3,115 matches
-
întregului volum este timpul, „ochiul” impasibil care nu tresare la suferința și dispariția omului. Senzațiile de rostogolire și destrămare întrețin și accentuează stările de teamă și tristețe. Melancolia pală nu duce spre prăpastia disperării. Lumina apără de puterea întunericului, de abisul nevăzutului. Poeta este conștientă că, fără o deschidere spre transcendent și o comunicare cu spațiul celest totul s-ar destrăma, s-ar pierde în haosul nemărginit. Sensibilitatea trăirilor și limbajul rafinat frapează prin paleta largă a disponibilităților sugestive: Tu și
INGERII URCĂ LA CER , de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344479_a_345808]
-
ca unul ce-L purcede, nu s-ar mai raporta prin Duhul față de Tatăl ca un Fiu față de Tatăl” . Persoana Tatălui este temeiul de nezdruncinat al unității treimice. Din Tatăl izvorăște întreaga existență. Sfântul Ioan Damaschinul îl numește pe Tatăl, „abis al ființei” și Minte ca „abis al rațiunii”. Sfântul Maxim Mărturisitorul îl arată pe Tatăl ca Mintea cea necunoscută. Fiul este chip al Tatălui, iar Duhul este viața Tatălui sau iubirea Lui. Plecând de la această realitate, este important de observat
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1995 din 1 [Corola-blog/BlogPost/344349_a_345678]
-
s-ar mai raporta prin Duhul față de Tatăl ca un Fiu față de Tatăl” . Persoana Tatălui este temeiul de nezdruncinat al unității treimice. Din Tatăl izvorăște întreaga existență. Sfântul Ioan Damaschinul îl numește pe Tatăl, „abis al ființei” și Minte ca „abis al rațiunii”. Sfântul Maxim Mărturisitorul îl arată pe Tatăl ca Mintea cea necunoscută. Fiul este chip al Tatălui, iar Duhul este viața Tatălui sau iubirea Lui. Plecând de la această realitate, este important de observat reciprocitatea dintre adevăr și iubire. Iubirea
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1995 din 1 [Corola-blog/BlogPost/344349_a_345678]
-
te condamn la fericire, Să nu mă poți uita deloc, Să porți doar doruri în privire Ca mistuirea unui foc. Azi te condamn la fericire Cu retrăirea unui vis, Un vis venit dintr-o iubire Ce l-ai purtat către abis. Azi mă simt doar o floare rară Cu rădăcina-n amăgire Și înflorind a doua oară Azi te condamn la fericire! Referință Bibliografică: CONDAMNARE / Mihaela Rusu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1229, Anul IV, 13 mai 2014. Drepturi de
CONDAMNARE de MIHAELA RUSU în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344593_a_345922]
-
slab ... călcâiul lui Achile. Însă nu m-am lăsat înfrânt. După un timp și mama și-a dat seama că nu mai poate continua această situație. Pe câmpie-n sus, alerg fără de lanțuri Mărgăritare se rostogolesc din ochi, Umplând negre abisuri. După ce în1980 am renunțat la cetățenia română, mama a fost de acord să părăsesc țara. ,,Adrian, mi-a spus, ai grijă ce faci în locurile unde ai să ajungi. Fii atent cu cine și, mai ales, ce vorbești. Ai scăpat
CIOBURI DE CORD de LILIANA TIREL în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344555_a_345884]
-
Ediția nr. 1214 din 28 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Mă doare că nu știu nimic de tine, Că nu te-arăți pe niciun drum de vis. Vreau să te-aud spunând atât: Mi-e bine! Încă nu m-a-nghițit niciun abis! Nu am ales să-mi pese, dar îmi pasă, Chiar dacă între noi puțin a fost! Iar ploaia asta multe dâre lasă Și-mi pedepsește lutul fără rost. Nicio sămânță n-a-ncolțit de-o vreme, Numai prăpăstii au căzut de sus Și-
