1,080 matches
-
sunt și au un instinct infailibil în a detecta inteligența și în a se mobiliza ̀ mpotriva ei, spontan și organic, sistematic și înverșunat. De aceea, există la noi, manifestată fie direct, fie disimulat, dar tenace, atâta ostilitate față de Caragiale, abisalul Caragiale, geniul inteligenței radicale, cel mai eficient dintre marii români demascatori ai Prostiei. Sunt prea mulți proști pe lume, dar din fericire sunt și mulți români care știu că : mai bine cu un deștept la pagubă, decât cu un prost
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
am continuat să mă refer la amândoi ca la un binom definitoriu în formația mea intelectuală din tinerețe. Limitele lui Ralea le cunoșteam, erau clare și de altminteri mărturisite nu o dată de el însuși. Era ireceptiv la așa-numitele experiențe „abisale” și în genere, la „sentimentul tragic al vieții”. Avea un fel de recul, un refuz organic, față de Dostoievski, de pildă, despre care a scris rânduri consternante. Îl vedea ca pe un geniu morbid, ca pe un „apucat”, un fenomen aberativ
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
vorba aceea, „numai simbol”. Să trecem la realități, la realitățile legate de tema morții, reținând relația dintre moarte și carnaval, recte moarte și comedie. Sau neant și comedie. Comedia pură, veritabilă, are ca fundal neantul. De aceea marele comic e abisal. În articolul său atât de sever, Șerban Cioculescu are o previziune formidabilă, un diagnostic într-adevăr de mare critic, independent de inadeziunea sa globală : „...dacă se decide să atace comedia, la rampă, viitorul îi e deschis ” (s.n.). Câteva rânduri mai
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
din fenomenul explicat de Bergson : du mécanique plaqué sur du vivant. Adică o cădere în automatism. Comicul de limbaj e tot unul de situație. Geniul nu disprețuiește nimic, nici facilitatea, nici ieftinitatea, nici scabrosul. Din orice face creație monumentală. Eternă. Abisalul Caragiale Întâi, nu știu cum să-ncep, pentru că prezentarea pe care mi-a făcut-o colegul Radu-Nandra este atât de dificil de susținut și poate o consider o circumstanță agravantă, dacă, să zicem, această alocuțiune nu va ieși așa cum aș dori să
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
de „mărturie a unei generații”, da’ acuma-mi vine-n gând că generația căreia îi aparțin, deci care s-a format intelectual cam în al doilea deceniu al epocii interbelice, a apucat o epocă de foarte mare accentuare a experiențelor abisale, a disperărilor și chiar a „ipocriziei disperării”, cum foarte bine a numit-o Teodor Mazilu. Iar pentru acești oameni atât de febrili, atât de dramatici, așa-numiții „trăiriști”, despre care se poate spune că la noi, în epoca respectivă, au
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
tragic, fiind un poet creștin. Și, mă rog, nu numai creștin, dar, în general, un poet plin de simboluri și de sensuri ezoterice, în care tragicul nu prea are cum să se situeze. Dar este altceva. Este nu tragicul, ci abisalul, abisal care constituie, într adevăr, o perspectivă pe care nu o atinge decât geniul și care este comună atât tragicului, cât și altor forme ale creației. De ce spun că este abisal Caragiale ? De ce se identifică acea perspectivă cu abisalul ? Că
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
fiind un poet creștin. Și, mă rog, nu numai creștin, dar, în general, un poet plin de simboluri și de sensuri ezoterice, în care tragicul nu prea are cum să se situeze. Dar este altceva. Este nu tragicul, ci abisalul, abisal care constituie, într adevăr, o perspectivă pe care nu o atinge decât geniul și care este comună atât tragicului, cât și altor forme ale creației. De ce spun că este abisal Caragiale ? De ce se identifică acea perspectivă cu abisalul ? Că tot
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
se situeze. Dar este altceva. Este nu tragicul, ci abisalul, abisal care constituie, într adevăr, o perspectivă pe care nu o atinge decât geniul și care este comună atât tragicului, cât și altor forme ale creației. De ce spun că este abisal Caragiale ? De ce se identifică acea perspectivă cu abisalul ? Că tot auzim expresia asta - „abisal, abisal”, da’ nu știm s-o definim ! Păi, abisal vine de la abis. Nietzsche spune într-un loc o vorbă foarte frumoasă : „Și dacă privești foarte, foarte
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
ci abisalul, abisal care constituie, într adevăr, o perspectivă pe care nu o atinge decât geniul și care este comună atât tragicului, cât și altor forme ale creației. De ce spun că este abisal Caragiale ? De ce se identifică acea perspectivă cu abisalul ? Că tot auzim expresia asta - „abisal, abisal”, da’ nu știm s-o definim ! Păi, abisal vine de la abis. Nietzsche spune într-un loc o vorbă foarte frumoasă : „Și dacă privești foarte, foarte adânc și foarte pătrunzător într-un abis, dacă
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
