996 matches
-
Astăzi, după 133 de ani de la apariția Semănăto rului, când un „Samuel P. Huntington trasează granițe în Europa, lăsând România pe dinafară”, când „ achiziționezi un d isc de muzică la New‐York, pe coperta căruia se spune că este muzică țigănească maghiară, dar în realitate sunt dans uri românești de pe Someș”, „când ediția românească a revistei americane Arborele lumii publică o hartă a teritoriului românesc în secolul al XIX‐lea peste care scrie „Hungary”, „când prestigioasa publicație Național Geographie editată în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
recomanda și îl ruga să găsească o soluție în vederea transferului meu în oraș pentru a nu-mi pierde mințile, asemeni altor absolvenți împinși la ratare de neiertătorul și criminalul sistem educațional al timpului, la școală de patru clase din cătunul țigănesc Balta Arsă, unde mă trimisese cinismul activiștilor de la București care inventaseră sistemul "repartiției zonale", pe liste separate, și care luaseră postul meu din Botoșani pentru o protejată a doamnei decan Zoe Petre. Despre restul imaginilor interesante pentru a configura interior
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
al Asociației Artiștilor Plastici, Iași; Expoziția Națională de Icoane “Rugămu-ne Ție” - Muzeul de Artă Naivă, Pitești; premiul special al juriului la expoziția - concurs de la Muzeul Municipal din Curtea de Argeș; premiul “First” la Salonul de Artă Naivă de la Timișoara, pentru lucrarea “Dans țigănesc”; mențiune la Salonul de Toamnă al Asociației Artiștilor Plastici, Iași, pentru lucrarea “Lăutarii”; a XXXIV-a ediție a Salonului Național de Artă Naivă, Pitești; Salonul Național de Pictură “1 Decembrie” - Alba Iulia; Expoziția “Crăciunul și Anul Nou În creația populară
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
le permită integrarea totală în comunitate. Iată răspunsul unui locuitor în Tălmăcel, la întrebarea dacă țiganii sunt integrați în comunitate: "Da și nu. Lucrează la oameni, nu sunt țigani răi să facă scandal, vin la lucru, lucrează în stilul lor țigănesc, la sapă,.... vin. Necazul cel mai mare este că ei fac copii mulți și cel puțin în ultima vreme, o fost o afluență așa, or tot venit din altă parte și s-or stabilit aici. Or mai cumpărat case de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
puternică, Îndepărtînd din poem imaginea sublimului. Elementele din lumea realului pătrund mai liber și Într-un număr infinit mai mare pe poarta poemului. Însă marile teme rămîn, de regulă, În pragul acestor petreceri cu vorbe indignate, smălțuite uneori cu culori țigănești. VII Grigore Alexandrescu. Cultul „stilului deslușit”. Migăloasa scenografie a grandorii Și Grigore Alexandrescu se plînge de lipsa modelelor și de sărăcia limbajului („nu este, zic, de mirare dacă literatura noastră n-a produs Încă nici un cap d-operă care să
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
aproape de gustul publicului de jos decît autorii dinaintea lui. Corectările aduse de el poemelor merg În acest sens. Luniță luminătoare este un veritabil cîntec lăutăresc. Stilul acela isteț și imperativ, pe care Îl vom afla peste un veac În CÎnticele țigănești ale lui Miron Radu Paraschivescu, apare Întîi aici. Stil prin excelență muntenesc, iute și colorat, stil de petrecere În durere, de rîs În plîns cum! zice Nichita Stănescu, un prețuitor al acestui gen de lirism: „Luniță luminătoare Și stele strălucitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Bază sportivă 250 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Talpa Cheltuieli curente și de capital 100 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Tătărăștii de Jos Cheltuieli curente și de capital 100 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Tătărăștii de Sus Cheltuieli curente și de capital 140 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Troianul Cheltuieli curente și de capital 120 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Țigănești Cheltuieli curente și de capital 200 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Uda- Clocociov Cheltuieli curente și de capital 130 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Vedea Cheltuieli curente și de capital 100 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Viișoara Cheltuieli curente și de capital 150 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Vitănești Cheltuieli curente și de capital 150 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193530_a_194859]
