1,588 matches
-
un lăcaș ridicat în anul 1688. Figurează pe lista monumentelor istorice, . Strămoșescul lăcaș de lemn al acestei așezări a fost ridicat în secolul al XVII-lea, în spiritul tradițiilor străvechi, constructive și decorative. În modeste proporții, înfățișează planul dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală cu cinci laturi. Forma originală a bisericii nu avea prispă și clopotniță, aceste elemente fiind adăugate fie în secolul al XIX-lea, fie în timpul reparațiilor din anul 1916. Se presupune că actualele arce transversale ale bolților le-au
Biserica de lemn din Ghirbom () [Corola-website/Science/315689_a_317018]
-
îngustă, de secțiune pătrată, cu marginile interioare ale deschiderilor cu decor sculptat. În scopul cuprinderii sub același acoperiș a prispei, adăugată pe latura de sud, a fost modificată șarpanta, lărgindu-se, drept care se văd, din afară, bolțile semicilindrice, aceea a absidei fiind racordată pe est, prin trei fâșii curbe. Arta sculptării lemnului se vădește în originalitatea brâului median al navei, realizat prin crestarea în frânghie a unei lățimi de grindă, ce a fost fixată apoi între bârnele de mijloc ale pereților
Biserica de lemn din Ghirbom () [Corola-website/Science/315689_a_317018]
-
au desfăcut-o și transportat-o pe locul actual. În noua așezare, bisericii i s-au făcut reparații cu modificări, importantă fiind alungirea sa printr-o travee intercalată în navă. O singură boltă, semicilindrică, acoperă partea originară a navei, bolta absidei fiind intersectată de timpanul continuat direct prin peretele de est. Planul bisericii este dreptunghiular, cu absida decroșată, pătrată , vădind preluarea de la lăcașul anterior, a acestei străvechi forme a ahitecturii de lemn. Clopotnița, pe două nivele, a fost așezată, conform obiceiului
Biserica de lemn din Găbud () [Corola-website/Science/315698_a_317027]
-
făcut reparații cu modificări, importantă fiind alungirea sa printr-o travee intercalată în navă. O singură boltă, semicilindrică, acoperă partea originară a navei, bolta absidei fiind intersectată de timpanul continuat direct prin peretele de est. Planul bisericii este dreptunghiular, cu absida decroșată, pătrată , vădind preluarea de la lăcașul anterior, a acestei străvechi forme a ahitecturii de lemn. Clopotnița, pe două nivele, a fost așezată, conform obiceiului, separat de pereții lăcașului. Știrile despre pictură, data, ctitorii, aflate din pisania mai sus-amintită, de pe peretele
Biserica de lemn din Găbud () [Corola-website/Science/315698_a_317027]
-
preluarea de la lăcașul anterior, a acestei străvechi forme a ahitecturii de lemn. Clopotnița, pe două nivele, a fost așezată, conform obiceiului, separat de pereții lăcașului. Știrile despre pictură, data, ctitorii, aflate din pisania mai sus-amintită, de pe peretele de nord al absidei, pe reprezentarea ,Plângerea lui Isus”, se completează cu numele artistului, popa Nicolae zugravul sin Iacov, cules de pe icoanele împărătești (Deisis, datată și semnată; Sfântul Mare Mucenic Gheorghe; Cuvioasa Paraschiva; Maria cu pruncul; Sfântul Nicolae; Arhanghelul Mihail), realizate în 1777, marcând
Biserica de lemn din Găbud () [Corola-website/Science/315698_a_317027]
-
greu de explicat, dar vin să lămurească situații precum starea bisericii din Macău sau cea a bisericii din Căianu. Construită din lemn de brad, biserica se încadrează sub aspectul dimensiunilor în categoria bisericilor medii-mari. Având compartimentarea clasică: pronaos, naos și absida altarului, biserica are o fundație de piatră. Intrarea ce duce în pronaos este decorată mai degrabă modest, cu scobituri ritmate în scândurile de brad ale tocului ușii. Separarea dintre pronaos și naos este realizată prin intermediul unui perete din lemn, ce
Biserica de lemn din Vișagu () [Corola-website/Science/315750_a_317079]
-
