1,728 matches
-
Angir se hotărâ să intervină. Preaonorabilul Poha risca să piardă avantajul obținut doar pentru a-și satisface vanitatea. - Nimeni în afară de noi nu va ști că dumneavoastră transportați și altceva în afară de mărfuri, interveni el strângându-l ușor de braț cu privirea ațintită în privirea lui parcă încercând să-i spună ceva ce nu se putea exprima în cuvinte. Căpitanul tresări la atingerea lui Angir. Își frecă brațul inconștient în locul unde fusese prins de tânăr. După câteva momente de tăcere se îndreptă greoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
de modest. Și de aceea pleacă sărmanul tineret, spre țări străine pentru a-și putea să-și aranjeze cumva viitorul, iar bătrânii rămân acasă cu nepoții, dintre care unii de abia învață să meargă, și ei stau sărmanii, cu ochii ațintiți spre zări depărtate, cu foamea-n gât și cu dorul în inimă. De aceea, nici nu este de mirare, că statistica arată negru pe alb că anual, de la 4,7 de morți la mia de locuitori până prin 2004 s-a
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
și instantaneu ne-am ridicat toți trei În picioare. Eu am izbucnit prima: ― E În regulă? El mă privi serios. Nu puteam citi nimic pe chipul lui. ― E mai bine, spuse el apăsat. ― Pot să dansez din nou? Doctorul Își aținti privirea către tata. ― Eu tot cred că nu este recomandat.... ― Dar pot? l-am repezit eu uitând de orice bune maniere. Tata Își puse o mână pe după umărul meu În timp ce ne holbam toți trei la buzele doctorului. ― Teoretic, da, recunoscu
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
vreme îl aud pe bătrân apropiindu-se cu pas ușor. Spune-mi, dragule, câte stele ai numărat, că de n-or fi destule te-oi mai ajuta și eu. De numărat nu le-am numărat, dar am stat cu ochii ațintiți spre ele minunându-mă de necuprinsul cerului... Mă întrebam în sinea mea câte lumi or mai fi în univers? „De vrei să te mântuiești cu întrebarea să călătorești” a fost - ca din carte - răspunsul bătrânului. Îmi place să întreb, dar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Pur și simplu nu poți să mă lași în pace, așa-i? i-a spus Misty cu un zâmbet sălbatic. Mike s-a întunecat. Zâmbind afectată, Misty și-a luat ziarul și a ieșit încet din cameră. Toți ochii erau ațintiți asupra șoldurilor ei unduitoare. Nici unul dintre bărbații din cameră n-a scos un sunet până când Misty n-a dispărut. După care, puțin amețiți, și-au îndreptat din nou atenția către mine, fără prea multă tragere de inimă. Ne-a topit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
n-am reușit. Străzile îmi păreau amenințătoare, înspăimântătoare. O lume SF. Simțeam că oamenii care se treziseră la ora aia - ora șase într-o duminică dimineața - se întorceau și se uitau după mine. Simțeam că toți ochii din New York sunt ațintiți asupra mea, urându-mi, dorindu-mi răul. Mi-am dat seama că mergeam din ce în ce mai repede. Aproape alergam. Când am văzut un taxi apropiindu-se, aproape că am căzut în genunchi în semn de mulțumire. M-am suit în el, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
la săraci salariul de săptămâna viitoare. Ce naiba a fost în capul meu? m-am întrebat îngrozită. El, dintre toți oamenii? Și cel mai grav era că mă refuzase, mă respinsese! Am revenit în prezent cu o tresărire simțind ochii taximetristului ațintiți asupra mea. Mi-era așa de frică, încât am decis să sar din mașină la următorul semafor. Dar tocmai atunci - din fericire - mi-am dat seama că probabil senzația de amenințare din mașină era doar o chestie pe care mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Brigit. Toți trei am urmărit-o, în tăcere, cum încerca să pășească. —Lingură, a bolborosit, împleticindu-se către bucătărie. Mănânc. Mă simt mai bine. După care s-a oprit. Nu, nu e nevoie. Mănânc oricum. Fără lingură. Toți ochii erau ațintiți asupra ei. Asta până când a reușit să intre în dormitor. Când a trântit ușa, Luke s-a întors către mine. —Rachel, mi s-a adresat el cu voce diferită de cea pe care o folosise ca s-o convingă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
