18,258 matches
-
gîndești cînd te trezești singur în mijlocul unui codru neștiind încotro s-o iei? Te faci frate cu el Gulie, și brusc calea îți este luminată de un reflector imens și rotund care bate pînă la cea mai apropiată șosea sau așezare omenească. Așa ajung să fac autostopul, mă ia un individ numai piele și os, care și el, aceeași porcărie, de ce trage Armata dom’le în populație? Doar nu era să mă apuc eu să-i explic atunci că sîntem o
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
intră la vestiare. Pe timpul pauzei rezervele ies la încălzire, jucătorii de cîmp fac doi contra patru, portarii plonjează de la o bară la alta. În sfîrșit trec cele cincisprezece minute, echipele ies tropăind din tunel, urmate de cei trei arbitri. După așezare se vede limpede că nici unul dintre antrenori n-a operat nici o schimbare tactică, partiturile rămîn aceleași ca înainte de pauză. Se joacă la fel de prudent ca la începutul meciului, așezarea celor două echipe pare trasă la indigo, spectatorii încep din nou să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
minute, echipele ies tropăind din tunel, urmate de cei trei arbitri. După așezare se vede limpede că nici unul dintre antrenori n-a operat nici o schimbare tactică, partiturile rămîn aceleași ca înainte de pauză. Se joacă la fel de prudent ca la începutul meciului, așezarea celor două echipe pare trasă la indigo, spectatorii încep din nou să se înfurie. Pe pista de atletism aterizează tot felul de obiecte aruncate din tribune, de la monede, tirbușoane, tocuri de ochelari, pînă la umbrele și pălării. Forțele de ordine
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
aflată puțin mai sus pe strada Grigorescu. Felurile soseau aproape de fiecare dată aburinde, în caserole separate, căptușite cu folie de aluminiu. Poștășică nu se putea abține niciodată să nu saliveze, iar ei îi plăcea de fiecare dată să întîrzîie cu așezarea mesei, ca să vadă pînă unde îi poate crește apetitul. De cînd devenise unul de-al casei, Angelina îi pusese deoparte și un set de tacîmuri care erau numai ale lui, cîteva cești și farfurii din care bea și mînca doar
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
fie mai intense, dar într-o manier... inteligent..., profesionist.... Dac... nu vom elimina cât mai mult din hubris, acolo unde exist..., în loc de beneficii, vom avea costuri adiționale. Numeroși politicieni și oameni din mass-media folosesc termenul locație cu sensul de „loc”, „așezare”, ceea ce este incorect. Locația este o noțiune juridic... ce priveste chiria pentru un obiect împrumutat; mai poate fi utilizat... că determinare a poziției unei nave maritime în larg. Jurnalul Național 15 iunie 2005 Avionul de Bruxelles Consiliul European de la Bruxelles
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
noile organe În legătură cu modul de comportare față de orânduirea ce abia se instaura. Atitudinea sovietică de intransigență față de „dușmanii poporului” era preluată și „Înobilată” cu elemente autohtone ale așa numitei dictaturi muncitorești. O condamnare pe motive politice era inevitabilă. Oamenii marii așezări rurale, localitate a cărei importanță, În noile condiții, crescuse brusc, Începură să arunce cu vorbe grele În familia Ochenoaiei. Erau Înfierate legăturile și combinațiile nefirești dintre membrii familiei precum și trecerea cu vederea și adoptarea unei atitudini permisive față de „chiaburii” locului
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
cobora brusc printre vii și culturi de porumb, Victor a pus piedica la căruță și arătând cu mâna a spus: La picioarele noastre, pe dreapta se vede un sat destul de mare, se numește Verdeș, are o poveste frumoasă și o așezare pe măsură: poalele de deal Îl mărginesc În partea aia, plopi Înalți și rămuroși străjuiesc drumul mare, biserica este aia mare și Învelită cu tablă, casele, curțile și grădinile sunt curate și frumos Îngrijite, semn că aici locuiesc oameni gospodari
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
litru și a două săptămâni de lucru la strunga din Rupșor; aburcaseră pe Vlădeasa și Cucurbăta; se ostoiseră în văile Boțeșei și aici găsiră un loc de aciui.“ Medicii psihiatri care îl tratează pe Carador recurg, printre altele, la metoda așezării pacientului la masa de scris pentru a-și consemna amintirile din copilărie sau orice altceva îi trece prin cap. Drept urmare în carte sunt incluse versuri pentru copii („...Rața face mac-mac mac, / Broasca face oac-oac-oac, / calul face clac-clac-clac / Și găina cotcodac
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
