7,853 matches
-
mai înțelegeam cu tine. Nu știi că toți erau cu ochii pe noi? Ce gândeau ei? Aiștia doi îs niște adormiți noi ne putem vedea de ale noastre în liniște. De aceea ai tot bătut în mine cu vorba, ca țiganul în nicovală? N-am făcut-o cu răutate, Pâcule. O făceam mai mult pentru urechile lor. Ia întreabă-l pe Ion Cotman ce mi-a spus el odată? Ce a putut să ți spună mutul cela? Știi doar că el
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
și mâncarea și somnul veneau una după alta, ca la armată. Acum însă... Lasă, că ne-om învăța noi și cu asta. Vorba ceea: coteiul boierului s-o învățat să mănânce și mere pădurețe. Faci și tu cum o făcut țiganul... Da’ ce-o făcut țiganul, Pâcule? O vrut să vadă dacă măgarul lui merge și fără de mâncare. Și tocmai când se lăuda că merge doar cu apă, paie și bătaie, i-o murit pocitania... Au râs, dar fără nici o poftă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
una după alta, ca la armată. Acum însă... Lasă, că ne-om învăța noi și cu asta. Vorba ceea: coteiul boierului s-o învățat să mănânce și mere pădurețe. Faci și tu cum o făcut țiganul... Da’ ce-o făcut țiganul, Pâcule? O vrut să vadă dacă măgarul lui merge și fără de mâncare. Și tocmai când se lăuda că merge doar cu apă, paie și bătaie, i-o murit pocitania... Au râs, dar fără nici o poftă. Până una alta, nu uita
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
vinerea. Și ce-i cu asta? Bine că îi luați și nu trebuie să-i dați. Apoi și ție o să-ți plătim tot vinerea. Ce zici? Dacă așa ați hotărât, așa să fie. Numai să nu nimeresc și eu, ca țiganul vinerea la stână... Nici o grijă Costache. Trece doar totul la catastif, zi de zi. Ca să nu fie nici-un bănat, am să mă iscălesc pe fiecare foaie cu socoteli. Bun cuvânt? Mai bine nici că se poate. Ca la carte... Abia
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cărăușilor. Când era tânăr, Mitruță. Acum îi clapon sadea - a completat Cotman, în timp ce râsul cărăușilor a început să curgă în hohote. Și se mulțumește cu firimituri. Adică ce-i spune cocoșul de pe gard. Asta s-ar cam asemăna cu povestea țiganului de la curtea boierului - a completat Cotman. Cărăușii s-au uitat unul la altul, ca și cum s-ar fi întrebat: „Ce legătură are cocoșul cu țiganul boierului?” Hliboceanu a priceput întrebarea lor nerostită: Păi are legătură, fiindcă boierul nu avea încredere în
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cu firimituri. Adică ce-i spune cocoșul de pe gard. Asta s-ar cam asemăna cu povestea țiganului de la curtea boierului - a completat Cotman. Cărăușii s-au uitat unul la altul, ca și cum s-ar fi întrebat: „Ce legătură are cocoșul cu țiganul boierului?” Hliboceanu a priceput întrebarea lor nerostită: Păi are legătură, fiindcă boierul nu avea încredere în cocoș și... într-o dimineață, îl trimite pe țigan să vadă cum îi vremea afară: dacă-i înnorat, vor merge la pădure să aducă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
au uitat unul la altul, ca și cum s-ar fi întrebat: „Ce legătură are cocoșul cu țiganul boierului?” Hliboceanu a priceput întrebarea lor nerostită: Păi are legătură, fiindcă boierul nu avea încredere în cocoș și... într-o dimineață, îl trimite pe țigan să vadă cum îi vremea afară: dacă-i înnorat, vor merge la pădure să aducă lemne. Senin dacă este, vor merge la arie să aducă paie... Țiganul a ascultat porunca cu capul plecat, pentru că așa trebuia să stea în fața boierului
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
