435,226 matches
-
În majoritatea cadrelor, acțiunea se petrece pe două planuri, cel prim plus fundalul, așa că lungimea unui cadru nu mai e doar o regulă în vânt, ci o necesitate, pentru ca spectatorul să aibă vreme să se acomodeze și să prindă ambele acțiuni. Mai mult, Cristi Puiu introduce o altă inovație prin omisiune: filmul nu are plan/contraplan (aici regizorul român e de acord cu Godard, care urăște și el această succesiune de cadre, banalizată la extrem de interviurile și talk-show-urile televizate). Într-un
Extaz și agonie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11546_a_12871]
-
e vocea interioară a lui Tod Friendly - John Young - Hamilton de Souza - Odilo Unverdorben (această din urmă ipostază fiind cea ,reală"), care, paradoxal, are discernămînt, înregistrează percepțiile și sentimentele corpului gazdă (horribile dictu!), dar nu poate interveni cu nimic în acțiunile acestuia. Funcția lui e așadar una de simplă înregistrare, dar nu una seacă, de grefier, ci una colorată, uimită, mai bine zis nedumerită. Povestea poate fi expediată în trei vorbe: un medic aflat la Auschwitz unde a participat la ,experimente
În sens invers by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11549_a_12874]
-
expresia de ușor... ce? nesaț? dispreț? de pe fața lui Tod " (p. 78). Iată cum insolitarea are cîștig de cauză (limbajul și construcția deopotrivă). Formaliștii să trăiască! O scenă extrem de banală devine expresivă o dată cu infuzarea într-o baie de nou și acțiunea capătă sensuri pe care nici nu le bănuiai. Lumea asta cu fundul în sus e mai frumoasă decît cea adevărată, asta încearcă să ne spună, tandru, Martin Amis. Cu doctori naziști care resuscitează morți la Auschwitz, cu Kennedy care renaște
În sens invers by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11549_a_12874]
-
fereastră: se vedeau scene demne de un film horror; mărturisesc că am fost atât de stupefiat de spectacolul cumplit, încât franceza mi-a fost destul de deficitară. Opresc aicea povestirea. Cred că este suficient. Mai vreau să subliniez un singur lucru: acțiunea iresponsabilă a televiziunii: ne-au fost arătate figuri patibulare care explicau cum s-au găsit droguri la țărăniști, ba chiar a apărut un individ care a susținut că puține zile mai înainte a fost târât cu forța în sediul PN
Trecut-au cincisprezece ani by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11574_a_12899]
-
ai vieții mele să mă restitui și să public lucrări de ideologie, cam în sensul acestor lucrări publicate după '89. Eu nu sunt un critic literar. Aici este o chestiune fundamentală. Sunt, dacă vreți, un ideolog, și planul meu de acțiune a fost cultural, ideologic. De asta eu nu m-am împăcat foarte bine cu colegii critici, nu că aș avea ceva cu ei. Oamenii sunt de talent, fără discuție, dar avem preocupări deosebite și, cum să vă spun, am dreptul
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
să poată să continue. Eu nu sunt de acord că o critică literară românească trebuie să fie numaidecât sucursala arondismentului 6 al Parisului, a lui Roland Barthes sau așa mai departe. De altfel, eu mi-am diversificat puțin raza de acțiune, deși am publicat la Paris, cum știți, am publicat și în Italia acum trei ani, și, foarte recent, am publicat o carte la New York. M.I.: Și chiar în Japonia! A.M. : Și în Japonia. Suntem într-o fază care nu mai
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
împotriva agenților imperialismului, împotriva spionajului titoist, a sabotorilor diversioniști."; Eusebiu Camilar: , În primul rând vine un roman al vieții gospodăriilor colective, un fel de continuare a Temeliei, cu alți eroi, alte locuri, și alte întâmplări."; , Un rol de seamă în acțiune îl va avea Hotărârea Partidului din septembrie 1951, cu privire la gospodăriile agricole și întovărășiri."; Nina Cassian: ,În anul 1952 mă voi ocupa intens de munca de traducere. Am în plan traducerea unui volum de versuri antiimperialiste, de poetul sovietic A. Malîșko
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
În stil meyerholdian, două grupuri ale aceleiași scene din Visul unei nopți de vară au fost rugate de regizor să dea următoarea interpretare: primul grup spunea textul, în timp ce acesta era exemplificat prin gesturi de celălalt grup. De ce? Ca să se înțeleagă acțiunea scenei. ,Îngăduința de a da cuvânt actorului ar fi bine să nu i se acorde decât după realizarea unui scenariu de mișcare. În teatru, cuvintele nu sunt decât desene pe canavaua mișcărilor", spunea Meyerhold. Au loc cele două întâlniri-conferințe, se
Atelier Teatral - Andrei Șerban by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/11567_a_12892]
-