adevăr, o perspectivă pe care nu o atinge decât geniul și care este comună atât tragicului, cât și altor forme ale creației. De ce spun că este abisal Caragiale ? De ce se identifică acea perspectivă cu abisalul ? Că tot auzim expresia asta - „abisal, abisal”, da’ nu știm s-o definim ! Păi, abisal vine de la abis. Nietzsche spune într-un loc o vorbă foarte frumoasă : „Și dacă privești foarte, foarte adânc și foarte pătrunzător într-un abis, dacă te uiți și te uiți bine
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
o perspectivă pe care nu o atinge decât geniul și care este comună atât tragicului, cât și altor forme ale creației. De ce spun că este abisal Caragiale ? De ce se identifică acea perspectivă cu abisalul ? Că tot auzim expresia asta - „abisal, abisal”, da’ nu știm s-o definim ! Păi, abisal vine de la abis. Nietzsche spune într-un loc o vorbă foarte frumoasă : „Și dacă privești foarte, foarte adânc și foarte pătrunzător într-un abis, dacă te uiți și te uiți bine, te
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
geniul și care este comună atât tragicului, cât și altor forme ale creației. De ce spun că este abisal Caragiale ? De ce se identifică acea perspectivă cu abisalul ? Că tot auzim expresia asta - „abisal, abisal”, da’ nu știm s-o definim ! Păi, abisal vine de la abis. Nietzsche spune într-un loc o vorbă foarte frumoasă : „Și dacă privești foarte, foarte adânc și foarte pătrunzător într-un abis, dacă te uiți și te uiți bine, te uiți mult într un abis, se uită și
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
de la sine ? Pentru că este vorba de pragurile extreme ale creației. Dincolo de aceasta nu mai e nimic. Asta este un maximum. Un maximum este tragicul, un maximum este comicul. Elementul comun - și cred că acesta era cuvântul care trebuia întrebuințat - este abisalul și nu tragicul. În apărarea lui Pirgu În liniștea cabinetului său, Pașadia elaborează de câteva decenii o vastă operă literară, evident nu ficțiune, ci desigur istorie, memorii, meditații filozofice și morale, operă ce i-ar fi asigurat o perpetuă glorie
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
îndurerat îi va pierde negreșit și vor fi nesfârșit de mulți cei care întru lacrimi își vor conduce spre mormânt ființele dragi precum și ei vor fi conduși într-un final pe același ultim drum. Privind spre o astfel de câmpie abisală a plângerilor umane întru moarte conștientizez, odată în plus, finitudinea mea omenească și faptul că m-am așezat, în dimensiunea de suferință a prietenului meu, ca om întru limitare și nu drept ființă divină. Aud gândul cum îmi șoptește: așa
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
câmpuri secunde, lăsând altor peisaje, avantajul ieșirii întâmpinante, proiecției în față, în câmpul deschis privirii străbătătoare. Precum în dimensiunea zilei, ochiul privește spectacolul vieții, tot astfel, conștiința religioasă diurnă între-zărește transcendența. Revelația prezenței însoțitoare a zeului solicită ochiul teluric, privirea abisală a sufletului uman credincios, apelează acea vedere ce se deschide din interior spre adâncurile de vârtej ale meta-conștiinței, ale eului neatins de însemnele mundaneității spațio-temporale. În acest fenomen al întrezării transcendenței, conștiința diurnă prinde, captează fulgurant chipuri ale absolutului divin
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
ce este poate același nimic ce a precedat erupției izvorâtoare de univers. Într-o astfel de ipoteză, sfârșitul lumii reprezintă doar o închidere a unei breșe de impulsiuni gigantice ce a survenit contingent și se stinge contingent în mijlocul unui zero abisal. Poate o interpretare mult mai amplă a acestui eveniment, universal și radical, este oferită de viziunea divin-transcendentă, de perspectiva ce raportează finalul lumii la prezența zeului și la o realitate spirituală absolută. Într-o astfel de versiune, sfârșitul lumii este
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
identități, el își strâmbă voit creația. Mutilarea aceasta nu-i decât străvechea degradare a prototipilor prin materia ostilă. În filozofia culturii, Blaga inventează cadre apriorice suplimentare ale subconștientului și ajunge astfel la interesanta concepție că individul vine cu un spațiu abisal etnic prin care obligă percepția, ceea ce în termenii mai curenți ne conduce la observația verificată de experiență că factorul geografic înrîurește atât de mult asupra organelor de percepție ale rasei, încît acestea continuă a proiecta condițiile locale, ajunse la calitatea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
îi sunt îngăduite și vârsta sa și a seriei sale are caracterul unui moment absolut, ca trăire irepetabilă. De unde exaltarea "nouei generații". Și problema salvării îl preocupă și se întreabă asupra modalităților: mântuire în secol prin procreație sau creație, "experiența abisală" prin sinucidere. Mircea Eliade ar înclina spre "soluția magică", adoptând dar calea estetică. D. D. Roșca e un kirkegaardian, întristat de condiția tragică a umanității (Existența tragică). Concluziile sale sunt un agnosticism total și un pesimism excesiv, lumea apărîndu-i ca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
