2,323 matches
-
pericole: pasagerii italieni care întrebau speriați la ce înălțime se ridică avionul, o rablă sovietică Yak 40; ninsoarea care a nămolit pista de la Chișinău, întârziind decolarea cu vreo șase ore; frigul din salon și scaunele care abia se țineau în șuruburi; șampania multă pe care am băut-o pentru a ne face curaj... Îi spun că am și scris despre acel zbor al nostru. Stewardesa Nadejda îmi zâmbește complice. Avionul în care zburăm acum e mai nou, bine îngrijit și, evident
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
vremuri „desfundate”). Umblam la cursuri împreună cu VASILE GÂRNEȚ și cu Valentina Buzilă, colega noastră de la Editura Hyperion, de unde îmi câștigam pâinea. Noi trei eram singurii români din grupă, restul - evrei ruși din Chișinău. Se pregăteau să emigreze - Gorbaciov tocmai slăbise șuruburile, iar imperiul scârțâia din toate încheieturile precum o corabie mâncată de cari, una care începea să ia apă la bord. Costică Mămăligă - fiu de țărani basarabeni din „sudul bolnav de insolație” (ca să citez un poet postmodern de la noi) - prinsese și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
nu are curent electric sau gaze pentru gătit. De copii nu se ocupă nimeni. Ei se scoală dimineața fără să se mai spele, fără să-și fi făcut temele, și le e foame. Atunci, îmi spune el, strâng și eu șurubul. Câte un șut în fund devine chiar necesar." Școala nu primește niciun ajutor financiar din afară, părinții sunt cei care plătesc. Și, una peste alta, toate acestea se adună. Când un elev întrece măsura, el convoacă părinții și le spune
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în guvern, sunt mai mulți creștini ca în Egipt, unde îți este permis să fii ateu și unde femeile au avut drept de vot înaintea franțuzoaicelor. Oficialitățile au un argument (foarte utilizat în regiune): "Ori noi, ori Frații Musulmani. Ori șurubul strâns, ori baia de sânge, ce preferați?" Creștinii preferă statu-quo-ul, și nu sunt singurii. Paștile și Crăciunul sunt zile nelucrătoare. Michel Aflak, fondatorul partidului Baas, cel aflat aici la putere, era el însuși creștin și fost student la Sorbona, așa cum
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
dă voie s-o închizi și s-o încui. Vrai bomboane, este automat de bomboane. Vrai să repari un ceas, un stilo, numaidecât găsești un meșter cu un ciocănel și cu un clește. Aici toți sunt meșteri, știu să învârtă șuruburi, să dezbată, să așeze din nou. Fabricele lor fac toate câte îi trebuiesc omului civilizat și unele care, la dreptul vorbind, nu i-ar trebui. Cuțit de curățit portocale, cuțit strâmb de scobit și de mâncat "grapefruit", cuțit de curățit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fost îndeplinită bine și precis. Totuși dacă operația asta dă greș și flota e zdrobită, poate să se adeverească o vorbă ce s-a spus (Hulubei): Germania hitleristă poate deveni deodată ca un robot, căruia deodată i-a sărit un șurub. Livezeanu îmi spunea că la Praga Germanii au hotărât să afecteze venitul pe o zi al tramvaelor unei opere de asistență de la Berlin. În ziua aceea, zi grea de iarnă, Cehii din Praga au circulat toată ziua pe jos. Mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
confortabil și mai sigur pentru copiii lor. Fiecare copil trebuie observat atent. Iar noi, ca profesori și ca diriginți, avem o mare responsabilitate în legătură cu drumul pe care ei îl vor urma, în legătură cu ceea ce ei devin. Un elev nu este...un șurub pe care să-l iei pur și simplu și să-l torni din nou într-un tipar! Rebuturile noastre riscă să rămână tot rebuturi și de aceea trebuie să facem tot ceea ce este omenește posibil pentru a preveni astfel de
S? facem din istorie o ?tiin?? vie! () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83587_a_84912]
-
și noi mașini-unelte. Începând din 1935 își fac apariția noi tehnologii. A fost introdusă sudura electrică, iar utilizarea uneltelor pneumatice a contribuit la creșterea productivității muncii. De la Atelierele din Galați a fost transferat un întreg atelier, pentru confecționarea antretoazelor și șuruburilor de plafon, care oferea posibilitatea unor lucrări deosebit de complexe. În anul 1938, la Atelierele ieșene a fost folosită, pentru prima dată în țară, o instalație specială pentru montarea echipamentelor de frână la vagoanele de marfă. Alte dotări moderne au fost
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