un poem al lui Vasile Fetescu. Volumul său Trompeta cu surdină (PIM, Iași, 2008) este plin de asemenea texte prozaice, lipsite cu desăvârșire de lirism, prezentate drept poeme. Autorul își închipuie în mod naiv că simpla rupere a frazelor și așezarea lor sub formă de versuri transformă proza (administrativo gazetărească) în poezie: ‹ „Copii și tineri, / respectați și prețuiți părul alb / și înțelepciunea vârstnicilor! /... / Ajutați-i / să-și scoată din minte ideea / că ei sunt / o povară pentru familie și societate! / Acordați
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
piatra, apoi au venit cumanii, pecenegii, tătarii, mongolii, turcii, apoi au venit sașii. Emric, Vladislav, Slasburg, Francisc, piatră peste piatră. Peste cetate au trecut ciuma, holera, tifosul, focul, coloniștii, imperialiștii, principii, regățenii, comuniștii, comuniștii, comuniștii. Cetatea a fost colonie, apoi așezare între patru drumuri, apoi târg (Marktrecht), apoi cenușă și iar cetate. Colonizări, deportări, epurări, exoduri, chemări la ocnă, chemări la unire, chemări la oaste, chemări în lagăre, chemări la uzină, chemări la închisoare, chemări în Balta Brăilei. Au plecat, au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
din ceea ce erau când aceleași persoane aveau între 40 și 44 de ani. Observația aceasta explică creșterea actuală a activităților turistice a seniorilor, mari consumatori de călătorii, de activități ludice, de spectacole, de ieșiri recreative cu ziua pentru vizitarea unei așezări, a unui muzeu sau pur și simplu pentru a participa la o masă, deseori urmată de un bal. De-abia la vârsta de peste 80 de ani consumul de petreceri trece sub nivelul la care se afla când persoanele în cauză
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
interstelar și infinitul minții omului. Iată, prin urmare, măcar două dintre apele pe deasupra cărora alege să se poarte Duhul. Cu lumina acestei lumi m-am Întîlnit doar pe alocuri, dacă stau să socotesc bine, prin nu mai mult de nouă așezări omenești și pe drumurile dintre ele. Cinci dintre aceste așezări sînt sate din ținutul Sătmarului, a șasea e reședința județului cu pricina, apoi un colț din Baia Mare iarna, curți, străzi și coline din Cluj, dar și pădurile de la marginile sale
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
dintre apele pe deasupra cărora alege să se poarte Duhul. Cu lumina acestei lumi m-am Întîlnit doar pe alocuri, dacă stau să socotesc bine, prin nu mai mult de nouă așezări omenești și pe drumurile dintre ele. Cinci dintre aceste așezări sînt sate din ținutul Sătmarului, a șasea e reședința județului cu pricina, apoi un colț din Baia Mare iarna, curți, străzi și coline din Cluj, dar și pădurile de la marginile sale, iar În depărtare, vreo două crîmpeie de București, Între care
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Îmbuteliată prin anii ’80, sub eticheta Dealurile Răteștilor, după ce Înălțimile din preajma satului fuseseră abundent acoperite cu plantații de viță nobilă, adusă de prin podgorii mai cu faimă. Rătești este, iată, numele satului primelor mele amintiri din viața aceasta, a treia așezare cum vii dinspre nord, de la Sătmar prin Mădăras și Ardud, pe șoseaua care duce la Zalău și, mai departe, la Cluj. Era pe atunci un colț pierdut de țară șvabă. „Pierdut“ În mai multe sensuri, Între care acela că șvabii
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Răteștilor, că prin spărtura lărgită de ea În rîndu iala caselor orice și oricine se putea strecura Înăuntru. În primul rînd, vîntul și țiganii. Căci luminișul ăsta din mijlocul Răteștilor era treimea cea mai atrăgătoare, cea mai ispititoare din Întreaga așezare Întinsă de-a lungul semicercului șoselei pietruite. Aproape de primul pod, pe dreapta, sub dealul Cerhatului, duruia din cînd În cînd o moară. Măcina grîu, dar asta nu era treaba noastră. În schimb, stor sul sîmburilor de floare de soare aduna
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
pe sub răchițile Văii Măriei. Așa i se spunea platoului ierbos din dreapta podurilor și de pe stînga Măriei - „rît“, ungurește „rét“, Întins generos și slobod pînă sub grădinile din satul de jos și nedespărțit de ele pînă În capătul de sud al așezării. Era pesemne zona inundabilă a gîrlei, lunca ei ori poate o fostă insulă, fiindcă, pe sub grădini, ieșea timid de prin tufe un alt curs de apă ce sporea Încet În lățime și adîncime, căruia i se zicea tot Valea Măriei
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Meșteșugul cultivării viței și al stoarcerii vinului nemții l-au adus din Valea Dunării Superioare și de pe țărmurile Mării Suabiei. Pare se că, În Europa, vița-de-vie nu răzbate la nord de linia care unește Tokaj cu Sătmarul, ținut unde oricare așezare nemțească ar fi putut să-și sape boierește un iaz pe care să-l umple cu vin. Nu departe de Rătești, către est, răznite de la șoseaua principală, Întîlneai trei colonii de șvabi care vorbeau curent germana lor de secol al
