10,571 matches
-
în pădure îl învălui o beznă atât de adâncă, încât nu-și putea vedea nici degetele de la mâini. Brusc, brățara prinse să lumineze, împrăștiindu-și razele verzui la picioarele lui. Flăcăul rămase mut, cu ochii la crengile care brodau o țesătură stranie între pământ și cer. Un vânt rece îi zburli părul și țipete prelungi se ridicară din adâncurile întunecate. Nu făcu mai mult de zece pași când fu înconjurat de o ceată de umbre fără chip, care zburau în jurul lui
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
vise înaripate...Toate visele pluteau în atmosfera parfumată cu dorințe, acel drog al fericirii care îmbăta sufletele și le dădea forța zborului. Melodiile și ritmul horei, când lent, când săltăreț, cu pași sincopați, mințiți, strecurate-n unduiri de șolduri și țesături de glezne, sclipeau în irizații mirifice, reverberate în sufletele îmbătate de fiorii misterioși ai plăcerii. În pantaloni scurți și cu bască albă pe cap, mă plimbam prin mijlocul horei sau în afara ei. Priveam atent, cu ochii bulbucați și mâinile la
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
era unul), erau țipate, scurte, sacadate. -Unu...doi...trei...stâng’afar’! Așa, așa! Pe loc, pe loc, așa, așa! Ia-oo! Ține-o așa! Saltă, saltăă! Bate, batee! Pași dansatorilor nu mai erau pași, ci sclipiri de fulgere, imposibil de urmărit. Țesătura pașilor ar fi fost deslușită, doar dacă ar fi fost redată cu încetinitorul. Cine putea urmări așa ceva, când mișcările erau imprevizibile, extrem de variate și de rapide? Iar strigăturile, spontane și tot mai surprinzătoare, niciodată repetate. Și totuși...trupurile dansatorilor se
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
ar fi fost redată cu încetinitorul. Cine putea urmări așa ceva, când mișcările erau imprevizibile, extrem de variate și de rapide? Iar strigăturile, spontane și tot mai surprinzătoare, niciodată repetate. Și totuși...trupurile dansatorilor se frângeau, se răsuceau și reveneau prin suveica țesăturii pașilor, într-o armonie perfectă. Te uimea complexitatea pașilor și viteza mișcărilor, încât te întrebai: când și cum au învățat ăștia așa ceva? Cum este posibil să execute astfel de mișcări fără să se încurce? Dar, mai ales, cum reușesc să
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
De la cine puteau fi, dacă nu de la mătușa Annie. Era originală și ieșită din tipare. Alma râdea cu poftă, înnăbușindu-și hohotele. O trusă de pictură. "Marge, prietenă dragă." Deveni curioasă văzând cutia dreptunghiulară. Înăuntru, câțiva metri de dantelă grena. Superbă. Țesătura fină ca un abur de ceață ... doar răsuflarea stătea o clipă în cumpănă citind bilețelul. Lord M.Joseph. Simțea pulsul în urechi, ca o bubuitură. Materialul era de o finețe rară. Știa să facă daruri. Un bărbat plin de contradicții
MY LORD (IX) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352699_a_354028]
-
de mare, pasărea colibri. Printre bijuteriile expuse pot fi admirate: pandantive, broșe, brățări, coliere, cercei, inele. Raluca Bob (București) face parte din „Asociația Torcătoarelor” alcătuită din 10-15 persoane, coordonată de Lidia Stareș, profesor la Liceul „Tonitza” din București, unde predă țesătură și suplimentar inițiază elevi în arta torsului. Scopul asociației este de a reînvia tradiția torsului. La Târgul de la Muzeul Țăranului Român expune fuioare, canafi „ciucuri” mărțișoare din lână vopsită în culori naturale, obținute din plante, cât și coliere și brățări
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
din segmente solidare, ca un puzzle în permanentă “expansiune”. Ceea ce declanșează și întreține închegarea acestui bloc prozastic este, arată comentatorul, fragmentarismul de substanță al prozei lui Mircea Pora, trăsătură frapantă a scrisului său. Macro-textul ni se prezintă asemenea unei imense țesături, “proliferând sens cu fiecare bucățică juxtapusă, un surprizător puzzle în expansiune, pe care prozatorul îl alimentează periodic cu câte o nouă carte în care, deloc întâmplător, vechi scene, întretăieri imagistice sau personaje pot reveni fără vreo reținere, marcând absoluta libertate