-
Nu pentru toată lumea, evident. Cortegiul de urîciuni care a traversat sărbătorile de la un capăt la altul: căluț, capră, urs (altădată, în acea Românie încă nealterată de bolșevism, de un farmec indicibil), acum niște găști de indivizi realmente urîți, cărora spoirea țigănească le amplifică hidoșenia, apoi gorobeții cu minte de găină și cu stomac ghiorăind de foame, împrăștiind zi și noapte, în stînga și-n dreapta, pocnitori, făcînd din oraș un amărît poligon de tragere. Iar peste toate, ieșite bubuitor din cutii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu volumul Oameni și așezări din Țara Moților și a Basarabilor (1938), urmat de Pâine, pământ și țărani (1943), reportaje în maniera lui Geo Bogza, însumând experiența sociologică a echipelor studențești inițiate de D. Gusti. Prima carte de poezie, Cântice țigănești, îi apare în 1941 și revelează un lirism singular prin rafinarea unei materii lirice umile și reabilitarea ingenios-stângace a cântecului de lume și a unui bogat limbaj argotic. Volumele următoare - Cântarea României (1951), Laude (1953), Declarația patetică (1960), Versul liber
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
exersate. În universul său liric el este în esență un frondeur mereu egal cu sine, apropiat când de Walt Whitman, când de Ion Barbu, când de Giuseppe Ungaretti, de García Lorca sau de cântecul lăutăresc. Debutează editorial târziu, iar Cântice țigănești lasă în urmă, risipită în presa vremii, o bogată activitate poetică de altă factură. Abia primele două volume din seria Scrieri (I-IV, 1969-1975), când, practic, destinul său poetic era încheiat, oferă imaginea clară a evoluției. Ciclul intitulat Primele, care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
cuprinde poemele din perioada 1926-1933, așezat, printr-o dedicație de simpatie către revista „unu”, sub semnul avangardismului, îngăduie prea puțin să se întrevadă devenirea ulterioară. Poate în câteva erotice se presimte stângăcia aceea subtil stilizată care va face farmecul Cânticelor țigănești, după cum conștiința, timidă încă, a nonconformismului premerge marilor gesticulații de frondă din Declarația patetică, prin cultivarea unor imagini grotești, drapat-protestatare, ale mizeriei sociale. În rest, poezia se păstrează în cadre elegante, bine strunite de ritmuri și rime, ajungând chiar la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
foanfă” și „rablagită”, aceștia sunt niște „maimuțoi”, „marțafoi”. Umanismul invocat teoretic are o solidă acoperire estetică. Tematica însăși e grandioasă. Este cântată în general germinația universală, cu substitutele ei: maternitatea, rodirea vegetală. Același scop polemic rămâne evident și în Cântice țigănești, cartea care i-a absorbit aproape integral personalitatea. Aici contrariază din nou atât reabilitarea unei comunități etnice, cât și a unor specii uitate la periferia literaturii - cântecul lăutăresc, cântecul de mahala, romanța. Surprinde naivitatea mimată cu o mare savanterie de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
Declarația patetică anunțase trecerea la o poezie ca mod de acțiune, brechtian, ca o dezicere de lirism. Acestea sunt extremele între care se desfășoară aventura lirică, doar în aparență contradictorie, a unuia dintre cei mai valoroși poeți români contemporani. Cânticele țigănești au plăcut la apariția lor, plac și azi, dovadă că limba lor argotică nu s-a învechit. Este un mare lirism în ele? N. Manolescu crede că nu („Lipsit de mari mijloace lirice”). Cânticele n-au, este adevărat, metafizică și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
Radu Paraschivescu, care, râzând de miturile înalte, creează propria mitologie lirică. Din ea va ieși o întreagă școală poetică (de la Geo Dumitrescu la Marin Sorescu). EUGEN SIMION SCRIERI: Oameni și așezări din Țara Moților și a Basarabilor, Craiova, 1938; Cântice țigănești, București, 1941; ed. cu ilustrații de Marcel Chirnoagă, București, 1972; Pâine, pământ și țărani, Craiova, 1943; Cântare României, București, 1951; Laude, București, 1953; Laude și alte poeme, București, 1959; Declarația patetică, București, 1960; Poezii, pref. Dumitru Micu, București, 1961; Declarația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
