acest act de maximă importanță, la care, din cîte mai cunoaștem, au participat și diplomați de la București, deoarece după proclamarea Independenți celui de-al doilea stat românesc relațiile Chisinau-Bucuresti erau mai
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
criză de identitate". Nu sunt simple scăpări, lacune jenante, dar remediabile: sunt expresii ale fuduliei, ale unei infatuări uimitoare în contextul realizărilor efective ale emitentului. E comic că autorul unei teze de licență despre jurnalele din literatura română n-are știință că Timpul trăirii. Timpul mărturisirii și Jurnal parizian de Eugen Simion nu sunt două jurnale, ci unul singur, cu titlu și subtitlu; după cum e la fel de comic că autorul unei teze de master despre proza lui Tudor Arghezi afirmă, fără a
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]
-
sub trei dinastii în România și în alte spații ale Europei - Germania, Franța, Spania ș.a. El, care, în câteva interviuri de autocalificare, sa așezat, cât a putut să argumenteze, lângă ardeleanul Liviu Rebreanu . 19. Breban și-a mutat cu bună știință investigația în alte medii ale existenței, decât Rebreanu, apăsând și reușind, în cele mai bune cazuri, pe cele intelectuale, fie unele izbândite, fie altele ratate. Aci, doi creatori de geniu l-au ajutat în mod preponderent, dacă nu exclusivist. Pentru
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
contextele oferite a dat naștere la cuvinte, adică la semne. Abia de aici încolo, scriitorul vine cu nuielușa de alun, dându-le semnificații și poziții, creând minunate câmpuri de înțelesuri. La acest nivel, ori în acest stadiu, se instalează confortabil știința autorului - de a relata, de a descrie, (vai...ieri, de a zugrăvi!), de a-și imagina, de a transpune (nu de a transfera, pentru că nu mai e în stare, uitarea este deja instalată): deci, acel aide-mémoire implică involuntar o selecție
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
sacru, are "mâna grea, ca de piatră, fierbinte ca focul", unul din ochii săi e negru aidoma morții și pustiului, altul verde asemeni vieții, culorile lor valpurgice inversându-se în cursul nopții. Rolul său e de necromant, psihopomp, specialist în știința decapitărilor și repunerilor capului. Azazello și Behemoth își dezvăluie adevăratul chip, cel dintâi ca demon al pustiei, cel de-al doilea ca demon-paj. Figura lui Koroviev e în schimb ocultată în continuare, căci dându-și jos masca ludică, rămâne cu
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
mod semnificativ în a doua jumătate a secolului trecut și a dus la crearea unui nou domeniu, scientometria. Din anii '80 funcționează Societatea Internațională de Scientometrie și apare revista "Scientometrics", în a carei sfera de preocupări intră aspectele cantitative ale științei despre știință, comunicării în știință și politicii științei. În comitetul editorial se află și acad. Alexandru Balaban. Intră în sfera lor de preocupări și domeniul socio-uman? La început, acest domeniu a cam fost neglijat, dar ulterior a intrat în atenție
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
în a doua jumătate a secolului trecut și a dus la crearea unui nou domeniu, scientometria. Din anii '80 funcționează Societatea Internațională de Scientometrie și apare revista "Scientometrics", în a carei sfera de preocupări intră aspectele cantitative ale științei despre știință, comunicării în știință și politicii științei. În comitetul editorial se află și acad. Alexandru Balaban. Intră în sfera lor de preocupări și domeniul socio-uman? La început, acest domeniu a cam fost neglijat, dar ulterior a intrat în atenție. De exemplu
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
jumătate a secolului trecut și a dus la crearea unui nou domeniu, scientometria. Din anii '80 funcționează Societatea Internațională de Scientometrie și apare revista "Scientometrics", în a carei sfera de preocupări intră aspectele cantitative ale științei despre știință, comunicării în știință și politicii științei. În comitetul editorial se află și acad. Alexandru Balaban. Intră în sfera lor de preocupări și domeniul socio-uman? La început, acest domeniu a cam fost neglijat, dar ulterior a intrat în atenție. De exemplu, în ultimul număr
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
trecut și a dus la crearea unui nou domeniu, scientometria. Din anii '80 funcționează Societatea Internațională de Scientometrie și apare revista "Scientometrics", în a carei sfera de preocupări intră aspectele cantitative ale științei despre știință, comunicării în știință și politicii științei. În comitetul editorial se află și acad. Alexandru Balaban. Intră în sfera lor de preocupări și domeniul socio-uman? La început, acest domeniu a cam fost neglijat, dar ulterior a intrat în atenție. De exemplu, în ultimul număr apărut (septembrie 2006
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
80, se pare că chimiștii au fost primii care s-au sesizat. Eu le-am aflat de la acad. Balaban. Spre sfârșitul anilor '80 am publicat un serial pe această temă în revista "Viața studențească", iar în cartea mea "Controverse în știință și inginerie" (Ed.Tehnică, 1990) am consacrat un întreg capitol acestei probleme. Revin cu un capitol în "Paradigme universale II". Ați înregistrat vreun efect? Nu. Ulterior, s-a scris mereu, acad. Ionel Haiduc a publicat un articol în Revista 22
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
în comunicarea cu lumea; aceasta nu s-a situat la nivelul capacităților creatoare ale românilor. Exemplele de autori români care se arată preocupați de afirmarea lor în reviste și la edituri internaționale sunt puține și mai cu seamă din domeniul științelor exacte; mai rar din domeniul socio-uman. Așa s-a ajuns la existența unor savanți care strălucesc în România dar sunt necunoscuți în afara ei. Au existat totuși destui români care și-au susținut teze de doctorat în Occident. Da, dar numai
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
multe de învățat în această privință de la vecinii noștri. Pe domenii, cum s-ar prezenta situația? Nu mă aflu în poziția de a judeca diferitele domenii, dar, după semnele care-mi parvin, mă tem că este slabă prezența românească în științele economice și sociologice, în istorie, în psihologie, în domeniul juridic și în filozofie. Nici in lingvistică, în teoria și analiza literară, situația nu pare a străluci. Un simptom al anomaliei în care ne aflăm este, de exemplu, anunțul publicitar (Timpul
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
ne aflăm este, de exemplu, anunțul publicitar (Timpul, iulie-august 2006, p.5) privind o "Campanie de promovare a filozofiei românești în străinătate". De ce oare ar avea nevoie filozofii noștri de această campanie? Le sunt interzise revistele și editurile internaționale? În științele exacte și ale naturii contactul cu lumea a fost și este mai intens, dar rămâne de văzut ce parte a breslei se situează la acest nivel mai ridicat al ștachetei. În toate aceste domenii, se publică mult prea puțin în
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]