alți oameni aveau probleme. Din când în când, durerea de măsea mă săgeta din nou. Atunci, îmi apăsam mâna pe falcă, gemând ușor și tânjind după droguri. De fiecare dată când ridicam privirea, descopeream că toți ochii din încăpere erau ațintiți asupra mea. Desigur, atunci când recepționera a zis „Domnul O’Dowd vă așteaptă“, durerea mi-a dispărut instantaneu. Așa mi se întâmpla de fiecare dată. Făceam mare tam-tam apropo de durerile sau rănile mele, dar în secunda în care ajungeam la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mine. I-am văzut sclipirea albastră din ochi de la zece kilometri. Și oare mai exista vreun bărbat cu picioare așa de sexy? Ar trebui să i se interzică să poarte altceva decât blugi, m-am gândit tulburată. Chris și-a ațintit privirea albastră asupra mea. Eu am traversat strada cu ochii plecați. Apoi m-am trezit lângă el. Inima îmi bătea repede, dar senzația era plăcută. Amândoi am zâmbit stânjeniți și înlăcrimați. Nici unul din noi nu știa cum să se poarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ei și cu cei doi copii. E o nebunie, nu? Doi copii? am repetat eu, înseninându-mă. Cel puțin fosta lui, devenită manechin și apoi neurochirurg, părea destul de așezată la casa ei. Dar tu? m-a întrebat el, cu ochii ațintiți asupra mea cu intensitate. Ești căsătorită? Ai copii? — Nu, nu încă - simțeam cum încep să mă îmbujorez - am fost destul de concentrată asupra carierei. — Te înțeleg. Randall m-a privit, din nou, într-un fel care m-a făcut să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
se descurca făcând pe muzicianul... sau era dramaturg? În orice caz, Jackson îl adora. Auzisem vorbindu-se despre Luke deseori, dar nu-l întâlnisem decât o singură dată. — Mă bucur să te văd! i-am spus eu, ținându-mi ochii ațintiți asupra feței lui, ca să dau senzația că nici nu-i observasem costumația. Ce mai faci? — A, păi, am regresat de când te-am văzut ultima dată la aniversarea celor șaptezeci de ani ai unchiului Jack, mi-a răspuns Luke, cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
-mă! Vă rog pe toți să fiți atenți! Vivian a bubuit cu putere în microfonul pe care-l înșfăcase de la cvartetul de jazz care cânta în colț. — Vă rog! Oameni buni! Încăperea s-a cufundat în tăcere. Toți ochii erau ațintiți asupra ei. — Evident, asta este o seară foarte mare pentru Grant Books. Cu toții suntem foarte mândri de succesul și de talentul lui Luke Mayville. Așa cum unii dintre voi știu - a spus ea, lăsând ochii în jos cu falsă modestie - eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
uită în jur. Nu se vedea nici o lumină și nici un muritor prin zonă. Nici n-aveau cum să fie. Tehnicul se închidea la ora nouă. 6 Sally, complet dezbrăcată, stătea întinsă pe puntea vasului de agrement, cu sânii ei fermi ațintiți înspre cer și cu picioarele larg desfăcute. Lângă ea, Eva stătea întinsă pe burtă și se uita în jos, la apă. — O, Doamne, e superb! murmură Sally. Am eu pasiunea asta adâncă pentru spațiul rural. — Ai o perioadă de pasiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
să-și continue lectura. O spuse cu mult mai multă vigoare decât obișnuia - chiar și într-o dimineață de luni -, iar clasa se liniști și începu să mediteze la soarta grea a fermierilor, timp în care Wilt rămase cu privirea ațintită pe fereastră, absorbit de un spectacol dramatic mai apropiat în timp. Un camion cu o betonieră rotativă plină cu beton lichid sosise pe șantier și acum dădea încet cu spatele înspre pătratul de furnir. Se opri. Urmă o așteptare agonizantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
vrei să dau drumul mai repede la ciment. Nu aveam cum să aud ce-mi zici. — Da, dar uite că oricare alt cretin ar fi auzit! zbieră iar șeful de echipă. în sala 593, Wilt auzise în mod cert. își ațintise privirea înnebunită pe fereastră, la fenomenul răspândirii panicii. Lângă el, anul III Mecanici Auto își pierdu orice interes față de Shane. Se înghesuiră cu toții la fereastră și se uitară afară. — Ești absolut sigur? întrebă șoferul. — Sigur?! Bineînțeles că sunt sigur! se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
-l fixă cu privirea pe bărbatu-său. — Unde ți-e lacul de unghii? întrebă Gaskell când termină și în cabină zăceau împrăștiate douăsprezece prezervative umflate. — Vedea-te-aș mort! îi răspunse ea și ieși pe punte ca să mediteze. Femeia își aținti privirea asupra apei întunecate de sub ea și se gândi la șobolani, la moarte, la întoarcerea la sărăcie și la eliberare. Paradigma șobolanului. Lumea era un loc împuțit. Oamenii erau obiecte pe care le foloseai și apoi scăpai de ele. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
