1,027 matches
-
care le lu]m, în favoarea vreunei realit]ți abstracte, poate fi considerat] ideal], dar probabil nu este posibil] pentru cei mai mulți dintre muritori atunci când sunt puși în fața unor alegeri complexe. (Vezi în comparație capitolul 28, „Relațiile personale”) Acest accent pus pe abstractizare nu este unic în teoretiz]rile morale. Și alți filosofi înaintea lui Regan și Singer au suținut c], pentru a fi etic], o decizie trebuie s] dep]șeasc] preferințele proprii și subiectivitatea. S-a spus c] etică trebuie s] fie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de alte probleme pe care le implică, de exemplu: a) ignorarea discontinuității schimbării; b) orientarea atenției către identificarea unui proces principal de schimbare, și nu către schimbări fragmentare, variate, diverse și pe nivele multiple, care de fapt prin agregare și abstractizare dau imaginea generală; c) încearcarea eronată de a elabora concluzii despre dinamica sistemelor pe baza unor analize sincronice, deoarece o anumită configurație a unui sistem nu spune neapărat ceva despre modul în care se va dezvolta acesta ș.a. (vezi Sztompka
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
dintre acestea cuprinde în sine o perspectivă proprie. Istoria, după cum s-a văzut, încearcă o reconstituire relativ amănunțită a evenimentelor care au punctat dinamica în timp a unei comunități umane singulare. Evoluția se plasează la un nivel mai ridicat de abstractizare: succesiunea în timp a unor faze generale, a unor tipuri de organizări sociale. Evenimentele nu mai sunt importante, ci formele mari sociale, în dinamica lor. În științele sociale actuale, termenul de evoluție este utilizat atât pentru a desemna dinamica în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
194). În principal, Abbott se referă la ruptura dintre teoretic și empiric: ,,Sociologia a degenerat În formule: empirice, teoretice, istorice; nu mai scriem despre lumea reală (...) Ne ascundem În lumi stilizate prin intermediul variabilelor din anchete, al forțelor istorice sau al abstractizărilor teoretice” (1999, 195). Acest punct de vedere se constituie și sub forma unui argument a ceea ce este Școala de la Chicago: o idee, o viziune asupra faptelor sociale, potrivit cărora nici un fapt social nu are sens dacă facem abstractizări de context
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sau al abstractizărilor teoretice” (1999, 195). Acest punct de vedere se constituie și sub forma unui argument a ceea ce este Școala de la Chicago: o idee, o viziune asupra faptelor sociale, potrivit cărora nici un fapt social nu are sens dacă facem abstractizări de context, de spațiul social (și cel geografic În cazul studiilor urbane, de ecologie) și de contextul temporal. Reproșul lui Abbott adresat sociologiei contemporane se referă la decontextualizare: faptele sociale adesea nu mai sunt localizate În timp, spațiul nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pacientului în legătură cu așteptările sale, convingerile sale, prejudecățile și atitudinile sale. Schema permite persoanei să trieze, să codifice și să evalueze diferiții stimuli interni și externi, apoi să decidă răspunsul pe care trebuie să-l emită. Schema realizează un efort de abstractizare și de transformare a datelor brute în gânduri sau cogniții. Schemele specifice depresogene sunt elaborate pe parcursul istoriei developmentale a subiectului. Ele contribuie la sensibilizarea subiectului care dezvoltă mai ușor o stare depresivă și explică periodicitatea și recăderile a numeroase depresii
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a datelor<footnote T. Anghel, Dicționar de informatică, Editura Corint, București, 2010. footnote>. O bună organizare a datelor impune folosirea unor structuri care să permită o prelucrare cu un cost cât mai redus. Pentru specificul activităților economice, fiecare nivel de abstractizare implică date elementare și date structurate. Date elementare și date structurate Data este un model de reprezentare a informației, accesibil unui anumit procesor (om, calculator, program), model cu care se va putea opera pentru a obține noi informații. O dată care
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
căror prelucrare nu poate fi concepută fără o organizare corespunzătoare. Între elementele unei colecții de date pot fi identificate și/sau introduse relații care să determine pe mulțimea respectivă o anumită structură. Natura relației poate diferi la diferite nivele de abstractizare în mod considerabil, putând fi o relație de ordine în mulțimea elementelor colecției, o relație ce descrie mecanismul de acces la memorie. În acest mod se obține tipul de dată structurată sau structura de date. Structurile de date sunt colecții
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de operatori de bază cu o anumită semantică. Principalele tipuri de structuri de date pentru memoria internă sunt șirul, masivul, înregistrarea, listele liniare, arborii de date, iar pentru memoria externă sunt fișierele și bazele de date. La orice nivel de abstractizare, rezolvarea unei probleme, utilizând calculatorul electronic, implică atât date elementare, cât și date structurate. Componentele unei structuri de date pot fi date elementare sau, la rândul lor, structuri de date. Dacă toate componentele sunt de același tip, atunci structura de