Partea superioară a trecerii din pronaos în naos este modelată sub forma unei acolade. În naos se mai păstrează partea inferioară a corului, tot din lemn de brad, parapetul balustradei, decorat cu motive geometrice prin decupare în scândură. Întrările în absida altarului erau trei, vopsite în albastru, putându-se observa și aici decorațiuni asemănătoare cu cele de la intrare sau de la balustrada corului. În naos, biserica avea probabil boltă cilindrică, fapt ce se poate determina din forma marginilor balustradei corului ce urmează
Biserica de lemn din Vișagu () [Corola-website/Science/315750_a_317079]
-
vopsite în albastru, putându-se observa și aici decorațiuni asemănătoare cu cele de la intrare sau de la balustrada corului. În naos, biserica avea probabil boltă cilindrică, fapt ce se poate determina din forma marginilor balustradei corului ce urmează curba fostei bolți. Absida altarului este decroșată, poligonală cu cinci laturi, având două ferestre. De asemenea, pronaosul are pe latura de sud o ferestră, în timp ce naosul are câte două ferestre atât pe latura din stânga, cât și pe cea din dreapta. Capetele bârnelor superioare, ce alcătuiesc
Biserica de lemn din Vișagu () [Corola-website/Science/315750_a_317079]
-
vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%). Biserica are trei turnuri mici de lemn. Acest monument istoric prezintă un interes particular, prin două caracteristici rare, ilustrate, pe de o parte, de o muchie în axul longitudinal al absidei, aspect ce a determinat plasarea spre nord-est a ferestrei altarului, iar pe de altă parte, prin bolta în semicilindru, întărită prin arcuri dublouri în naos, având scena nașterii la fața zidului, asemenea arcelor transversale din nava centrală a Bisericii "Sf.
Lujeni () [Corola-website/Science/315736_a_317065]
-
noii biserici de zid, în 1956, a determinat renunțarea la vechea biserică, aceasta fiind abandonată. Trecerea timpului și-a spus cuvântul iar bisericuța, nebeneficiind de sprijinul comunității, s-a deteriorat. Azi, în vechiul cimitir se mai pot observa părți din absida altarului. Construită în anul 1750, conform inscripției care se afla în partea superioară a portalului, biserica avea hramul "„Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”". Planimetria bisericii era cea obișnuită, naosul fiind precedat de pronaos, absida altarului fiind decroșată, cu cinci laturi
Biserica de lemn din Căianu, Cluj () [Corola-website/Science/315766_a_317095]
-
se mai pot observa părți din absida altarului. Construită în anul 1750, conform inscripției care se afla în partea superioară a portalului, biserica avea hramul "„Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”". Planimetria bisericii era cea obișnuită, naosul fiind precedat de pronaos, absida altarului fiind decroșată, cu cinci laturi. Se pare că biserica avea pe latura de sud și o prispă. Din această prispă se intra în biserică spre pronaos. Deasupra pronaosului exista și un turn-clopotniță, nu prea înalt, acoperit de un coif
Biserica de lemn din Căianu, Cluj () [Corola-website/Science/315766_a_317095]
-
În a doua jumătate a secolului XVIII-lea, biserica a fost pictată. Una din icoanele ce împodobea altă dată biserica, Maica Domnului cu Pruncul, data din aceeași perioadă. Spațiul unde își aveau locul icoanele, pe perete iconostasului, între intrările în absida altarului încă se poate vedea și azi. Clopotul bisericii ce datează din 1770 a fost mutat în noua biserică. Din vechea biserică se mai păstrează doar un morman de bârne ce făceau parte din absida altarului. Vegetația crescută printre acestea
Biserica de lemn din Căianu, Cluj () [Corola-website/Science/315766_a_317095]
-
perete iconostasului, între intrările în absida altarului încă se poate vedea și azi. Clopotul bisericii ce datează din 1770 a fost mutat în noua biserică. Din vechea biserică se mai păstrează doar un morman de bârne ce făceau parte din absida altarului. Vegetația crescută printre acestea, intemperiile și putrezirea lemnului determină imposibilitatea restaurării bisericii. La sfârșitul anilor '70 încă se puteau distinge urme ale picturii ce împodobea cândva biserica. Ușile împărătești, păstrate la casa parohială, au fost distruse de un incendiu
