3,030 matches
-
lași în josul foii Însemnele iubirii ce le-am trăit atunci. Iar umbra dezrobită de-a dorului durere Să nu o pui la masă, nici pâine să nu-i dai, Dar să-i hrănești credința, speranța de-nviere, Cu pumnul de țărână ce l-ai adus din rai. Să mai privești, poete, să mai privești odată, Cuvântul cum tresare sub mâna ce l-a scris Și dacă niciun clopot nu va mai fi să bată Pe frunze-ndoliate va lăcrima un vis
POEME DE DOR de MARIA IEVA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353069_a_354398]
-
o ceață adâncă. S-au năruit iluzii vechi imaginate în clipe diafane reflectate de un timp al copilăriei naive. Vânzătorul de iluzii a fost găsit ieri mort în parc și niciun bocet nu se murmură. Vechi iluzii se amestecă în țărână zdrobite de-o viață ce nu conjugă fericirea. Sunt o lespede amorfă uitată într-un mormânt anonim. Pendulez între realitate și vis, Confund realitatea și visul, Trăiesc de parcă rătăcesc într-o lume a amăgirii. Vorbesc și cuvintele sună ca o
ADIO ILUZII ŞI VISE de ADRIANA MIHAELA MACSUT în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353112_a_354441]
-
lași în josul foii Însemnele iubirii ce le-am trăit atunci. Iar umbra dezrobită de-a dorului durere Să nu o pui la masă, nici pâine să nu-i dai, Dar să-i hrănești credința, speranța de-nviere, Cu pumnul de țărână ce l-ai adus din rai. Să mai privești, poete, să mai privești odată, Cuvântul cum tresare sub mâna ce l-a scris Și dacă niciun clopot nu va mai fi să bată Pe frunze-ndoliate va lăcrima un vis
CURCUBEUL IUBIRII (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353104_a_354433]
-
corabia dincolo de oceanul de lacrimi și i-am așezat pe catarg pasărea de la care Noe își va învăța zborul pentru stelele care se odihnesc o zi în inima mea alta pe buzele tale mi-am plecat genunchii și am sărutat țărâna dar pentru toate câte am fost palmele încă sângerează CA O PROMISIUNE privesc fiecare asfințit ca o promisiune fără să mă anesteziez cu lacrima buburuzei la lumina licuriciului îmi smulg din piele toate acele prin care în fiecare zi am
TĂCEREA MACILOR (POEZII) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353106_a_354435]
-
degeaba mă minți, Cocorii-au plecat și merii sunt goi, Nu vreau să mă doară, nu-ți cer să m-alinți, Dar iarna s-așterne, încet, între noi. Nu-s îngeri, nici demoni, clepsidre nu curg Și-un pumn de țărână pe piept iar îmi pui, Lumina îngheață și cad în amurg Petale de gânduri, spre lume, hai-hui. O LUME DEGHIZATĂ E-o lume deghizată, iubitule, în noi Și stau în poarta vieții copacii triști și goi, Iar îngerii ne spală
O LUME DEGHIZATĂ (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353107_a_354436]
-
cu mâna încleștată pe coada lui, lângă mașină a oprit și o șaretă din care milițianul a rostit tare: - El este! Tata nu a mișcat, parcă nu înțelegea nimic, siluetele albastre l-au luat de brațe, toporașul a căzut în țărână, mama a țipat ca la mort, „Vasileeeee”, găinile au început să cârâie, lume la poartă, lângă gardul lui Stănescu, de peste drum, țipa o femeie înaltă și slabă, cu o rochie pestriță, neagru cu alb, cu părul despletit, cu mâinile spre
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
așa sănătos îl voi da mai departe. ZÂMBEȘTE... Ce-i zâmbetul? mă-ntreb adeseori Privind la chipul blând al unei flori, Zâmbește-atunci când supărarea vine, Ea pleacă supărată de la tine Oricât ți-ar fi durerea de amară, Cum tristă e țărâna-n primăvară Cu trupul mistuit de sub brăzdare, Dar alduit e rodul ce răsare! Zâmbește, omule și nu uita, Din zâmbet vine fericirea ta Nu sunt în jur atâtea chipuri hâde? Și îngerul din cerul tău surâde... ------------------------------------------ Nicolae NICOARĂ-HORIA Ziua Sfintei
POEME PENTRU TINE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353151_a_354480]
-
Referitor tot la perioada 1922-1928, Victor-Albinel Firescu, analizează Implicațiile sociale și economice ale reformei agrare d edupă primul Război Mondial, arătând că reforma agrara a avut și un efect benefic realizând un imens transfer de proprietăți din mână moșierilor în favoarea țărânilor impulsionțnd cooperativele de producție și creditul agricol ca instrument de lucru, totuși, târgurile de cereale unde se desfășura un comerț organizat erau în număr destul de redus, dezvoltarea economiei era destul de timidă, inflația și specula scădea treptat nivelul de trai, legilația
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