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
ansambluri; baze de date obiectuale, în proiectarea cărora sunt avute în vedere conceptele abordării obiectuale, care ține seama de aspectele statice și dinamice ale obiectelor. Abordarea datelor, în contextul bazelor de date, se face pe următoarele niveluri, considerate niveluri de abstractizare: Nivelul fizic sau intern este nivelul elementar la care pot fi considerate datele și se referă la modul în care sunt stocate datele pe suporturi - disc magnetic, bandă magnetică, disc optic etc. La acest nivel, structura datelor este foarte detaliată
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
logic este nivelul imediat superior celui fizic, corespunde administratorului bazei de date, care proiectează structura bazei de date. Asigură o viziune globală. La acest nivel, structura bazei de date se concretizează în schema conceptuală. Nivelul extern este ultimul nivel de abstractizare la care poate fi descrisă o bază de date. Recurgerea la acest nivel de abstractizare se face pentru simplificarea interacțiunii utilizator-bază de date. Acest nivel corespunde utilizatorilor care pot avea viziuni diferite asupra bazei de date pe baza unor subscheme
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
bazei de date. Asigură o viziune globală. La acest nivel, structura bazei de date se concretizează în schema conceptuală. Nivelul extern este ultimul nivel de abstractizare la care poate fi descrisă o bază de date. Recurgerea la acest nivel de abstractizare se face pentru simplificarea interacțiunii utilizator-bază de date. Acest nivel corespunde utilizatorilor care pot avea viziuni diferite asupra bazei de date pe baza unor subscheme proprii. Se urmărește satisfacerea cerințelor tuturor utilizatorilor în condițiile unei redundanțe minime și controlate a
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
unei redundanțe minime și controlate a datelor. Văzută prin prisma celor trei niveluri, baza de date poate fi reprezentată ca în figura<footnote M. Fotache, Baze de date relaționale. Organizare, interogare și normalizare, Editura Junimea, Iași, 1997. footnote>. Nivele de abstractizare a datelor în bazele de date Includerea în baza de date a descrierii structurii acesteia o deosebește calitativ de fișierele de date, deoarece prin aceasta se asigură independența datelor din bază față de programele de aplicații, și invers. Posibilitatea modificării structurii
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
marja strategiei guvernamentale sustenabile, vom stabili, acum, lista predicatelor care trebuie să facă parte din mulțimea MCS, așa încât o politică guvernamentală care verifică aceste predicate să devină o politică guvernamentală sustenabilă. În primul rând, este necesară o sistematizare și o abstractizare a predicatelor stabilite mai sus, în scopul de a identifica caracteristici predicative care să transforme o politiciă guvernamentală obișnuită într-una sustenabilă. Este utilă de asemenea, evaluarea semnificației pe care fiecare dintre aceste predicate o are din perspectiva sustenabilității pe
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
acestea, în prezentarea fiecărei tehnici statistice din carte apar suficiente formule sau expresii matematice. Ele au fost necesare pentru păstrarea rigorii matematice, pentru relaționarea cunoștințelor din această lucrare cu cele din alte cărți și pentru că nimănui nu-i strică exercițiul abstractizării unor idei în forma elegantă și concisă a matematicii. O idee apare insistent în această carte. Constant, de-a lungul capitolelor afirm, recomand, sugerez și repet că folosirea tehnicilor statistice de analiză nu are sens fără o înțelegere bună a
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
de comportamente rituale sau de constructe mitice. Cele mai multe sunt descrieri etnografice ale manifestărilor simbolice specifice unui colectivități sau unui grup de colectivități. Altele sunt Încercări de a extinde aria teoretică și de a Îngloba aceste descrieri, prin comparație și prin abstractizarea trăsăturilor comune, Într-o clasă mai largă. Chiar dacă aceste sinteze pot fi acuzate de aplicarea, generalizatoare și reductivistă, a unor categorii făurite de antropologi fie după modelul unor manifestări europene, fie prin „europenizarea” unor fenomene locale (vezi discuțiile nesfârșite despre
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nu face apel la fantezie, ci reflectă cea mai cruntă realitate. În acest sens putem vorbi de apropierea scrierilor lui Teodor Mazilu de satira prin intermediul absurdului practicată de Caragiale, observând în acealași timp și delimitarea acestora de maniera ionesciană de abstractizare și extremă generalizare, de minimă ancorare în realitatea concret-istorică, socială și politică. În altă ordine de idei, cel mai vizibil aspect care leagă proza și dramaturgia lui Teodor Mazilu deopotrivă de viziunea lui Caragiale și a lui Eugen Ionescu asupra