aia! — O, dar trebuie, iubirea vieții mele! Te face să arăți mai feminin. îi potrivi casca pe cap. Apoi zise: — Și-acum cu Sallia inter alia. își scoase bikinii și se lăsă în jos înspre el. Gaskell gemu, cu privirea ațintită la ea. Era minunată! De multă vreme nu mai fusese atât de drăguță! Dar tot mai era speriat. Sally avea o privire pe care nu i-o mai văzuse niciodată. — Dezleagă-mă! se rugă el. îmi rănești mâna! Dar Sally
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
cu un cuțit în mâini, limbajul auzit... Părintele St John Froude deschise sticla și era gata să-și toarne în pahar, câmd privirea îi căzu pe iedera lăsată de Eva pe scaun. Lăsă repede sticla jos și rămase cu ochii ațintiți pe frunze. Iată un alt mister venit să-l bulverseze. Cum ajunsese un mănunchi de iederă pe scaunul din biroul lui? Știa sigur că nu era aici atunci când plecase de-acasă. Apucă mănunchiul de iederă cu mare grijă și îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
când a văzut-o pe Honey intrând. Tocmai se pregătea să se repeadă spre ea, când i-am pus o mână pe braț și i-am șoptit: — Încă nu, Lucy. Lasă-i să vorbească puțin mai întâi. Honey, cu privirile ațintite asupra lui Tom, nu observase că eram acolo. Ca doi agenți secreți, Lucy și al dumneavoastră preaplecat s-au ascuns după un raft de cărți, de unde au asistat la următorul schimb de replici: — Bună, Tom, a zis Honey, trântindu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
porcărie. E ca În cel mai negru coșmar al meu. Ca atunci când m-am dus la interviul ăla la Laines Bank și mi-au arătat o râmă, iar eu le-am zis că arată ca o râmă. Toată lumea are ochii ațintiți asupra mea. Doamne, cât mi-aș dori s-o nimeresc ! Ce bine-ar fi dac-aș ști ce naiba se așteaptă să zic. Mă uit bine la imagine, și inima Îmi bate accelerat. E un grafic cu două obiecte rotunde. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
îndurat. Felul în care m-am salvat cândva singură. Triumful propriei mele voințe și refuzul meu de a mă da bătută. Ți-am povestit cum am făcut cunoștință prima oară cu Lacul de Vest? vorbește Mao pe neașteptate, cu ochii ațintiți pe un pavilion din depărtare. Dintr-un vas de ceramică pictată, de proastă calitate, pe care mi l-a cumpărat o rudă în vârstă care vizitase locul. Desenul de pe vas era o hartă cu punctele de interes de pe lac. Apa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
ieșit din letargie, Ea, așteptând sè-i dau explicații despre comenzile pe care le-am dat, isi întoarce spre mine privirea întrebètoare, dar, întâlnind chipul meu transfigurat de uluitoarea descoperire pe care tocmai am fècut-o, rèmâne cu ochii ei verde-pe-albastru îndelung ațintiți în ochii mei, fècând un gest fèrè sè-l facè, și-a trecut fèrè sè-și treacè vârful degetelor peste obrazul meu și eu, fècând un gest fèrè sè-l fac, am sèrutat-o fèrè s-o sèrut, am îmbrèțișat-o fèrè s-o îmbrèțișez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
și povesteau, la unison - ceea ce dădea un Răut de glasuri - cum se-ntâmplase-ntâmplarea ceea cu cerbii-cu-stè-n-frunte și cum ei, vânătorii, nu-i săgetaseră din săgeată - de milă, de minunare mare - și iar veneau școlarii, cu patruvocile lor, cu gurile-covrig ațintite la mâna tatei bătând măsura Învățătorește și dând intrările ne-pricepute de părinți, apoi Începeau să adie femeile, povestind ca un lan de grâu, copt și plin, vălurind dulce, aromitor, de sub broboade de lână, cum e cu mireasa-ceea când Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
naiba! brigadierul izbi cu pumnul în palmă. La naiba, la naiba, la naiba. Era un semn rău. Dar, în definitiv, cine era el să creadă în semne? Înainte marș, proștilor, le strigă furios oamenilor săi, dându-și seama de privirele ațintite asupra sa. Și se grăbiră să plece, uitând între timp să îi aștepte pe perceptorul districtual și pe domnul Gupta, care le atraseră în cele din urmă atenția claxonând puternic când aceștia se apropiară, luând în viteză curbele drumului, apucându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]