198,372 matches
-
surpriză sub chipul volumului intitulat metaforic Subteranele memoriei și subintitulat explicativ Pagini din Rezistența Culturii 1944-1954. Aparținînd unei generații ce s-a ivit în viața intelectuală românească după 1965, autorul s-a iluzionat, precum destui alții (nu și subsemnatul!), că așa-zisa "destindere" însemna începutul construirii unei Românii normale: "Eram lipsiți de inhibiții, relativa libertate de mișcare de care beneficiam părea definitiv cîștigată, proiectele ne asaltau spiritele cu aceeași frecvență și intensitate cu care veneau spre noi cărți, filme, muzică, expoziții
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
care colegul nostru nu îndrăznește să și-o ia întreagă. A libertății poetului de a fi poet. A libertății criticului de a fi critic. A libertății ziaristului de a vorbi în numele mulțimilor care, nedeslușindu-se asupra multor probleme, sînt și-așa și-așa și care sînt ale tuturor felurilor de nevoi. A libertății profesorilor de a se ocupa de școală. A studenților și elevilor de a-și vedea de carte. A libertății de a lupta împotriva imposturii. A libertății de a
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
nostru nu îndrăznește să și-o ia întreagă. A libertății poetului de a fi poet. A libertății criticului de a fi critic. A libertății ziaristului de a vorbi în numele mulțimilor care, nedeslușindu-se asupra multor probleme, sînt și-așa și-așa și care sînt ale tuturor felurilor de nevoi. A libertății profesorilor de a se ocupa de școală. A studenților și elevilor de a-și vedea de carte. A libertății de a lupta împotriva imposturii. A libertății de a nu mai
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
veac. Oare politicianismul nu poate fi făcut din nou răspunzător pentru o sumă de încălcări ale moralei culturale, pentru o serie de compromisuri și carierisme? Chiar dacă e un politicianism "de catifea", ce preferă a-și pune masca astuțioasă a "apolitismului": "Așa-zisele și așa de multele trădări ale oamenilor de cultură n-au existat, pînă cînd n-au început să existe delimitări ale libertății lor, infiltrări de natură politică în munca lor, deziderate pentru degradarea specialității lor, prin apariția unor elemente
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
nu poate fi făcut din nou răspunzător pentru o sumă de încălcări ale moralei culturale, pentru o serie de compromisuri și carierisme? Chiar dacă e un politicianism "de catifea", ce preferă a-și pune masca astuțioasă a "apolitismului": "Așa-zisele și așa de multele trădări ale oamenilor de cultură n-au existat, pînă cînd n-au început să existe delimitări ale libertății lor, infiltrări de natură politică în munca lor, deziderate pentru degradarea specialității lor, prin apariția unor elemente și a unor
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
o străbatem, avînd tulburătoare similitudini cu "tranziția" de după 1944? "Acest actual sistem economic românesc care deocamdată este o sumă a tuturor lipselor din sisteme economice străine, contribuie negreșit într-o măsură considerabilă la lipsa însăși a condițiilor culturale de moment, așa după cum anumite ambiții de a face cultura politică și de a nu o lăsa să fie ceea ce trebuie ea să fie - contribuie în cealaltă măsură la criza despre care vorbim". Azi la fel ca ieri! Trecutul și prezentul funcționează aidoma
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
om rău!... - Aveți momente când vă simțiți singur, izolat și părăsit sau ignorat de confrați și nu numai? Cum suportați acest sentiment? - Nu mă simt niciodată singur. Totdeauna sunt eu cu mine! Iar de-aș fi eu, fără mine, și-așa mi-ar fi prea mult. Iar de suportat mi-s în stare să suport orice. Chiar și pe mine. Probabil mi se trage de la cele trei demolări succesive. Este posibil ca următoarea și cea definitivă, să fie chiar o ușurare
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
nici să citim nu mai există vreme? Chestia cu reconsiderările va fi decisă de timpul istoric, după cum prea bine ați zis-o. - Se face abstracție de gradul de rudenie dintre dumneavoastră și Tudor Mușatescu, din considerente pur... tehnice, să zic așa, pentru că, altfel, umorul este un dat al neamului (sau al "clanului", dacă nu vă supărați) Mușatescu... Să fie vorba, oare, despre un blestem frumos? - Chiar că-i un blestem! C-o fi frumos au ba, asta vor hotărî cititorii. - Cum
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
după acordarea acestui interviu, la 4 martie 1999 Vlad Mușatescu s-a stins din viață.) - Credeți că scriitorul român mai are vreun anume rost în societatea de azi? - Cum să n-aibă?... Nu este acum implementat și în politică! Numai așa se va procopsi cu documente umane din cele mai vii și autentice. Fără de care un scriitor nu-și are rostul. - Aveți insomnii pentru cărțile pe care nu le-ați scris? - Bineînțeles că am. Mă refer la insomnii. Însă nu din pricina