boierul nu avea încredere în cocoș și... într-o dimineață, îl trimite pe țigan să vadă cum îi vremea afară: dacă-i înnorat, vor merge la pădure să aducă lemne. Senin dacă este, vor merge la arie să aducă paie... Țiganul a ascultat porunca cu capul plecat, pentru că așa trebuia să stea în fața boierului, dar în mintea lui - fiindcă nu-l prea trăgea ața la treabă - țesea deja răspunsul... Ajungând aici, Hliboceanu s-a oprit. Cam cu gesturile lui Pâcu, și-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Cam cu gesturile lui Pâcu, și-a dres mustața cu dosul palmei, apoi a pus mâna pe ulcica cu vin și, cu mare încetineală, a dus-o la gură, sorbind din ea cu vădită lene... Și ce răspuns a dat țiganul când s-a întors de afară? - a întrebat Mitruță. Stai să vezi. Intră țiganul în casă, după ce a zăbovit o bună bucată de vreme afară și, cu o mutră plouată, dând din cap a neputință, rămâne în pragul ușii... „Da
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
pus mâna pe ulcica cu vin și, cu mare încetineală, a dus-o la gură, sorbind din ea cu vădită lene... Și ce răspuns a dat țiganul când s-a întors de afară? - a întrebat Mitruță. Stai să vezi. Intră țiganul în casă, după ce a zăbovit o bună bucată de vreme afară și, cu o mutră plouată, dând din cap a neputință, rămâne în pragul ușii... „Da’ ce-i cu tine? Stai așa întunecat de parcă ți s-au înecat toate corăbiile
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
dând din cap a neputință, rămâne în pragul ușii... „Da’ ce-i cu tine? Stai așa întunecat de parcă ți s-au înecat toate corăbiile?” „Apoi, stăpâne, afară... afară îs nourele printre stele nici de paie nici de lemne” - a răspuns țiganul. Un nou val de râs i-a cuprins pe cărăuși. Cotman, făcând-o pe supăratul, a tras o dușcă zdravănă de vin. Când s-a așternut liniștea, a reluat povestea: Și cum spuneam, în sat la noi era unul pe
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
când i-a ajuns din urmă. Păi... Vorbeam și noi ca oamenii... Spuneam că ne-ar prinde bine un crâsnic... Și la ce ți-ar folosi ție un crâsnic, Puicuță? La prins pește, nici vorbă. Nu știi că în februarie țiganul și-a făcut cort din crâsnic? - a întrebat Puicuță, privind pe furiș către Cotman. Asta n-o știam, dar știu că te-ai simți strașnic dacă pe gerul Bobotezei ai merge împotriva vântului în cămașă cu mânecile suflecate, descheiat la
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
la care se adaugă poștașul hîtru, Kusturica face un film de o mare sensibilitate, cu o ironie tandră, cu un sentimentalism la vedere, cu cunoscutele efuziuni și zburdălnicii pe care le-am văzut și în Underground (1995) sau în Vremea țiganilor (1988) și mai ales în Pisica albă, pisica neagră (1998). Nu lipsește nici muzica de taraf, nici fanfara și fanfaronadele, nici scenele rabelaisiene, opulente, nici chiolhanurile vijelioase cu focuri de armă și spart de sticle, nici muzica zisă din adîncul
Viața ca un miracol by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9169_a_10494]
-
o familie libaneză (în realitate, e vorba de o familie austriacă, dar după cum se știe, în limbaj inițiatic Viena era simbolizată de Orient...) Între imaginea romantică, puternic luminată alb-negru, și cea neretușată a zilelor noastre, reprezentarea literară și etnografică a "țiganilor" impulsionează un amplu domeniu de cercetare. Sunt oare "țiganii" acei artiști mândri, acele nobile și pasionate caractere din literaturile apusene, sunt ei nedomoliții stăpâni ai propriilor destine, sau nimic altceva decât robii cu firi orientale, refractari la lege, din scrierile
Prezicători, aurari, lăutari...- "țiganii" în literaturile Europei Centrale și de Est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9187_a_10512]
-
familie austriacă, dar după cum se știe, în limbaj inițiatic Viena era simbolizată de Orient...) Între imaginea romantică, puternic luminată alb-negru, și cea neretușată a zilelor noastre, reprezentarea literară și etnografică a "țiganilor" impulsionează un amplu domeniu de cercetare. Sunt oare "țiganii" acei artiști mândri, acele nobile și pasionate caractere din literaturile apusene, sunt ei nedomoliții stăpâni ai propriilor destine, sau nimic altceva decât robii cu firi orientale, refractari la lege, din scrierile sud-est-europene? Câteva universități europene au încredințat secțiilor de germanistică