LASĂ-MI UN SEMN! de AURA POPA în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347996_a_349325]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > DEȘERTUL DE CATIFEA (36) Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 856 din 05 mai 2013 Toate Articolele Autorului 36. RECONSTRUIND CAPITALISMUL ROMÂNESC (1) Undeva,în Iași,pe Abisul Sec.Dio împreună cu alți cinci parteneri. Dio fiind firesc partenerul de bază. Adică , salahorul.Unicul salahor șef. Șef atât căt se poate! Oricum apelativul DOMNUL DIO pare în totală discordanță cu situația de fapt. Dar toți o suportă cu stoicism
DEŞERTUL DE CATIFEA (36) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 856 din 05 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348030_a_349359]
-
a presentimentului apariției iubitei,moment ce-l consideră poetul,edenic. Există o serie de lucruri montaliene care circumscriu tematicii profetice,acel difuz presentiment obscur care ne conduce spre edenul imaginarului poetic. Spre deosebire de Montale,la Fernando Pessoa edenul se află între abis și oglindă.Este acelaș peisaj care,în realitate poetul și-l creiază,prin limbajul poeziei dat de expresia recognoscibilă.Paradoxul implicit al lui Pesso este acela de a instaura un discurs poetic adecvat,uneori ironic,fiindcă la poet iluzia de
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348050_a_349379]
-
nu zburdă ca mieii Os subțiat prunc al pietrei Feminitatea estincției Zeii... Concentrice în utopia spiralei Cercuri repetând ce-mblânziră Orfeii... Genii, voi, deliruri ce tragic întrerupt-au tăcerea !Îngerii scânteind frigul spaimei de gol : „cine se uită îndelung în abis Se uită și abisul în el”. Cuvintele sunt orgasme Nemâncate te vor devora Ca fantasme. Poezia e altceva Altcineva. 2. Stihia se apără multiplicându-se Hologramă Zvâcnetul ei de șarpe de pasăre De sfârc erogenic A scrie pentru a suporta
ROCADE de EUGEN EVU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348167_a_349496]
-
Os subțiat prunc al pietrei Feminitatea estincției Zeii... Concentrice în utopia spiralei Cercuri repetând ce-mblânziră Orfeii... Genii, voi, deliruri ce tragic întrerupt-au tăcerea !Îngerii scânteind frigul spaimei de gol : „cine se uită îndelung în abis Se uită și abisul în el”. Cuvintele sunt orgasme Nemâncate te vor devora Ca fantasme. Poezia e altceva Altcineva. 2. Stihia se apără multiplicându-se Hologramă Zvâcnetul ei de șarpe de pasăre De sfârc erogenic A scrie pentru a suporta A nu vedea cu
ROCADE de EUGEN EVU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348167_a_349496]
-
fluturii Imitând ceea ce stă la pândă. A eluda ipostazele A nu fi strivit de proporții. ( În cuvântul cârtiță Pulsează inima fantomă a cârtiței. În cuvântul pasăre Se zbate cu gheare și plisc Aripa străină aripii gemene. În cuvântul clopot Pe abis răsturnat se zbate Limba captivă. 3. În natură altul nu rabdă ci complotează Smulgerea zborul și unic adio, Iubito. Trădează-mă, zic, ca să nu suferi Inevitabila despărțire. Cât am băut din apa curată Nesațiul a fost și al oglindirii. Foamea
ROCADE de EUGEN EVU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348167_a_349496]
-
-ndeamnă spre creste. Îi spun: vine iarna și-n păr și pe-alei! Ea trece, râzând, peste toate aceste. Iubirea mă cheamă și cu ochii închiși Mă las purtată de mâna-i arzândă. Mă duce-n înalturi, mă plimbă-n abis, I-accept nebunia și trăiesc un vis! FRUNZĂ RUGINIE Frunză, frunză ruginie, cine dorul tău îl știe, Înțelege de ce pleci pe ape și pe poteci! Frunză, ruginie doamnă, vine-n zborul tău o toamnă Mănoasă și generoasă și se cuibărește
TOAMNA DIN OGLINDA MEA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348238_a_349567]
-
1118 din 22 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Nu te-am strigat, iubire, niciodată Iar azi când simt c-ar trebui s-o fac Și vin spre tine-atât de-ngândurată Nici nu mai văd în jur cum se desfac Abisuri albe-n file de zăpadă Ce-nghit hulpav doar pașii dintre noi, Fulgi de neliniști mari ce-ncep să cadă Și cum se-adună umbrele-n convoi. Înaintez cu greu și-mi duc târziul Povară ninsă-n pleoape de îngheț