știu exact unde sunt comenzile, la ce maiștri și ce ateliere. V-a trimis greșit, da’ haideți că eu merg...” L-am lăsat pe inginerul-șef acolo, n-am stat cu el. Dacă mai stau cu dumneavoastră iar, să număr șuruburile, și vagoane, și cutare, cutare... nu ieșim la nimica... Ș-am plecat cu el... Pe drum, când mergeam prin secție până-am traversat de la Boghiuri - Utilaj Construcții, nu știu ce, să ieșim prin zonă, [zice] „- Dom’le, da' ce-i la poartă
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
mica destindere din anii ’54-’56, când ajunseseră și la noi, îndeajuns de filtrate, ce-i drept, ecourile dezghețului hrușciovian. Evenimentele din Ungaria, survenite în toamna lui 1956, fuseseră pentru echipa Dej un bun motiv pentru a strânge din nou șurubul ideologic și nimic nu mai putea să fie publicat fără două sau trei avizări ale forurilor „de îndrumare“, venind după acelea pe care le dădeau editurile sau redacțiile revistelor. Acestea își sporiseră și ele vigilența, bineînțeles. Efectele noului curs (de
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
fi fost sub 20 milioane și ar fi putut să depășească 50 milioane. Intelectualii erau constrânși să devină propagandiști, în timp ce artiștii creatori, dintre care mulți învățaseră să scrie sub forma metaforei istorice care poate fi dezmințită, erau fie roata și șurubul mașinăriei revoluționare, fie ierburi otrăvitoare ce trebuiau smulse din rădăcini (Brugger și Reglar 1994: 233). Cadrele superioare (lingdao ganbu) aveau funcții politice, economice și sociale atotcuprinzătoare, care le ofereau membrilor locuri de muncă, locuințe, cantine, asigurări de sănătate și educație
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
putea râvni la un trup ca al lor, cu atât de anemice posibilități nu amoroase, dar de viabilitate. Iar alura lor nesigură și paradoxală pe lungi picioare sche letice abia articulate și gata să se disloce din ligamentele lor cu șuruburile prea slăbite, cum și Întreaga lor construcție fizică, ipotetică și abia ghicită sub rochiile lungi din tafta neagră, somptuoasă, Îmi aminteau mai curând ritmurile frenetice din La danse macabre a lui Saint-Saëns, fără a-mi trezi poftele firești la un
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și mintal, pentru un adevărat intelectual reprezintă totuși automobilul! Dar practicat de aproape, fără șofer, mai Întâi În curtea casei tale - [automobilul] Îngrijit, spălat cu fur tunul, șters cu pielea de căprioară stoarsă, lustruit cu ceară, gresat, verificat și [cu] șuruburile [strânse] cu mâinile tale prea albe, ca de muiere, și cu care altfel nu știi ce să faci, ajungându-te, până la urmă, acea chirceală profesională a condeierilor, ca pe poetul Emanoil Bucuța, care În ultimii săi ani nu mai putea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ca la război. Din prima zi, Vasile B. a înțeles în ce consta intervenția și n-a mai fost la fel de mândru de treaba pe care urma să o facă zilnic, ca atunci când a primit trusa cu chei. Trebuia să strângă șuruburile la motoarele din hală. Opt ore neîntrerupt strângea, Vasile B. și tot strângea la șuruburi și se întreba, exact ca pesimistul Schopenhauer, care nu strânsese niciodată un șurub, cine suntem, de unde venim și încotro mergem. Dovadă că nu e nevoie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
n-a mai fost la fel de mândru de treaba pe care urma să o facă zilnic, ca atunci când a primit trusa cu chei. Trebuia să strângă șuruburile la motoarele din hală. Opt ore neîntrerupt strângea, Vasile B. și tot strângea la șuruburi și se întreba, exact ca pesimistul Schopenhauer, care nu strânsese niciodată un șurub, cine suntem, de unde venim și încotro mergem. Dovadă că nu e nevoie să urmezi o facultate de filozofie, ca să ajungi la aceleași concluzii despre sensul vieții ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
facă zilnic, ca atunci când a primit trusa cu chei. Trebuia să strângă șuruburile la motoarele din hală. Opt ore neîntrerupt strângea, Vasile B. și tot strângea la șuruburi și se întreba, exact ca pesimistul Schopenhauer, care nu strânsese niciodată un șurub, cine suntem, de unde venim și încotro mergem. Dovadă că nu e nevoie să urmezi o facultate de filozofie, ca să ajungi la aceleași concluzii despre sensul vieții ca gânditorii celebri. Numai că în vreme ce germanului i-au fost necesari ani mulți de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