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
și o mulțime de alte insomnii fie datorită unei indigestii, când am băgat în mine ce nu-mi îngăduie dietetica modernă, fie c-am fumat prea mult, fie că m-am lăsat iarăși de tutun, și alți nenumărați fie... C-așa îi e dat omului de azi, s-o ducă dintr-o insomnie în alta. Prin 1990, orașul era tapetat cu o mulțime de postere politice de-ale subsemnatului. În calitate de senator candidat, din partea unei grupări a partidelor de centru. N-am
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
că le-ați ales - greșesc? - De-aia! Fiindcă prețuiesc mereu tinerețea la orice oră din zi și din noapte. Indiferent de vârstă... - Din 1945 și până în 1974, adică timp de trei decenii, n-ați mai publicat nici o carte, cel puțin așa rezultă din bibliografia pe care o am la îndemână. Există o explicație anume, sau ați fost... dizident? - Nu dizident, om de presă. Cotat ca unul din marchetorii de frunte ai publicisticii. Între timp, însă, n-am stat de pomană, ci
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
la Paris" și "Actualitatea culturală românească" ce au alcătuit coloana vertebrală a secției române a postului de radio Europa liberă, fără nici o șovăire, fără nici o abatere de la principiile lovinesciene. Se ridică în ultima vreme voci înclinate a distorsiona realitatea, incriminînd așa-numita estetică de... eticism, ergo de tendenționism. Dar ce tendință decît cea estetică ar putea încăpea în discursul consacrat tocmai indicării imixtiunilor ideologice, deparazitării creației de puzderia de falsuri ce i s-au aplicat, regăsirii, prin hățișuri și denivelări anevoie
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
română de stat (subiect asupra căruia s-a așternut, între timp, tăcerea) nu are nici o legătură, juridic vorbind, cu faptul că, undeva, în aceeași zonă, există bani pentru făcut Garcea "independent", nefinanțat de stat nici măcar cu un cent! Cît despre așa-zisul succes de public furibund, cu care am fost intens bombardați, se pare că, practic, lucrurile se prezintă, azi, cu totul diferit față de data premierei. Am văzut, de curînd, filmul, la Mall, într-o sală aproape goală, nebîntuită de nici un
Pentru un revelion la Budapesta by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14474_a_15799]
-
luni, în februarie 2003, după treisprezece ani în care și-a condus în mod strălucit țara, Václav Havel se va retrage din politică. Rolul lui în istorie e asigurat. Veți spune că și al lui Iliescu e asigurat. Mersi de-așa loc! Oricâte pete în soare ai căuta, n-ai să găsești nici una pe blazonul lui Havel. Absolut nici una. Havel a preferat umilința muncii abrutizante și n-a făcut niciodată caz din asta, în timp ce Iliescu se consideră "dizident" pentru c-a
Omagiu lui Václav H. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14482_a_15807]
-
Candidând a treia oară pentru scaunul episcopal din Blaj, este ales episcop în 1772. Istoricii Bisericii românești, vorbesc despre el ca despre al doilea Inochentie Micu. În timpul, episcopatului său, se introduce în Școlile Blajului ajutorul de pâine pentru elevii merituoși, așa-numiții "țipăi". Este nevoit să abdice în 1782 și să se retragă la Mănăstirea din Alba Iulia. S-a bănuit într-o vreme că a fost implicat în Răscoala lui Horea. În orice caz este tulburătoare coincidența morții sale, în
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
fuge pământul de sub picioare când au încercat să-și crească singure copiii având slujbe prost plătite sau, în cazul femeilor sărace, din ajutorul social". în timp ce bărbații s-au pricopsit cu dreptul la hedonism afișat și la poligamie în serie, de pe urma așa-numitei revoluții sexuale femeile n-au avut mai nimic de câștigat. Oricum, fără moralitatea lor care devenise enervantă (că doar ne enervează stilul profesoral și nici pe mama n-o ascultăm de obicei, decât după ce n-o mai avem), degringolada
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
în timp, o sumă de clișee care s-au dovedit (și se dovedesc încă!) deosebit de rezistente, pătrunzînd în istorii literare și manuale școlare (alternative, desigur), dobîndind o nemeritată notorietate și, ceea ce e mai grav, dirijînd receptarea operei pe piste false: așa s-a întîmplat cu încercările de interpretare a lui Eminescu prin prisma teoriilor din fizica nucleară sau din matematicile superioare (protocronismul, bată-l vina!) și așa se întîmplă cu Bacovia care nu are deocamdată "fizicienii" lui, dar despre care toată lumea
Noul și adevăratul Bacovia by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/14464_a_15789]
-