Prezicători, aurari, lăutari...- "țiganii" în literaturile Europei Centrale și de Est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9187_a_10512]
-
din scrierile sud-est-europene? Câteva universități europene au încredințat secțiilor de germanistică (fiind totuși vorba de o ramură a marelui trunchi indo-european) sarcina de a explora această necunoscută și, astfel, Universitatea din Trier desfășoară, împreună cu Universitatea București, un proiect despre semantizarea "țiganilor" de la 1850 până în prezent, "Străini în propria țară". Pentru că istoria acestui neam e mult prea lăsată în voia legendei și oralității, cel mai adesea reconstruită doar din notațiile unor "necunoscători, disprețuitori, urmăritori și ucigași", cum observa Michael Krausnick (Die Zigeuner
Prezicători, aurari, lăutari...- "țiganii" în literaturile Europei Centrale și de Est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9187_a_10512]
-
degajarea nomazilor care se odihnesc întruchipând exact contrastul între ordine și libertate, între strictețea vieții citadine și neîncătușarea hălăduirii. Iar pentru cine a trăit în România până în 1989, ridicolul controlului de către autorități e și mai evident... Într-adevăr, compararea situației "țiganilor" în literaturile Germaniei, Elveției, Austriei și României vădește unele puncte comune, dar diferențele sunt cele care te pot pune pe gânduri. Dacă în primele trei țări contează contrastul față de burghezie, în Principatele române, unde societatea era preponderent agrară, accentele erau
Prezicători, aurari, lăutari...- "țiganii" în literaturile Europei Centrale și de Est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9187_a_10512]
-
detaliată introducere semnată de Iulia Karin Patrut și Herbert Uerlings, Fremde Arme - arme Fremde. "Zigeuner" in Literaturen Mittel- und Osteuropas, concentrează în jocul de cuvinte: "Fremde Arme - arme Fremde" ("Brațe străine - străini sărmani") principalele teme prezente ca experiențe istorice ale "țiganilor": sărăcia și străinia. Cercetătorii ajung la concluzii destul de amare: dacă la autori apuseni precum Byron, Chateaubriand, Borrow, Karl May, Hugo, Gautier, Mérimée ș.a. apar figuri mândre, cu spirit eroic, în spațiul sud-est-european determinante sunt cerșetoria, sărăcia, robia. În Austria, unde
Prezicători, aurari, lăutari...- "țiganii" în literaturile Europei Centrale și de Est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9187_a_10512]
-
la concluzii destul de amare: dacă la autori apuseni precum Byron, Chateaubriand, Borrow, Karl May, Hugo, Gautier, Mérimée ș.a. apar figuri mândre, cu spirit eroic, în spațiul sud-est-european determinante sunt cerșetoria, sărăcia, robia. În Austria, unde însuși poetul e definit ca "țigan" ( Kugler, Lenau), iar "țiganii" sunt văzuți ca maeștri ai muzicii și ai vieții, în Elveția și Germania, unde genialitatea artistică putea fi garantul includerii sociale (efectul inclusiv fiind negat totuși prin nevalabilitate politică), clișeele dezvoltate au fost cu totul altele
Prezicători, aurari, lăutari...- "țiganii" în literaturile Europei Centrale și de Est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9187_a_10512]
-
dacă la autori apuseni precum Byron, Chateaubriand, Borrow, Karl May, Hugo, Gautier, Mérimée ș.a. apar figuri mândre, cu spirit eroic, în spațiul sud-est-european determinante sunt cerșetoria, sărăcia, robia. În Austria, unde însuși poetul e definit ca "țigan" ( Kugler, Lenau), iar "țiganii" sunt văzuți ca maeștri ai muzicii și ai vieții, în Elveția și Germania, unde genialitatea artistică putea fi garantul includerii sociale (efectul inclusiv fiind negat totuși prin nevalabilitate politică), clișeele dezvoltate au fost cu totul altele decât în literaturile Europei