Mickey Rourke cu o proteză facială) care vrea să răzbune o femeie, iar a treia se concentrează asupra criminalului Dwight (Clive Owen), care luptă cu poliția pentru a proteja Orașul Vechi al prostituatelor. După care se revine la prima poveste, acțiunea petrecându-se cu opt ani mai târziu. Din punct de vedere cronologic sau din cel al motivației diegetice, au rămas câteva fire care nu se leagă. De exemplu, canibalul de femei din a doua poveste apare în continuarea primeia, dar
Orașul Păcatului, zis și al Virtuozității by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11591_a_12916]
-
sugerez firul cronologic: cele două episoade ale primei povești se succedă de fapt, urmate de a doua și a treia. Sunt niscaiva similitudini între cei trei eroi: intențiile lor sunt bune, totdeauna o femeie sau mai multe îi împing la acțiune, dar se folosesc de o violență extremă pentru a le pune în practică. Toți sunt bolnavi, unul de inimă, ceilalți doi au halucinații și goluri de memorie. Ceea ce sugerează că, în acest oraș în care cei normali și sănătoși sunt
Orașul Păcatului, zis și al Virtuozității by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11591_a_12916]
-
joacă"). Homo ludens rezistă distorsiunilor. Pentru Schiller dialectica dintre joc și seriozitate implică o transmutare, cei care tânjesc după amuzament nu sunt eroi puri, de o moralitate neștirbită. La rampă se înghesuie și indivizi versați în rele, netemători, îmbătați de acțiune. Caracterele sunt concepute complex, cel care e sedus fără scrupule va seduce la rândul lui, și nu se va ști în ce măsură ceea ce face e premeditat sau e o adaptare pasivă la presiunea încleștării. Despre Wallenstein un critic teatral a afirmat
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
prea are multe în comun cu restul celor asociați cu La Nouvelle Vague. Se deosebesc de la o poștă când vine vorba de influențe: Resnais n-a scos niciodată din obscuritate vreun autor american, nici nu era pasionat de filmele de acțiune care au constituit blazonul cinematografiei de peste ocean. Când era vorba de trasul cu ochiul intercolegial și de furat meserie, îi prefera pe Bergman și pe Antonioni. În plus, spre deosebire de ceilalți, nu i s-au recunoscut niciodată meritele ca scenarist sau
Din operetă în musical by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11612_a_12937]
-
că acest model de reprezentare a violenței în film și la tv este concordant modelului cultural-valoric american și codului cultural încetățenit și dezvoltat de Hollywood, inclusiv prin utilizarea preferențială a tehnicii Ťplanului mediuť și a Ťplanului apropiatť de filmare a acțiunii. Consecința acestor tehnici de filmare care constă în plasarea violenței Ťîn zona interpersonalăť, înseamnă, de fapt, apropierea zonei de agresiune de Ťzona intimitățiiť până la punctul confundării lor". Exact ceea ce Mike Nichols nu face, preferând să transforme violența într-un spectacol
Violența de la ordinea zilei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11637_a_12962]
-
agresiune de Ťzona intimitățiiť până la punctul confundării lor". Exact ceea ce Mike Nichols nu face, preferând să transforme violența într-un spectacol în sine, vezi scena când unul dintre personaje este tăiat în două de un avion. Agresiunea e cotidiană - doar acțiunea filmului are loc pe fondul unui război - dar ea e ținută la distanță de personaje, pentru a se sugera că nu e un dat natural, ci un atribut dobândit aproape mecanic: odată victimă, pasul către stadiul de călău e inevitabil
Violența de la ordinea zilei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11637_a_12962]
-
un grafitti curajos lucrat pe zidul Centrului Cultural Francez. Bătrânul pictor va fi arestat și închis într-un ospiciu, iar aceasta este cea mai radicală situație din proza lui Adrian Buz, altfel zbătându-se, atât ca discurs cât și ca acțiune, într-o zonă mediană a tensiunii. Poate că acesta este și neajunsul noilor proze ale lui Adrian Buz. Sunt mai curate, în sfârșit, lizibile, dar le lipsește un anume curaj care să le facă memorabile. Căci, din păcate, la finalul
Pojghița cuvintelor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11646_a_12971]
-
și e una dintre marile contribuabile la bugetul de stat. Parchetul s-a năpustit asupra lui Dinu Patriciu, ignorînd că firma sa e printre cele bine cotate la Bursă și că reținerea lui ar putea avea efecte negative asupra cursului acțiunilor Petrom. Economiștii au calculat că fiecare oră de arest i-a produs lui Dinu Patriciu pierderi de cîte un milion de dolari. Așa că pentru gluma pe care i-au făcut-o subordonații lui Ilie Botoș, el a anunțat că va
Țara lui Ilie Botoș by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11662_a_12987]
-
Cele două buzunare exterioare ale bluzei sale conțineau cel din stânga, o sticlă plină cu esență de odolean, cel din dreapta, una cu rachiu de cireșe. Sorbea alternativ din amândouă. Totodată relata posomorât, dar în amănunte, particularitățile constituției sale și necesitatea dublei acțiuni, de el singur născocite, a celor două esențe asupra, după cum se exprima el, plexului său solar și a inimii. Din când în când, își vorbea parcă sieși, sau relata despre prietenul său Hardenberg, după părerea lui - ultimul rozicrucian, când și