OLIMPIA BERCA, CREAŢIE ŞI ANALIZĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353619_a_354948]
-
receptor pasiv: “astfel, deconstrucția (subl. n, O. B.) este folosită, paradoxal, pentru a ordona, a limpezi și a șlefui nenumăratele nuclee puternic semnificative, abordare cu importante urmări pentru instanțele implicate în acest proces. Putând începe lectura din orice ‘nod’ al țesăturii, cititorul dobândește un statut privilegiat și are senzația, printre altele, că el însuși potrivește pasul rotițelor textului. Evident, se amăgește” (ibidem). Dar exegetul nu rămâne doar la constatarea acestei caracteristici. El adâncește analiza, remarcând, în continuare, consecințele, în plan artistic
OLIMPIA BERCA, CREAŢIE ŞI ANALIZĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353619_a_354948]
-
au răsfățat ochii și urechile, brodându-ne în suflete cele mai frumoase gânduri despre școala movileană și elevii săi. Deși soarele nu a fost generos cu razele sale, lumina a venit totuși de pe chipurile micuților învățăcei, alunecând mângâietoare ca o țesătură de ape argintii, făcând posibilă trăirea unei zile de neuitat. Bucuria ce am citit-o în ochii fiecărui copil, mi-a dat sentimentul că în inimi, preț de câteva ore, acestora le-au crescut aripi albe, cu care vor zbura
PICURI RUGINII PE-AL TOAMNEI OBRAZ de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354551_a_355880]
-
Cetății de Argint. O poartă masivă din lemn greu sculpat în cruce, ne surâde invitându-ne s-o deschidem. Gazdele nași-Vișan: avocatul creștin Constantin-cumpănit în ale Dreptului, model de boier vechi cu carte, un împătimit al artei vechi, ceramică ori țesătură, doamna doctor Florina-Dănuța, o gospodină de excepție, din viță de preot și profesori, harnică precum furnica și fiica Alexandra-Doctor în Arhitectură-cadru universitar, plăpândă ca o floare, dar aprigă ca un arțar, ne-au răsfățat în Conacul lor argeșean doldora de
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
-se pe străzile orașului, călătorul este impresionat și de mulțimea magazinelor și a buticurilor din care poate cumpăra suveniruri specfice localității și chiar întregii țări: farfurii pictate tradițional sau cu imagini marine, faruri și vapoare în miniatură, expoziții de pictură, țesături tradiționale etc. La tot locul dai de restaurante ai căror ospătari ies în stradă și încearcă să te atragă cu o ofertă bogată și în special cu ciorbă de burtă, de pește, țuică și vin ale căror denumiri le știu
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
voios. ,, Como estas?” zâmbind, cu un zâmbet cald, natural, onest, după ce ne salutăm își duce mâna la piept că un semn al atașamentului. Însă ceea ce nu am putut sa inteleg pe deplin despre el și despre natura omului este aceasta țesătura a ființei umane. Suntem că un conglomerat de bine și rău laolaltă. Iar pe de altă parte Dumnezeu se luptă cu fiecare dintre noi, ca cu acordul nostru să elimine râul din noi. În primul rând avem trupuri degenerate de
JURNALUL UNUI CALATOR (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357127_a_358456]
-
să le așeze în dulapuri. Ilinca reuși după aceea să-și facă un duș și parcă își mai revenise după emoțiile pe care le avusese până atunci. Se îmbrăcase cu o rochie de vară albă cu maci roșii imprimați pe țesătura din in. Îl aștepta pe Ștefan care îi spusese că o să treacă să o ia la restaurant. Peste vreo jumătate de oră, Ilinca aude ciocănituri în ușă. Când deschise ușa, se trezi în fața ușii cu o masă plină de câteva