salvării seculare ori spirituale. Într-un eseu, Thanatos, Ion Biberi caută chiar a repeta experiența saltului în neant al lui Pavel Anicet din Întoarcerea din rai a lui Mircea Eliade. El ia codeină, intră în comă și studiază direct momentul abisal. "JURNALUL LITERAR" Jurnalul literar (1939) a urmărit în primul rând să formeze critici și eseiști cu cultură solidă, universitară. El a izbutit, cu toată neprielnicia vremurilor, să ofere presei literare câțiva tineri de un merit inegalabil. Al. Piru continuă a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
trei mari categorii de factori: psihologici, biologici și sociali, în cadrul cărora apar și alte diviziuni: 1) Factori psihologici: intelectuali (gândirea divergentă, gândirea convergentă, stilul perceptiv aprehensiunea), non-intelectuali (motivația, caracterul, afectivitatea, temperamentul, rezonanța intimă), aptitudini speciale (organizatorică - de conducere, matematică, pedagogică), abisali; 2) Factori biologici: ereditatea, vârsta, sexul, sănătatea mentală; 3) Factori sociali: condiții socio-economice și culturale, condiții educative (familia, școala). în opinia lui M. Bejat (6, p. 64), factorii sociali au o pondere deosebită în creativitate, acționând în strânsă interdependență cu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
individ în toată evoluția sa. Aceste zone adânci și incontrolabile ale psihicului păstrează porți deschise cu conștientul, așa că orice element nou găsit, căruia i se identifică o legătură cu problema, este reperat și „aruncat în sus” spre conștient. Exploatând energiile abisale, individul are acces la capitalul informativ depozitat mai demult, la acele alternative „care dorm”. Participarea inconștientului dinamizează procesul creator, deoarece, în acest mod, fluxul asociațiilor se desfășoară alert, pe itinerarii simplificate. 3.3 Iluminarea Iluminarea, denumită și inspirație, este etapa
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
indivizii ce ar putea avea performanțe creative. Se consideră că prin cooperarea multiplă a trei mari categorii de factori creativitatea este mult favorizată. Aceste categorii sunt [25]: * factori psihologici, având componentele: factori intelectuali, aptitudini speciale, factori nonintelectuali și nonaptitudinali, factori abisali; * factori biologici, având componentele: ereditate, vârstă, sex, sănătate; * factori sociali și culturali, având componentele: condiții socio-economice și culturale, condiții educative. Datorită importanței deosebite pentru creativitate acești factori vor fi analizați, în detaliu, în cele ce urmează. 4.1 Factorii psihologici
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cercetările lui J.P. Guilford asupra factorilor intelectuali ai creativității, iar etapa a treia cea mai completă marchează o lărgire a ariei investigațiilor și asupra factorilor nonintelectuali (în special asupra celor atitudinali și motivaționali), dar și asupra aptitudinilor speciale sau factorilor abisali. 4.1.1 Factorii intelectuali În această categorie reunim: * imaginația creatoare; * gândirea; * sensibilitatea la probleme; * inteligența; * alte operații intelectuale: redefinirea, gândirea ludică, gândirea analogică (metaforică); * intuiția; * memoria. 4.1.1.1 Imaginația creatoare Materia primă pentru imaginație este constituită din
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
trebui să-și canalizeze energia într-o direcție creatoare, organizându-și o severă și rațională organizare a activității. Melancolicul este necesar să-și găsească resurse de încredere în forțele proprii și să-și stimuleze energia creatoare. 4.1.4 Factorii abisali Factorii abisali au fost introduși după studiile făcute datorită psihanalizei. S. Freud spunea: , adică în inconștient. Creatorul psihanalizei sugera faptul că actul creației se desfășoară sub regia inconștientului. Anca Munteanu scria: Această frumoasă metaforă poetică dezvăluie adeziunea cercetătoarei la implicarea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
-și canalizeze energia într-o direcție creatoare, organizându-și o severă și rațională organizare a activității. Melancolicul este necesar să-și găsească resurse de încredere în forțele proprii și să-și stimuleze energia creatoare. 4.1.4 Factorii abisali Factorii abisali au fost introduși după studiile făcute datorită psihanalizei. S. Freud spunea: , adică în inconștient. Creatorul psihanalizei sugera faptul că actul creației se desfășoară sub regia inconștientului. Anca Munteanu scria: Această frumoasă metaforă poetică dezvăluie adeziunea cercetătoarei la implicarea fenomenelor abisale
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]