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
regizorilor sunt expunerea multiplă sau superimpoziția. Ironic e că, în pofida inventării acestor ingenioase manevre, există una care nu i-a dat prin cap lui Méličs: să miște camera din loc. Toate filmele de început se făceau cu camera departe de acțiune, ca să se vadă cât mai mult: personajele pe de-a întregul, plus spațiul de dedesubtul și de deasupra lor, adică predominau de departe planurile întregi. Tipul de filmare era, firește, static, iar filmul avea drept sursă de inspirație teatrul, degenerând
La început a fost fotografia by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11659_a_12984]
-
punctul de vedere al raportării la etica duelului, diferența este esențială. Tot ceea ce este romantic, dramatic (și sîngeros), chiar dacă juvenil, în duelurile autentice practicate de iuncherul Hasdeu, devine farsă de carnaval în nuvela publicată de el la Iași, în 1863. Acțiunea nuvelei are loc prin 1855, în mediul universitar din Harcov, exact atunci cînd Hasdeu urma cursurile Universității din acest oraș. Studentul Toderiță vrea să cîștige inima unei fete, duduca Mamuca. Împreună cu un coleg, tînărul baron von R., el înscenează un
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
etc. Oricum, schimbul injurios de replici dintre cei doi scriitori nu a depășit cu mult nivelul uzual al polemicilor din presa interbelică românească. Și totuși, în 1941, Dan Botta susținea că, "în ultimul an", Blaga ar strînge "probe", "în vederea unei acțiuni juridiciare împotriva mea". Botta se simte "provocat de d. Blaga" și îl amenință public: "Acest domn va avea să răspundă neapărat, pe altă cale, de insultele pe cari le-a rostit". Se subînțelege că această "altă cale" ar putea fi
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
duble experiențe a autorului: pe de o parte, aceea a copilului crescut, în anii care au urmat terminării celui de-al doilea război mondial, în mijlocul speranțelor, iluziilor, visurilor și, în final, dezamăgirilor celor care au crezut cu adevărat că, prin acțiunea lor, lumea poate deveni mai bună și, pe de altă parte, a profesorului american care a devorat biblioteci de kremlinologie și care a simțit nevoia să-și construiască propria analiză într-un domeniu pe care îl cunoștea din proprie experiență
Once upon a time... by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11667_a_12992]
-
țarina îl oferea poporului său pentru a sărbători căsătoria unuia dintre cei mai buni bufoni ai ei. Nu era nimeni care să nu-i fie recunoscător, deoarece prilejurile de distracție erau rare în capitală. Pentru a fi sigură de succesul acțiunii sale, țarina urma cortegiul într-o trăsură descoperită, în timp ce Buhren, călare pe un cal alb cu hamuri de piele roșie, zburda alături de ea. La trecerea lor, râsetele se preschimbau într-un murmur de deferență. În sfârșit, pe o străduță de pe
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
doar din combustia prestărilor private, locale. Ca, de altfel, și a celorlalte direcții post-moderne, de la neoexpresionism și minimalism pînă la acusmatism și globalism, în care fericirea substanței sonore nu constă în expresia unei extreme plasticități ori nu survine din finalizarea acțiunii prin care materia muzicală este ridicată la condiția existenței ei depline, ci se identifică predilect cu acea stare de beatitudine imprimată de dezmățul fără precedent al tehnologiilor componistice. Trupul muzicii savante este, așadar, amputat, manifestarea exterioară a proiectului componistic, precum și
"Potrivirea formei înțelegerii cearcă" by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11682_a_13007]
-
că aș vrea să pricep dacă a trădat cu bună știință țara sau dacă a fost păcălit. După mine, mai degrabă l-au prostit. L-au prostit ca pe rusul cel prostănac. - Era prostănac? - Nu, Gorbaciov era un om de acțiune, la posturi de conducere încă din fragedă tinerețe. Din familie bună, oameni truditori, și el era bun, m-am bucurat când a fost ales. I-am trimis chiar și o telegramă de felicitare. Credeam că a venit la putere tocmai
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
ruse. Acesta nu e nici un compliment și nici un blam. E un fenomen. Romanul autobiografic Nu muri înainte de a-ți veni moartea dezvăluie sursele de transformare în substantiv comun a lui Evtușenko. Evtușenko e eroul unui spectacol de genuri multiple, al acțiunii eclectice, în care melodrama amoroasă se învecinează cu farsa politică, cu show-ul social, cu vodevilul metafizic, cu cronica mondenă, cu benzile desenate. Evtușenko e sufletul blajin al culturii de masă, un june-prim, un charmeur, curtezanul galant, biruitorul pe plan
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]