Oltenia, spre exemplu...Există în tradiția românească expresia “A fi oale și ulcele” cu sensul de “a fi mort de mult”. A fi mort de mult, atât de demult încât trupul lui s-a înfrățit cu pământul până la nedeosebire. Din țărână suntem făcuți, în țărână ne în-toarcem, spune o vorbă românească dar și Biblia vorbește despre un același lucru în Geneza 2:7 „Domnul Dumnezeu l-a făcut pe om din țărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viață
ULCIORUL ROMÂNESC de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353239_a_354568]
-
în tradiția românească expresia “A fi oale și ulcele” cu sensul de “a fi mort de mult”. A fi mort de mult, atât de demult încât trupul lui s-a înfrățit cu pământul până la nedeosebire. Din țărână suntem făcuți, în țărână ne în-toarcem, spune o vorbă românească dar și Biblia vorbește despre un același lucru în Geneza 2:7 „Domnul Dumnezeu l-a făcut pe om din țărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viață și omul s-a
ULCIORUL ROMÂNESC de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353239_a_354568]
-
lui s-a înfrățit cu pământul până la nedeosebire. Din țărână suntem făcuți, în țărână ne în-toarcem, spune o vorbă românească dar și Biblia vorbește despre un același lucru în Geneza 2:7 „Domnul Dumnezeu l-a făcut pe om din țărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viață și omul s-a făcut astfel un suflet viu”. Cu mult înaintea creștinismului, grecii numeau însă Pământul Gea / Gheea / Gaia și spuneau că este Mama nostră.Între cuvântul țărână și cuvântul
ULCIORUL ROMÂNESC de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353239_a_354568]
-
om din țărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viață și omul s-a făcut astfel un suflet viu”. Cu mult înaintea creștinismului, grecii numeau însă Pământul Gea / Gheea / Gaia și spuneau că este Mama nostră.Între cuvântul țărână și cuvântul lut este doar o mică distanță și nuanță. Poate de aceea unul dintre riturile de înmormântare frecvent întâlnite la daci și nu numai, era acoperirea ca-davrului cu vase de ceramică sparte sau tăiate. Acoperirea cu cioburi sau culcare
ULCIORUL ROMÂNESC de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353239_a_354568]
-
din 12 martie 2016 Toate Articolele Autorului Căznite doruri azi ne leagă, din lunga depărtare-albastră, pe fruntea munților beteagă, cununi de cetini plâng în glastră. Coboară soarele-n chindie, uscând de lacrimi o păgână, nemuritoarea noastră glie, răcnește crunt pe sub țărână. Se scurg izvoarele de patimi, sărută ciob de pribegie, sub tricolor păzim azi datini, căci ce-i român,e pe vecie! Cutez să-ți scriu pe-o rană dacă, iubirea ce ți-o port din pântec, de m-oi întoarce-acasă
CÂNTEC PENTRU O PĂGÂNĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352660_a_353989]
-
primăveri se pierd fără de tine?! Dureri în ploi, tristeți molipsitoare S-au rătăcit prin toamnele din mine. Nu ți-am mai scris, de ceară-mi este mâna, Bătăi în cord refuză să te creadă, În trup fanat port suflet de țărână Și-i prea uscat să-i poată da vreo mladă. Nu ți-am mai scris, e mult și nu mai știu Să pun în fraze cratima iubirii, Iar firul vieții mult prea pământiu Să regăsesc culoarea amintirii. Și de-aș
PRIZONIERA SINGURĂTĂŢII de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352679_a_354008]
-
știe cine am fost, să mă caute în scrierile mele, în revista Gândirea, al cărei mentor am fost, în cursurile de la Facultatea de Teologie, la Academia Română printre membrii căreia am fost. Acolo sunt eu. Sub cruce este un pumn de țărână”. Denigrat și ignorat, Nichifor Crainic, cu luminile și umbrele personalității sale reactive și controversate, nu a beneficiat încă de o discuție senină și o receptare lucidă a multiplelor sale contribuții la cultura românească interbelică. Poetul și ziaristul, animatorul și teoreticianul
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > MEDITAȚIE Autor: Ionel Grecu Publicat în: Ediția nr. 1620 din 08 iunie 2015 Toate Articolele Autorului MEDITAȚIE sunt nimeni pe acest pamânt. țărân-am fost, țărână sunt. sunt conștient de ce-am făcut și știu că am greșit prea mult. am făcut rele, am făcut bune, păcate multe, păcate grele. multă multă rugăciune. Domnul Înalt să mă asculte, să-mi șteargă păcatele făcute. urmez povețele plăcute
MEDITAŢIE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352725_a_354054]
-
datoare doar o vară Răstălmăcită-n lan de gând. N-am vrut...n-ai vrut atât să doară Dar macii ne-au murit arzând Pe-un rug de miriște păgână Înveșmântată în apus. Din tot ce-a fost, strâng doar țărână Și-atâtea ar mai fi de spus... Din amintirea dulce-amară Tot vei mai cerne nostalgii... Când gându-ți către mine zboară Nu eu te chem...Să nu mai vii! Referință Bibliografică: Să nu mai vii! / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN
SĂ NU MAI VII! de AURA POPA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353667_a_354996]
-
ostrov de lumină se zbate-ntemnițat. Strigă prins cu ghearele de zăbrele.... Inutil! Norii de tăciune, guralivi, Își întețesc jocul, Într-o mișcare năvalnică, Cu brațele sprijinite Pe cingătoarea vegetalului. Își lovesc ritmic carâmbul cizmelor, Când șuvoaiele -asmuțite Frâmântă cu nesaț țărâna. Tropotesc fuioare de frunze În hlamida cerului Ce-ncepe a melița tumultos Șiroind printre orele zgribulite. Pe colnic, se ițesc Casele cu obloane verzi, Adunate ca la șezătoare. În liniștea răcoroasă, Noaptea circulă tăcută, Adulmecând pe poteci Mlădițele umbrelor moi
ALLEGRO de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353758_a_355087]
-
ceva bani, dar stau, nu se întorc. Vorbesc despre țară, se întâlnesc la câte o cafenea, trimit patriei bezele, poate și vorbe de iubire, dar atât. Mă întreb dacă la plecare au luat cu ei o pietricică, un pumn de țărână, un Maghen David sau o cărticică sfântă, care să le amintească de țara de unde s-au dezrădăcinat? Nu știu. Poate că unii da, nu toti. Mulți din cei fugiți au emigrat în Israel pentru că le-a fost rău și le-
CLIPE DE REFLECŢIE – PIATRA ŞI DORUL de HARRY ROSS în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354088_a_355417]
-
tot mai jos, să se topească Pe fire lungi.. -ca la ecuator-. E-aprilie,..se mutădorul sub aluni Și goluri se-acoperă cu-nalta lucire... Aduc, iar, primăvara zeii cei nebuni, „Mirare” rămâne, în veci, peste fire. Și,.. din nou, țărâna se piaptănă verde, Proaspătă, lunecă lumina în poem. Trilul suie bolta și apoi se pierde... Iubite, -să ne spunem-..ooo, câte mai avem!! Referință Bibliografică: Aprilie / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1187, Anul IV, 01 aprilie 2014
APRILIE de LIA RUSE în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354118_a_355447]
-
deturpato dal sintomo di proprietà dei miei pensieri. EȘTI TU... Ești arta mea, cea mai adevărată expresie de emoții, Ești stiloul care se consumă pe coli de hartie interminabile, Ești inima că un tambur care sparge timpanele, Ești tu, chemarea țărânei puterea ideilor mele Ești tu, vocea care o aștept în fiecare noapte furia care consumă mândria Tu, dragostea mea destinul meu, răbdarea mea, mirosul de mare, Se pare că te caut peste tot... recurg la toate dar nu pot să
DESTINUL / DESTINO (POEME BILINGVE) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354111_a_355440]
-
ți rupeai picioarele în ele, aduceau spaimă în inima țăranului obidit, că nu mai știa ce să se facă de atâta necaz ce se abătuse pe capul lui; iar gânduri negre îi întunecau mintea: „Dacă nu dă o ploicică peste țărâna asta uscată, adio cu semănatul grâului de toamnă”. Părintele Murărescu sfârșise slujba destul de târziu. Simțea că oboseala îl cuprinsese dintr-o dată, că abia s-a închinat, a sărutat icoana Mântuitorului și a intrat în altar ca să se schimbe. În clipa
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
Violeta Deminescu Publicat în: Ediția nr. 446 din 21 martie 2012 Toate Articolele Autorului aseară ți-am culcat în palmă obrazul inimii cu un sărut pe inelar doar te-ai încruntat a cerul ploii de primăvară ce întârzie logodna cu țărâna deschid spre miazănoaptea din deal unde și-ascunde iarna umerii costelivi și ridurile în petece alb-cenușii ca sub un fard prost (oare dacă-mi pun make-up are vreun rost) vraja magului e încă firavă ca un copil adus mai devreme
CÂNTEC DE LA FEREASTRĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354676_a_356005]
-
inimi existentă în doririle sale, poeta trăiește frumos si adevărat vise singulare . “În mine port aievea tristețea și durerea Că te-am pierdut, cu toate că nici n-ai existat. Să mă renasc, eu nu știu de voi avea puterea, Din propia-mi țărâna, ca Phoenix ne-ncetat. Dar cum mereu mă dărui, cu sufletul orbește, Dorind ca sentimental cândva să se întoarcă, Mă irosesc în focul iubirii ce topește Că-n mâinile-i sunt astăzi numai prilej de joacă. “ Prin versurile ei latente ce
PALETĂ DE POEZII, TOAMNEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354701_a_356030]
-
să fluiere cântecul preferat al bunicii Floarea, mama sa: “Bulgăraș de gheață rece, N-am cu cine îmi petrece, Căci cu cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]