PE NUME DE ALINT... de AURA POPA în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347540_a_348869]
-
osteneală. Sfântul Isaac Sirul - Oțetul se aseamănă vinului la vedere și rapița e asemenea muștarului. Dar gustarea le deosebește pe cele două. Sfântul Macarie - Scara succesului nu este niciodată aglomerată pe treapta cea mai de sus. Napoleon Hill - Îngerii convertesc abisul dintre Dumnezeu și om într-un spațiu al comunicării. Ei dau consistență și viață acestui spațiu, transmițând omului semnele lui Dumnezeu și lui Dumnezeu rugăciunile omului. Andrei Plesu - Gândul morții să-ți slujească în orice clipă pentru a înțelege prețul
CITATE MEMORABILE (61) de ION UNTARU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347603_a_348932]
-
să-și învingă temerile. - Nu sunt vremile subt cârma omului ci bietul om subt vremi. Miron Costin - O idee bună nu se pierde niciodată. Posesorul ei poate muri, însă ideea va renaște oricând în mintea altcuiva. Thomas Edison - Nu toate abisurile sunt la fel de adânci; unele nu au decât adâncimea necesară pentru a te înghiți dacă aluneci în ele. Leonardo da Vinci - Viața bine folosită e de lungă durată. Leonardo da Vinci - Omul seamănă cu o pasare măiastra, dar numai după ce-
CITATE MEMORABILE (95) de ION UNTARU în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347716_a_349045]
-
victorie, Un om pe marginea prăpastiei râzând. E nebun! E nebun! țipă vulturii negri E sigur nebun! spun ei deschizându-și portierele negre în zbor și lăsând să cadă spre el sfere mari de oțel. Iar el râzând pe molariii abisului sare și strigă sunt EU, sunt EU! Muntele e al meu! Nu îi spun ei, te afli într-o rezervație, REZERVAȚIE, răspunde ecoul, E interzis, interzis, interzis, spun vulturii, cu mitraliere în loc de picioare, dar omul dansând își continuă râsul abrupt
REZERVAŢIE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350077_a_351406]
-
împătimit, Iubirea n-o va cerne nici veacul ce-o să vină. Visez prin ochii tăi la timpuri ce-au trecut, Sărutul meu alinta suspin de ne-ntâmplare, În nopți cu stele mute din dorul nost’ durut Plătim impozit zilnic pe-abis de resemnare. De norii își strecoară stihiile de sare Și umbre colorează zenitul dintre noi, De ei nu-ți fie teamă, un lied de alinare, Iubirii voi jertfi, cântând pentru-amândoi! Răniți ne despărțim și ne-mpăcam naiv, Ne-ncercănăm voit
REFREN ÎMPĂTIMIT de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350123_a_351452]
-
Poezie > Credinta > REÎNTOARCERE Autor: Mihai Iunian Gîndu Publicat în: Ediția nr. 2347 din 04 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Din adâncul tenebrelor, Prizonier al unui labirint inexpugnabil, Martor al iadului, Plutind deasupra prăpastiei, Hipnotizat de vraja Întunecată, dar fascinantă A abisului, Rătăcind pe un tărâm Unde stăpâni Sunt liliecii Și noaptea cea mai adâncă, Paralizat de frică, Precum o insectă prinsă Într-o pânză de păianjen, Să rostești, simplu: „Cred” Și să te întorci la lumină. Acolo unde primăvara, Izvoarele reci
REÎNTOARCERE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350233_a_351562]
-
o făceau pentru bani, iar cartea sa de căpătâi a devenit „Portretul lui Dorian Gray”. Poate, se gândea uneori rătăcit printre aburii alcoolului, aceasta este și soarta sa: să devină un nou Dorian Gray, un tânăr care se prăbușește în abis pentru a cunoaște strălucirea inconfundabilă a flăcărilor iadului, un erou al decadenței care își pierde, încet, încet, sufletul. Ai lui nu au avut suflet să-l abandoneze, și a profitat de slăbiciunea pe care o aveau pentru el în scopul