ed. cu ilustrații de Marcel Chirnoagă, București, 1972; Pâine, pământ și țărani, Craiova, 1943; Cântare României, București, 1951; Laude, București, 1953; Laude și alte poeme, București, 1959; Declarația patetică, București, 1960; Poezii, pref. Dumitru Micu, București, 1961; Declarația patetică. Cântice țigănești. Laude și alte poeme, pref. Radu Popescu, București, 1963; Bâlci la Râureni, București, 1964; Versul liber, București, 1965; Drumuri și răspântii, București, 1967; Tristele, București, 1968; Scrieri, vol. I-II, București, 1969, vol. III-IV, îngr. George Zarafu, București, 1974-1975; Poeme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
violată la vârsta de zece ani. A devenit însă o tânără deosebit de frumoasă și a îmbrățișat cariera de dansatoare. A venit la Paris, la douăzeci de ani, și a extaziat publicul cu interpretările ei actoricești și coregrafice, unele transpuneau coregrafii țigănești, flamenco. Publicul a supranumit-o La Belle Otéro. Frumoasa și seducătoarea spaniolă a cucerit multe capete încoronate și înalți demnitari nobili, printre care: regele Edward al VII-lea al Marii Britanii, regele Serbiei, Leopold al Belgiei, țarul Nicolae al II-lea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
2283, Bacău 1915, 1,195 x 0,756 cm), fata stă rezemată de zid cu un coș de flori într-o mână, un coș din care florile se revarsă. De aceea țigăncile Ceciliei Cuțescu-Storck apar adesea ca nuduri, fără portul țigănesc în culori țipătoare, vii, izolate de "profesiile" cutumiare și de spațiul familiar, exotizate, esențializate. Vermont este mai aproape de Secession în felul în care tratează frumusețea acestor țigănci, aceeași postură dirijată, premeditată o întâlnim în Țigancă, (ulei pe carton, P.N. 3709
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tendința să monopolizeze un strat social caracterizat printr-un nivel scăzut de bunăstare, printr-un prestigiu destul de scăzut (deși există diferențe în modul în care diferitele grupuri de romi sunt percepute în funcție de stilul lor de viață) și prin ocupații «tradițional țigănești», deși nu toți romii aparțin acestui strat și nici acest strat nu este alcătuit exclusiv din romi.” (Tufiș, 2001, p. 101). Decada de Incluziune a Romilor este o inițiativă a Open Society Institute și a World Bank lansată în 2003
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ajută să interpretăm în mod corect și să lămurim fenomenul puțin cunoscut și aproape deloc abordat în lucrările specifice, anume fenomenul numit însorărire. Îl aflăm pus în atenția celor interesați de problema hotarelor și a hotărniciilor de către boierul poet de la Țigăneștii Tecuciului, marele logofăt Costache Conachi, binecunoscut contemporanilor săi nu doar ca om de vastă cultură pentru vremea sa, ci și ca expert în înfăptuirea lucrărilor hotarnice și a cărților de hotărnicie, prin adânca pătrundere a sensurilor unor termeni din vechi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
iveștenilor și vecinilor lor din Bucești și Liești. Țigăneii În ordine cronologică, este al doilea loc de pe actualul teritoriu al comunei noastre devenit stăpânire dependentă cu numele Țiganeii și cu variante în diverse acte de mai târziu, precum Țigănia și Țigăneștii. Apare prima dată menționat într-un hrisov din 12 ianuarie 1495 (7003), când Ștefan cel Mare, aflat cu Curtea domnească itinerantă la Vaslui, face mai multe danii, confirmă și întărește stăpâniri de sate și moșii slujitorilor săi credincioși din partea de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ținutul Tecuciului [...] și a tree parte din satul Țigănenii (sic) în ținutul Tecuciului” (subl. ns.). La 15 martie 1668 vedem că „Armanca vorniceasa a răposatului vornicului Vasile” Roșca, fiica Măricuții Cernătoaia, lasă prin zapis de danie fiilor săi „sat întreg Țigăneștii (sic) la ținutul Tecuciului”, evident că este vorba de satul Țigăneii. În cele din urmă, întregul sat Țigăneii va ajunge în stăpânirea exclusivă a urmașilor Anghelinei și a lui Vasile Bujoreanu, prin fiica acestora, Tofana, soția lui Costache sluger în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]