POVESTE DE ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ ( II ) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357143_a_358472]
-
atras și frumusețea casei și arhitectura ieșită din comun a celebrului arhitect Frank Lloyd Wright. Porțile și chiar semnele de circulație din preajma erau făcute în stilul naturii deșertice, că peste tot unde a intervenit mâna omului în acest deșert. În țesătura drumurilor noastre am poposit și la Flagstaff, ultimul oraș înaite de Marele Canion. Aici ne-am petrecut două ore într-un magazin cu produse ale indienilor și nu am plecat cu mâna goală. Timp de o săptămână cât am petrecut
O LUME IVITA IN MIJLOCUL DESERTULUI de ELENA BUICĂ, TORONTO, CANADA în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357377_a_358706]
-
un organ privilegiat, canal și simbol al vieții spirituale: „îl caut prin oul apelor/ și el e cu mine/ de la nașterea Lumii/ în arborele gânditor din steaua/ urechii drepte”. Urechea este, în mai toate mitologiile, revelația, ascultarea învățăturii, înțelegerea. În țesătura densă de simboluri a poemului, arborele gânditor creează imaginea din imagine, adevărată punere în abis nu numai a discursului, ci a întregului volum. Viziunea antropocentristă de factură renascentistă trimite la reprezentările lui Leonardo da Vinci și orientează cititorul spre înțelegerea
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
năzdrăvană” dintre judecățile filozofice, științifice și religioase, care s-au formulat asupra Mitului Caracteristic al nostru” de la Lucian Blaga până în prezent. În volumul Miorița Mit triadic, autorul identifică cea de-a opta zi a creației cu însăși Miorița. Fascinantă este țesătura cuvintelor din această carte... În mod obișnuit, un scriitor se apleacă asupra scrisului intrigat de îndoiala inadecvării dintre cuvânt și trăire; în acest volum, scriitorul ne oferă un sensibil moment de respiro, un fel de popas în drumul acesta captivant
GHEORGHE A.M.CIOBANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357811_a_359140]
-
extrem de mare până la limita de rezistență mecanică a osului care este foarte mare. Și fibra mușchiulară are o rezistența mult mai mare decât aceea pe care o intuim. Spre exemplu a fost măsurată forța de rupere a unui fir din țesătura păianjenului și este cu două ordine de mărime superioară celei a oțelului. Fibra mușchiulară este și mai puternică. Un om antrenat învinge durerea și poate, de exemplu, să sfarme 10 cărămizi dint-o lovitură. Cu aceeași forță pătrunde o ghiulea mijlocie
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
au și astăzi loc spectacole și concerte, mai ales în perioada de vară. De asemenea situl păstrează urmele templului ridicat în memoria lui Asclepius, zeul medicinei. Afrodita rămâne însă cel mai cunoscut și îndrăgit pesonaj mitologic, în jurul căruia gravitează toată țesătura de mituri și legende iar ruinele templului închinat ei constituie și astăzi atracția principală a turiștilor care ajung aici. Cultul Afroditei Cultul Afroditei provine din Siria, după unele surse documentare (Pausanias) dar mai probabilă este originea lui feniciană. Înainte de a
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
-l deranjeze cu chestia asta, și pe urmă, este prea devreme, abia s-au cunoscut. Toate, la timpul lor! Schimbă rochia roșie cu un costum de vară: fustă din mătase, de culoare bej cu frunze ruginii de toamnă, imprimate în țesătură și jacheta uni, verde, cu mânecă scurtă. La gât își puse margelele din malachit și în picioare, săndăluțe din piele, de culoare bej la fel ca geanta. Se rujă și se mai uită o dată în oglindă: arăta destul de bine, culoarea
POVESTE DE ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ (IX) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358061_a_359390]
-