Biserica de lemn din Căianu, Cluj () [Corola-website/Science/315766_a_317095]
-
1752, din patrimoniul său, îi consemnează datarea, 1774 iulie 5. În al XIX-lea edificiul a fost reparat, cu unele importante intervenții asupra structurii originare, mai ales a părții de vest, care a fost alungită. Planul construcției e dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală cu cinci laturi. Pronaosul este acoperit cu tavan drept, însă în zona grinzilor s-au intercalat în faza reparațiilor, mici bolți semicilindrice încadrând o calotă eliptică situată sub turn. Deasupra naosului este o boltă semicilindrică retrasă pe o
Biserica de lemn din Întregalde () [Corola-website/Science/315784_a_317113]
-
calotă eliptică situată sub turn. Deasupra naosului este o boltă semicilindrică retrasă pe o bârnă, ce se reazemă pe console cioplite, ca cele de la exterior. Grinzile masive ale bolții naosului se îmbină în coadă de rândunică cu cele ale timpanului. Absida are o boltă semicilindrică, intersectată, în planul poligonal prin intermediul unor suprafețe plane, în console. Numai pereții și bolta altarului au rămas aparenți. Temele iconografice ale absidei sunt: Sfânta Troiță, Arhanghelul Mihail și Arhanghelul Gavriil cu cete îngerești ; Năframa Veronicăi; pe
Biserica de lemn din Întregalde () [Corola-website/Science/315784_a_317113]
-
masive ale bolții naosului se îmbină în coadă de rândunică cu cele ale timpanului. Absida are o boltă semicilindrică, intersectată, în planul poligonal prin intermediul unor suprafețe plane, în console. Numai pereții și bolta altarului au rămas aparenți. Temele iconografice ale absidei sunt: Sfânta Troiță, Arhanghelul Mihail și Arhanghelul Gavriil cu cete îngerești ; Năframa Veronicăi; pe pereți: arhidiaconul Laurenție; Viziunea patriarhului Petru al Alexandriei; procesiune de arhierei. Autorul picturii este talentatul zugrav Simon de la Alba Iulia. Restaurarea bisericii rămâne o sarcină de
Biserica de lemn din Întregalde () [Corola-website/Science/315784_a_317113]
-
și modificată . Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI . Înfățișează varianta tipologică, de veche tradiție, regăsită pe întreaga arie de formare a poporului, român, a navei dreptunghiulare, cu absida în prelungire, poligonală cu trei laturi. Acoperirea interioară, a acesteia din urmă, cu o boltă semicilindrică și trei fâșii curbe, este la aceeași înălțime cu aceea a naosului, amintind o structură veche. Elementele constructive menționate, secondate de tradiție, înlătură data
Biserica de lemn din Copand () [Corola-website/Science/315795_a_317124]
-
registre de mucenici în decor de arcade, iar nașterea bolții, reprezentări din viața lui Hristos, încadrate de evangheliști, detașându-se, ca realizare artistică, Cina cea de taină. Pe timpanul de vest se desfașoară o impresionantă compoziție pe tema Răstignirii. În absida, altarului: Sfânta Treime, cete îngerești, Jertfa lui Avraam, Botezul Domnului (perete nord), și procesiunea arhiereilor. Prin lucrările de aducere a pereților în faza inițială, adică a bârnelor aparente, ar ieși la iveală, desigur, noi date, nu numai în ceea ce privește istoria monumentului
Biserica de lemn din Copand () [Corola-website/Science/315795_a_317124]
-
de aceea importanța acestui ansamblu parietal este deosebită, fiind un exemplu reprezentativ de pictură postbizantină de secol XVIII specifică Maramureșului. La acest fapt se adaugă însemnătatea întâlnirii în cadrul aceleiași biserici a doi dintre cei mai renumiți pictori din Maramureș. În absida altarului bisericii se află una din inscripțiile care consemnează numele zugravilor care au realizat pictura: “Acest sfânt altar l-au zugrăvit în zilele lui [...] Bacinschi Andrei, vicareș fiind Gheorghe Dioseghi, prototop fiind Rădnic Teodor, preot fiind Dunca Moise, diac fiind