de broaște care săreau disperate în baltă, era normal. Nu era anormal nici faptul că geamurile halei vibrau și, din când în când, plesneau. Normal era să se zgâlțâie, să se clatine, să iasă din țâțâni și să sară din șuruburi toate: și motoarele, și pupitrele de comandă, și ușile. Dar nu și Vasile B. Din cauza tremuriciului general, simțea cum i se zguduia ficatul, cum îi clănțăneau dinții dacă nu ținea fălcile strânse și cum i se zbătea și zdrăngănea mărunțișul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
și cum i se zbătea și zdrăngănea mărunțișul în buzunare. Pe pereții halei exista o lozincă marxistă. Din cauza tremuratului general, literele îi jucau lui Vasile B. în fața ochilor. Lozinca putea fi citită cum trebuie, doar când vreun motor sărea din șuruburi și se opreau automat toate. Pe pânza roșie stătea scris: „Munca îl înnobilează pe om“. O jumătate de an a strâns Vasile B. la șuruburi străduindu-se să-și fixeze privirea pe lozinca aia, iar când a reușit, și-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
B. în fața ochilor. Lozinca putea fi citită cum trebuie, doar când vreun motor sărea din șuruburi și se opreau automat toate. Pe pânza roșie stătea scris: „Munca îl înnobilează pe om“. O jumătate de an a strâns Vasile B. la șuruburi străduindu-se să-și fixeze privirea pe lozinca aia, iar când a reușit, și-a dat seama că e aproape surd. Și că textul nu era complet. Dac-ar fi fost, ar fi trebuit să suporte unele precizări: „Munca îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
faptul că monumentul era demontabil. Victoria, adică statuia care urma să fie ridicată în Piața Victoriei, era reprezentată tradițional printr-o femeie țâțoasă și cu brațul drept ridicat entuziast spre viitor, dar pentru că artistul a livrat-o pe bucăți, cu șuruburile separate, în actele Primăriei ea a figurat de la început ca „Victoria complet demontabilă“. Pe soclu, femeia de bronz era exact ce trebuia să fie. Nu există oraș mai de Doamne ajută fără cel puțin un monument al Victoriei. Nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Sculptorul și-a dat silința și, în numai trei săptămâni, cele patru mâini erau gata. Numai că, de bucurie sau poate de prea multă foame, a murit. Iar împuternicitul cu mâinile din partea contabilității i-a înșurubat statuii două brațe stângi. Șurubul e șurub, nu-i pasă cine umblă cu cheia. Cu două mâini stângi, statuia era cam șuie. Oamenii își dădeau seama că era ceva în neregulă, dar ce anume era greu de spus. Cert e că acum femeia arăta entuziast
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
a dat silința și, în numai trei săptămâni, cele patru mâini erau gata. Numai că, de bucurie sau poate de prea multă foame, a murit. Iar împuternicitul cu mâinile din partea contabilității i-a înșurubat statuii două brațe stângi. Șurubul e șurub, nu-i pasă cine umblă cu cheia. Cu două mâini stângi, statuia era cam șuie. Oamenii își dădeau seama că era ceva în neregulă, dar ce anume era greu de spus. Cert e că acum femeia arăta entuziast spre trecut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Normal, și în Zori Noi 1 s-au ivit unii cu pretenții. Nu le era de-ajuns că puteau să aibă căzi vernil, acum li se făcuse și de chiuvete maro. Atunci a început corupția, când s-a slăbit nițel șurubul. Ca și cum, dacă primeau toți, dar absolut toți, în mod echitabil, numai căzi albe, ar fi pățit ceva. În baie intri să te speli, nu să cazi pe gânduri. Mulți dintre cei care au primit căzi vernil nu se mai săpuneau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
de câteva zile, totul începe să bată-n verde. Romuluși și Remuși După 1990, se fură în draci Romuluși și Remuși. Singura soluție e să-i păstrezi sub inventar la primărie, iar când vin turiștii japonezi, să-i fixezi cu șuruburi, la locul lor, sub lupoaică. Englezilor nu le pasă, că au destui, francezilor nici atât, că au văzut originalul, însă cu japonezii nu te pui dacă nu le dai tot ce scrie în contract, cer banii înapoi. Scrie „Ora 12 și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
care trebuia s-o reparăm Încontinuu, folosind piesa de rezervă favorită a lui Alberto - sîrma. Alberto culesese de pe undeva, nu știu de unde, această maximă, pe care i-o atribuia lui Oscar Gálvez∗: „CÎnd o bucată de sîrmă poate Înlocui un șurub, eu prefer sîrma, e mai sigură“. MÎinile și pantalonii noștri erau o dovadă de necontestat că eram de partea lui Gálvez, cel puțin În privința sîrmelor. Deja se făcuse noapte, iar noi Încă Încercam să găsim zone locuite; ne lipsea farul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]