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
este mai mare la pacientele cu sindrom Turner . Pacientele cu sindrom Turner au un intelect normal în majoritatea cazurilor, deși 10% au infantilism de dezvoltare mintală, iar 70% au probleme de învățare din cauza tulburărilor de atenție, de reprezentare spațială și abstractizare . Este important să cunoaștem malformațiile întâlnite mai frecvent în sindromul Turner (tabelul 2), dar trebuie să știm că există numeroase paciente cu această afecțiune care au un sindrom malformativ extrem de frust, greu de recunoscut (planșa 35). Deși numărul malformațiilor descrise
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
de învățarea perceptivă. Deschiderea psihologică este localizată de Gordon la nivelul etapei de incubație a procesului creativ și este considerată de C. Rogers (1979, apud M. Dincă, 2002) ca fiind una dintre caracteristicile de nelipsit ale creativității; 2. capacitatea de abstractizare semantică (Abs. sem.) este capacitatea de interpretare abstract-verbală a figuralului. Ea măsoară capacitatea de interpretare abstract verbală a desenului prin titlul acordat. Indicele reprezintă nivelul de abstractizare al conținutului titlului. 4.3. Bateria lui M.A. Wallach și N.Kogan
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
2002) ca fiind una dintre caracteristicile de nelipsit ale creativității; 2. capacitatea de abstractizare semantică (Abs. sem.) este capacitatea de interpretare abstract-verbală a figuralului. Ea măsoară capacitatea de interpretare abstract verbală a desenului prin titlul acordat. Indicele reprezintă nivelul de abstractizare al conținutului titlului. 4.3. Bateria lui M.A. Wallach și N.Kogan: autorii propun administrarea probelor într-o ambianță relaxată, ludică, lipsită de orice judecată critică. Aplicarea se face individual, cu timp liber și răspunsuri orale. Bateria cuprinde probe
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
gândirii; 3. flexibilitatea, definită ca abilitatea de adaptare rapidă la situații noi; 4. originalitatea; 5. aptitudinea de a redefini, de a schimba funcția unui obiect și de a-l face util într-o nouă prezentare; 6. capacitatea analitică, aptitudinea de abstractizare; 7. capacitatea de sintetizare; 8. organizarea coerentă a unui proiect, idee. Sensibilitatea față de probleme, atitudinea deschisă față de experiențe noi, curiozitatea, dorința de a experimenta este un factor atitudinal-cognitiv esențial al creativității. Flexibilitatea reflectă capacitatea gândirii de a se adapta la
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
trece și aici prin unele dezamăgiri. Își va aduce aminte de ceea ce a învățat despre curentele decadente din epoca putrefacției sistemului și va ajunge la concluzia că personalismul, ermetismul, sărăcia de idei, beția de imagini sterile, rupte de viață și abstractizarea rece a unor probleme vii ale realității, trăsături caracteristice multora dintre poeziile citite, se datoresc influenței încă a acestor curente decadente. Va tresări, însă nu o singură dată, plăcut surprins la lectura unora dintre poezii. Sângele popoarelor de Radu Boureanu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
care susțin și protejează drepturile și oportunitățile democratice de bază sînt necesare democrației: nu doar ca o condiție logic necesară, ci și ca o condiție necesară empiric pentru ca democrația să existe. Dar chiar și așa, nu sînt acestea doar teorie, abstractizări, jocul teoreticienilor, al filozofilor și al altor intelectuali? Desigur, ați putea adăuga, ar fi absurd să credem că susținerea cîtorva filozofi ar fi suficientă pentru a crea și menține democrația. Și ați avea dreptate. În Partea a IV-a vom
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
carte nouă vrea să vină mai aproape de ce simțim, de real, de adevăr, de noi. Cu toate acestea, fiecare convenție nouă și această epocă Desperado are o imaginație debordantă în materie de convenții noi e o mai mare sofisticare și abstractizare. Pentru scriitori ca Burgess, Lessing, Fowles, Brownjohn, Bradbury, Gray, Lodge, Barnes, Ackroyd, Amis, Swift, Ishiguro, viața e pretextul, ficțiunea e jocul. Rădăcinile ficțiunii Desperado străpung Fluxul conștiinței, atingând toate șiretlicurile narative știute (și neștiute). Până acum, nu există epocă literară
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ajunge mii de ani. Drumul de la legile mișcării la atomismul lui ISAAC NEWTON În perioada cuprinsă între Galileo Galilei și Isaac Newton, încercarea de a matematiza natura a dus la construirea unor modele teoretice sau experimentale ca noi metode de abstractizare și de generalizare. Realitatea era asimilată cu o relație între particule sau corpuri în mișcare, iar această relație se exprima prin legile mișcării identificate de statică și dinamică. Analiza realității era redusă la condițiile cele mai simple și era realizată
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]