FATIDICA ALTERNANŢĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350191_a_351520]
-
între mântuire și damnare, între permis și tabu, fiindcă, din păcate, odată cu extraordinara apariție în viața mea a lui Andrei, cel mai bun lucru care mi se putea întâmpla, nu mă eliberasem complet nici de tentații, nici de căderea în abisurile sufletului. * Într-o altă întrevedere, Andrei a părut deosebit de preocupat de a-și perfecționa stilul. „Cred că am înțeles cele ce le-am discutat despre succes. Dar aș vrea să știu mai multe despre «rețeta» literaturii de calitate”. „De data
UCENICUL de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350224_a_351553]
-
Autor: Angheluță Lupu Publicat în: Ediția nr. 377 din 12 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Izvor al liniștii depline Florile, cele de viață pline, Ti-aduc în dar nenumărate visuri Și-a lor color te scoate, din cele mai adânci abisuri. Iubesc tot ce e viu în lumea-nconjuratoare, Iubesc și florile cu mult încântătoare. Dar mai ales, iubesc o prea-frumoasa floare. Și-a ei lucire e plină de candoare. Din tristă negura a zilelor puștii, Ea îmi apare suava și
FLORI de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361832_a_363161]
-
Acasa > Strofe > Creatie > ARBORELE VIEȚII Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 371 din 06 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Reflecții: Universul este misterios, țesut cu Înălțimi și Abisuri. Ai putea ucide o viață folosind cuvintele nepotrivite... Magia Cuvântului: "La început a fost Cuvântul, Și Cuvântul era la Dumnezeu Și Dumnezeu era Cuvântul"! Omule, Nu ignora forța Cuvântului Universul este misterios, Pe când viața este fragilă. Ai putea ucide Referință
ARBORELE VIEŢII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361852_a_363181]
-
doar o mască-a măștii peste mască ... Sunt lungi amurguri și nesfârșite seri În care țipă cu tăișul împlântat în spate Pumnalul ucigaș și trădător, când speri Ca ucigașu-ți fața să-și arate ... Sunt zile negre și albe nopți de-abis Când îți privești în față ucigașul ... Vezi Dar nu-i vezi chipul și visezi că-i vis În bezna luminoaselor amiezi ... Sunt zile negre ce se scurg din cer, Când frunzele mă dor de vis Și parcă toamna-i un
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT – CEL MAI LUNG POEM COLECTIV PENTRU CARTEA RECORDURILOR A AJUNS LA 7000 DE STROFE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361818_a_363147]
-
chimion Pe care noi îl umplem de cuvinte Și-n care se descarcă-atâtea flinte, Vibrează ca un violon Hai să-nchidem ochii pentru-un vis Vestitorul ne sosește azi Lăsând în urmă și păduri de brazi Și puntea peste ultimul abis Aș fi vrut să-ți scriu o poezie Cu ultimul din porumbeii mesageri Fiecare mâine e un ieri Cu speranțele pe terezie Referință Bibliografică: Aș fi vrut să-ți scriu o poezie / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
AŞ FI VRUT SĂ-ŢI SCRIU O POEZIE de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361961_a_363290]
-
umili. Să nu înțelegeți prin umilință acel comportament de regret și evlavie, ci ură, degradare, rău contra binelui, decădere, mârșăvie, imoralitate fără dimensiuni de apreciere, un râs al râsului de ceea ce numim uman. Și a continuat: Am căzut în acel abis al morții egoului datorită lipsei mele de susținere morală, ajutat și împins de cei pe care nimicul și nimicnicia mi adusese aproape de fiindul meu. Ora șaptesprezece și șaptesprezece minute. Telefonul, aflat pe o măsuță joasă, alăturată unui taburet acoperit cu
LUMINA ZĂDĂRNICITĂ ÎN ÎNTUNERIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362030_a_363359]