Prezicători, aurari, lăutari...- "țiganii" în literaturile Europei Centrale și de Est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9187_a_10512]
-
un fel de eseu politic scris într-o germană "sigură, corectă, la obiect, expresivă". Cercetând în Bucovina (ca funcționar) activitatea boierului Vasile Balș, Budai evocase în notațiile sale toate minoritățile zonei - "moldoveni, ruși, germani, evrei, armeni, greci, unguri, lipoveni și țigani". Asupra celor din urmă s-a oprit cu simpatie, milă, sau cu "iluministă înțelegere frățească". În acest context își trasează Anca Rădulescu excepționala hermeneutică la "}iganiada", una dintre interpretări fiind înțelegerea "țiganilor" ca alegorie, ca simbol pentru conjurați, pentru inițiați
Prezicători, aurari, lăutari...- "țiganii" în literaturile Europei Centrale și de Est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9187_a_10512]
-
ruși, germani, evrei, armeni, greci, unguri, lipoveni și țigani". Asupra celor din urmă s-a oprit cu simpatie, milă, sau cu "iluministă înțelegere frățească". În acest context își trasează Anca Rădulescu excepționala hermeneutică la "}iganiada", una dintre interpretări fiind înțelegerea "țiganilor" ca alegorie, ca simbol pentru conjurați, pentru inițiați (prin misterul originii egiptene sau contrastul lumină-întuneric, înrudit cu alb-negrul simbolic al "dalbei țigănii"). Despre alte înfățișări în literatura română și în literatura de limbă germană din România scrie Raluca Rădulescu, zăbovind
Prezicători, aurari, lăutari...- "țiganii" în literaturile Europei Centrale și de Est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9187_a_10512]
-
viață țigănesc în Șatra de Zaharia Stancu, sau asupra fantasticului exotic din La țigănci de Mircea Eliade. Deosebit de interesantă mi s-a părut concluzia acestei ultime referiri: la Eliade, portretul colectiv primește o aură care ar putea să însemne că "țiganii" pot fi văzuți pozitiv doar prin depășirea granițelor realității. Studiul semnat de George Guțu (Das Ethnospezifische und das Menschliche. Gedanken zur Gestalt des "Zigeuners" im Werk von Hans Bergel) aduce câteva lămuriri asupra unui autor necunoscut publicului românesc (romanele acestuia
Prezicători, aurari, lăutari...- "țiganii" în literaturile Europei Centrale și de Est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9187_a_10512]
-
dintre cei mai atenți observatori ai plurietnicității transilvane: lui i se datorează o conturare a arhetipurilor etnice din Transilvania care a făcut epocă (românul - "de origine traco-slavo-romană, cioban", ungurul - "euro-asiat fino-ugric, vânător și războinic", germanul - "de origine germanică, țăran" și "țiganii", goniți în secolul al 14-lea de către ostașii lui Timur Lenk spre Europa de Sud-Est, denumiți astfel după grecescul thingano (pronunțat thigano - numele unei secte din Asia Mică). George Guțu observă că Erich Bergel nu pune în prim plan pitorescul
Prezicători, aurari, lăutari...- "țiganii" în literaturile Europei Centrale și de Est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9187_a_10512]
-
Zigeunerin, 1885, pune în valoare ,,vraja acestei culturi") nu omite umbrele aduse de sărăcie, pasiune dezlănțuită, nerespectarea ordinii sociale, ca, de altfel, și cel al Valentinei Glajar despre romanul lui Erich Hackl Abschied von Sidonie (povestea adoptării unei copile de "țigan" de către o familie austriacă, deportarea și sfârșitul tragic al fetei la Auschwitz). Herbert Uerlings în Zur Repräsentation von "Zigeunern" in der Schweiz seit dem 19. Jahrhundert, ca și Anna-Lena Sälzer comentează imaginea "țiganului" în operele scriitorilor elvețieni Gottfried Keller, Carl
Prezicători, aurari, lăutari...- "țiganii" în literaturile Europei Centrale și de Est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9187_a_10512]