o nemeritată notorietate și, ceea ce e mai grav, dirijînd receptarea operei pe piste false: așa s-a întîmplat cu încercările de interpretare a lui Eminescu prin prisma teoriilor din fizica nucleară sau din matematicile superioare (protocronismul, bată-l vina!) și așa se întîmplă cu Bacovia care nu are deocamdată "fizicienii" lui, dar despre care toată lumea știe că este "simbolist", "decadent", "monocord", poetul toamnei, al tîrgului de provincie și al plumbului. Intrată în sfera de interese a noii critici, opera lui Bacovia
Noul și adevăratul Bacovia by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/14464_a_15789]
-
foarte smintite...." (s.n.). E interesant că în scrisul său literar Budai Deleanu nu se îndepărtează prea mult de asemenea principii de raționalizare a limbii; pare să le aplice, cel puțin în parte, în țiganiada, cu diferențe între vorbirea personajelor ("mie așa-mi pare, vere") și cea a naratorului ("pe țigani armează"), cu admitea reluării, dar evitarea anticipării ("te vei mai arăta mie"). Un ecou al disputelor pro și contra-raționaliste apare la A. Lambrior, care evocă (în Introducere la Carte de citire
"Pleonasmul legiuit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14495_a_15820]
-
de mult mai departe decît străfundul lăuntrului, a cărui manifestare tocmai ea, libertatea, o face posibilă, exercitîndu-se de fapt în cadrul rînduielii universale a teonomiei. (Cu această precizare - capitală - că teonomia, departe de a contracara autonomia, dimpotrivă se întrețese, ca să spun așa, cu - sau mai degrabă: în - ea, întărind-o și ajutîndu-i să se apere de ingerințele heteronomiei)". Organicismul d-lui Mihai Șora, de sorginte naeionesciană, deci luminat de credință, consunînd însă și cu destule puncte de vedere ale unor Blaga, Eliade
La antipod, Mihai Șora (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14491_a_15816]
-
cronicile au căpătat mai multă consistență, iar diferența e cu atât mai vizibilă, cu cât și-a dispus textele după alte criterii decât cel cronologic; astfel încât după o recenzie din '97, de pildă, urmează o cronică din 2000, și tot așa. Daniel Cristea Enache face parte din categoria restrânsă a cronicarilor de cursă lungă care se remarcă nu numai prin perseverență, ci și prin faptul că oferă o viziune (ei, da!) asupra literaturii pe care o comentează. Are, cum spunea citându
Mizantropul bine temperat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14467_a_15792]
-
foarte mult în anumite privințe, dar nu crede că e o verigă de prisos între cititor și autor, ba, dimpotrivă, ar putea avea o funcție taumaturgică în cazurile (frecvente, după opinia sa) de "ciudată boală a prezentismului", care se manifestă așa: "Istoria începe cu noi, înaintea noastră a fost ori un deșert, ori un pre-postmodernism etc." Critica lui Daniel Cristea Enache pune mereu față-n față valorile verificate cu acelea recente încercând să despartă "ce e rău de ce e bine". Amendând
Mizantropul bine temperat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14467_a_15792]
-
pune mereu față-n față valorile verificate cu acelea recente încercând să despartă "ce e rău de ce e bine". Amendând excesele, propune lectura și relectura. Clasicismul, olimpianismul lui Tudor Vianu, dar mai ales romantismul criticii lui G. Călinescu. Că este așa o poate proba chiar și un fragment desprins parcă din Cronica mizantropului : "- Hopa, să știi că omul acesta are principii, țin minte că mi-am zis, foarte surprins, când am aflat (totul se află, în țara noastră mică și veselă
Mizantropul bine temperat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14467_a_15792]
-
unde îl întâlnise, în țară, în Franța și Italia. Chiar și în biblioteca închisorii din incinta mânăstirii Mărgineni (Prahova), ctitorie a stolnicului Constantin Cantacuzino. "Eu mi-am început viața intrând în pușcărie pentru revoluție, și închisoarea obligă ca și noblețea." Așa aflăm unde a consultat Nicolae Bălcescu două scrisori despre arta militară al căror autor este Basta. Una la Biblioteca de la Sf. Sava din București, "împodobită cu un portret al lui Basta" și alta găsită la Biblioteca Națională din Paris. Bălcescu
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
prudența cu care, de altfel, face afirmațiile ce-i legitimează demersul analitic. Sesizând destule elemente care indică o oarecare sincronie, Lucia Țurcanu nu-i raportează pe optzeciștii basarabeni la congenerii lor din România, scopul studiului ei fiind de altfel unul așa-zicând general-teoretic: "de a dovedi că, deși savant construită, poezia livrească nu pierde din emotivitate și plasticitate, pentru că livrescul produce, de fapt, un nou tip de sensibilitate, alimentată din mediere, nu din frustrețe și inocență"(p.8). Folosindu-se din
Livrescul la optzeciștii basarabeni by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14488_a_15813]