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
apostoli. Pentru reconstituirea parțială a iconostasului bisericii din Berbești, care a fost demolată în anul 1932, foarte importantă se dovedește a fi fotografia realizată de Atanasie Popa și care a fost publicată de către Alexandru Baboș. Fotografia făcută din navă înspre absida altarului surprinde partea inferioară a iconostasului. În cadrul registrului al treilea se observă că au fost pictate scena Deisis și reprezentările apostolilor, grupați câte doi sub arcade. Din registrul al doilea fotografia redă doar partea inferioară, distingându-se parțial medalioanele cu
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
bisericii constituie atât lăcașul ceresc, casa lui Dumnezeu, cât și biserica pământească. Activitățile cele mai sacre se desfășoară în zona sanctuarului încăperea sa fiind destinată membrilor clerului. În acest spațiu se află masa altarului și se săvârșesc sfintele taine. Pictura absidei altarului bisericii din Desești respectă canoanele picturii bizantine, conform cărora bolta și pereții sanctuarului sunt dedicați Fecioarei și liturghiei divine . La Desești, în mijlocul bolții este pictată într-un medalion Sfânta Fecioară Maria, redată în chip de orantă. Medalionul Fecioarei este
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
mormânt este o temă specifică altarului, fiind legată de speranța în înviere. Pe pereți au mai fost pictate următoarele teme: Trei soldați care își împart cămașa lui Iisus, Crucificarea, Intrarea în biserică a Maicii Domnului. Pe peretele de nord al absidei altarului, acolo unde se află proscomidia, locul destinat pregătirii sfintelor daruri, se află scenele Jertfa lui Avraam și Iisus-Viță-de-Vie, reprezentări care simbolizează jertfa liturgică. Programul iconografic al absidei altarului cuprinde potrivit indicațiilor date de cărțile de pictură bizantină reprezentări ale
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
Crucificarea, Intrarea în biserică a Maicii Domnului. Pe peretele de nord al absidei altarului, acolo unde se află proscomidia, locul destinat pregătirii sfintelor daruri, se află scenele Jertfa lui Avraam și Iisus-Viță-de-Vie, reprezentări care simbolizează jertfa liturgică. Programul iconografic al absidei altarului cuprinde potrivit indicațiilor date de cărțile de pictură bizantină reprezentări ale sfinților ierarhi. În partea de sud, unde se află diaconiconul - locul de păstrare al veșmintelor liturgice - se află imaginile Sfântului Pahomie și a arhanghelului Mihail. Naosul reprezintă spațiul
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
demolată spre anul 1960. Construirea actualei biserici de zid ce a determinat utilizarea bisericii vechi doar ocazional precum și alunecarea terenului au dus în final la dispariția monumentului. Biserica, din lemn de brad și tălpi din stejar, avea plan dreptunghiular, cu absida decroșată cu cinci laturi și boltă semicilindrică peste naos. Intrarea în biserică se făcea prin latura de vest, vechea intrare de pe latura de sud, acoperită după strămutare, fusese împodobită cu un ancadrament sculptat. Naosul era despărțit de pronaos printr-un
Biserica de lemn din Berghin () [Corola-website/Science/315836_a_317165]
-
adus preotul în biserică, acțiune urmată de multe arestări. În 1760, într-o proclamație a împărătesei Maria-Theresia se poruncește ca bisericile ortodoxe să treacă înapoi la preoții uniți. Pictura s-a conservat doar la nivelul bolții naosului și pe bolta absidei. În rest, scândura se arată golașă sau brăzdată de dâre negre, semn că apa prelinsă pe boltă a ras orice urmă de culoare. Puținele porțiuni de pictură aflată în stare bună dezvăluie ceea ce pare să fie cel mai vechi, dar
Biserica de lemn din Sângătin () [Corola-website/Science/315844_a_317173]