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Viena, foarte exact, În satul Szakasz, nemțește Sagas, românește Rătești din comitatul Sătmarului. Cetățeanul Weisz din localitate, proprietarul magazinului general, este convocat imperativ la jandarmeria din Ardud. Se Întîlnește acolo cu fratele lui din Socond și cu alți evrei din așezările din jur. Unii erau comercianți, alții cîrciumari sau proprietari de terenuri agricole. Li se ordonă ca În ziua cutare, la ora cutare, să fie pregătiți cu Întreaga familie și numai cu ce poate duce fiecare cu sine, fiindcă vor veni
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
se Întremează, arăți medaliile de la Împăratul, dacă te Întreabă careva. — Mergeți cu Dumnezeu! Șvabul din Moftin l-a ținut ascuns pe Weisz pînă prin aprilie 1945, cînd se vorbea deja În gura mare, rostindu-se nume de oameni și de așezări, că unii dintre evreii deportați se Întorseseră acasă. Jidovul rătăcitor Weisz a ajuns atunci la Rătești, intrînd În sat pe jos și amuțind pe toată lumea. Cu nările, Încerca să simtă dacă aerul e demn de respirația lui. Autoritățile române reinstaurate
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
unde dădea o binevenită mînă de ajutor la muncile cîmpului. Gospodăria și pămînturile familiei se aflau la Pișcari, un sat În care, alături de români, se mai stabiliseră două familii de evrei și, la margine, un pîlc de țigani. Era o așezare de cîmpie netedă ca tabla mesei, cu ulițe largi, nisipoase, trasate geometric ca două cruci cu brațele orizontale unite. Din aceste drumuri, se mai desprindeau cîteva ulicioare lăturalnice. Ploile lăsau În urmă un noroi atît de cleios, că oamenii găsiseră
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
mai sporit repertoriul, iar Ioan al lui Vagău a adus de acasă un tricolor mare, bine dosit pînă atunci, fixîndu-i lancea Între basorelieful Madonei cu Pruncul și verticala crucii din piatră În care era sculptată imaginea, În principala răspîntie a așezării. Văzînd cum flutură culorile naționale asupra lui Iisus de parcă Însăși mîna Maicii Domnului Înălța stindardul, tinerii, cărora li se alăturaseră și multe fete, ziceai c-au Înnebunit. CÎntau și jucau ca la sărbătoarea recuceririi Raiului. Nu mai era chip ca
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
din internatul școlar la domiciliul familial, și cînd se Întorcea tata de la noua sa primărie, unde fusese transferat odată cu reforma administrației teritoriale din 1968. Era tot primar, dar la Terebești, co mu nă de care aparținea, spre bucuria bătrînilor, și așezarea lor strămoșească Pișcari, satul cu minunea. În zilele de lucru, acasă rămîneam nepoții și bunicii. Iar Într-o astfel de miercuri sau joi, ne-am pomenit cu vizita 85 Între Sfatul Popular și miliție unei femei foarte vorbărețe și a
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
și o s-o stingă deodată de la București, cînd dau ăia din radio ora exactă. Bărbatul tăcea. Căutam un pretext de a intra În vorbă cu el, dar sporovăiala muierilor nu mă ajuta. Își amintea și el cu siguranță de Pișcari, așezarea de pe Crasna, plată și prăfuită, de la marginea pustei. Într-o seară de la Începutul anilor ’50, intrase În cîrciuma satului și comandase o pălincă. Bănuindu-l ori chiar recunoscîndu-l, vînzătorul Îi ceruse buletinul. — Ăsta-i buletinul meu, ar fi spus el
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
și Maria, veniți din Pișcari, cunoșteau bine clădirea Sfatului Popular din Rătești și de aceea o evocase bătrîna. Locuiseră și ei acolo preț de vreo cinci ani, după Întoarcerea mamei Floare la fiica ei, tot la Pișcari. Au rămas În așezarea verde dintre colinele dulci ale Văii Măriei pînă la reforma administrativă din 1968, cînd au reapărut județele În locul raioanelor și al regiunilor, dar cînd Răteștii și-au pierdut rangul de comună, devenind sat arondat primăriei din Beltiug, cinci-șase kilometri mai
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Întind curse cu egală reciprocitate. Punînd pînă la urmă cap la cap relatările ei cu consemnările din arhivele americane, socot că cel mai probabil an al venirii Floarei pe lume este 1886, poate ’87, În satul Giungi, pe Crasna, cîteva așezări În amonte. Casă sărmană cu patru fete, toate frumoase, dar nu oricum, să furi clopotul bisericii de dragul lor, nu alta. Bal În sat la care iese și Floare, cea mai mică dintre ele. Ca obrajii să-i fie mai În
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]