și ateliere de prelucrare a cărnii, și a laptelui, pomi fructiferi- fructe-dulciuri-sucuri naturale-alcool-bauturi alcoolice-lemn pentru sculptura (nuc, piersic, cireș etc), redescoperirea filierei de punere în valoare a fibrelor și firelor vegetale și animale (lână, in, cânepă, mătase), prelucrarea acestora în țesături, împletituri, îmbrăcaminte, articole de artizanat etc. Ameliorarea structurii activității economice a satului înseamnă eforturi, timp, pricepere și, înainte de toate, dorința, motivarea, voința de a îmbunătăți propriul nivel de trai, a schimba în bine fața satului, a stabiliza populația, a da
CORNELIU LEU ŞI ŢĂRANII de GHEORGHE MANEA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358136_a_359465]
-
06 iunie 2012 Toate Articolele Autorului ... regret nu te-am cunoscut personal, să-ți ascult glasul domol, admirând zâmbetul misterios pelerin pe drumul gândului, zăbovind pe hartă, la răscruci de idei creatoare nu contează ne cunoaștem din vremuri străvechi, prin țesături nevăzute de vorbe nespuse transmise prin pânza orelor străbătute de clipe fugare coborând pleoapele, ochii minții intuiesc limpede mesajul infiltrat în nucleul creativ al undelor cerebrale așternând pe hârtie curgerea lină a povestirilor desprinse din amintiri netrăite sau desfășurate în
MENTOR AL IMAGINAŢIEI.. de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358190_a_359519]
-
și sociale , precum și activitatea militară- slujitorească din Oltenia epocii lui Constantin Brâncoveanu. Unii dintre aceștia erau mari dregători în Sfatul Domnesc, în importante dregătorii, slujbe și misiuni domnești în țară și străinătate, dar temeiul lor era în Oltenia. Ceilalți constituiau țesătura administrativă și socială pe care se baza Constantin Brâncoveanu în Oltenia, pentru ca viața oamenilor și interesele domniei să se desfășoară normal. Acești boieri mari, mijlocii și mici, în frunte cu marele ban al Craiovei și slujbașii săi, asigurau paza granițelor
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
esențiale pentru evoluția și existența sa. Practic, datorită acestor evoluții, după Mihai Viteazul și Matei Basarab, se constituie un alt tip de boierime pentru care activitatea slujitoresc-ostășească, bazată pe meritocrație, solidaritate de castă și moșie(împreună cu alte activități economice) constituie țesătura care o susține în conducerea vieții social-economice, administrativ-ostășească, și cultural- spirituală necesare țării și societății în toate aspectele și locurile. După eșecul organizării mercenare a armatei de la sfârșitul domniei lui Matei Basarab, în timpul lui Constantin Brâncoveanu se trece la organizarea
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
îmi imaginam niște ținute de carnaval din stambă ieftină și ceva săbii din tinichele sclipicioase. Nu mică mi-a fost însă mirarea să pot admira reginele creștine și prințesele orientale împovărate de adevărate comori din catifea și brocat, mătase sau țesături cu fir de aur, ornate cu giuvaerurile corespunzătoare, care cântăresc adesea multe kilograme. Cu siguranță, suveranii și războinicii din realitate ar fi crăpat de ciudă la vederea imitatorilor lor de astăzi, adevărați eroi de film istoric. Dar cine poate verifica
PARADA CA LA RIO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984]
-
semantice, mai ales cu caracter filosofic existențialist, spre care autoarea are o aplecare specială. Teme și noțiuni ca: existența, neantul, angoasa, aventura, frica de ceva, uneori metafizic, Jertfa (de seară), metafora din titlul romanului, revin ca niște motive permanente în țesătura creației sale, nu pentru a da culoare, ci pentru a ajuta la deslușirea încurcatelor probleme ale existenței umane actuale. Alături de tehnica introspecției, pe care o stăpânește cu abilitate, autoarea face și portrete psihologice bine închegate unor peronaje, fictive sau reale
RECENZIE. VOLUMUL DE PROZĂ „JERTFĂ DE SEARĂ”, DE VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357724_a_359053]