1,632 matches
-
Evanghelia după Iisus unde, la fel ca În Evanghelia după Matei a lui Pasolini, Saramago spune „povestea simplă a unui om simplu care se naște În sărăcie și moare după o existență scurtă și dramatică” și unde dracul, numai În accepția portughezului de data aceasta, lasă o impresie extrem de proastă bisericii universale, dar una mai bună decît cea a lui Dumnezeu descris ca un tiran necruțător, Îmbrăcat În blănuri și Însetat de atrocități/dezastre pe trei pagini În numele credinței, aici umanismul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
fus orar Începe să se facă simțit, scalpul Începe să mă strângă și simt cum cineva parcă-mi umple picioarele cu apă rece ca gheața. — Sunt sigură că știți deja ce Înseamnă termenul „administrator de fonduri“. În cea mai simplă accepție, un administrator de fonduri este un jucător de jocuri de noroc stilat. Munca mea constă În a studia societățile din Întreaga lume, a evalua situația produselor lor pe piață, a verifica performanțele jocheilor, a paria un teanc gros de bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
mult sau mai puțin unui scop. Din punct de vedere subiectiv, este vorba de caracterul lucrurilor, care sunt mai mult sau mai puțin apreciate ori dorite de un subiect, sau, în mod obișnuit, de un grup de subiecți determinați. Această accepție este destul de recentă, deoarece apare, după toate probabilitățile, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Din acel moment, s-a considerat drept valoare „ceea ce este adevărat, frumos, bun, conform unei judecăți personale în acord relativ cu aceea a
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
războiului rece oferă o șansă unică pentru edificarea unei arhitecturi de securitate perfecționate, pentru întregul spațiu euroatlantic. Scopul unei arhitecturi de securitate perfecționate este sporirea securității și stabilității pentru toți în spațiul euroatlantic, evitând retragerea unor linii de divizare. În accepția N.A.T.O., securitatea reprezintă un concept larg care conține atât componente politice și economice cât și de apărare. Un asemenea concept larg de securitate ar trebui să constituie baza noii arhitecturi de securitate, care trebuie edificată printr-un proces gradual
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
idealului de emancipare a inteligenței și de construcție a unei personalități libere. Alte valori masonice adesea invocate sunt spiritualismul, munca, toleranța, onoarea, disciplina, legalitatea, științele și artele, pacea, tradiția națională. Sunt valori generale, colective, universale, dar dincolo de ele există o accepție strict individuală a masoneriei. Într-un interviu publicat în "Adevărul" din 16 iulie 1933, De vorbă cu Mihail Sadoveanu despre Masonerie și ultimul său roman, scriitorul dezvăluia faptul că îi e ușor să răspundă la întrebări "cu caracter exterior și
Sadoveanu francmason by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8677_a_10002]
-
implicînd prezența, concretul, imediatul trăirii, suflul necurmatei deveniri, inconceptibile în lipsa diversității și a contradicțiilor . Cîteva sintagme semnificative: "spectacolul vieții", "experiența vieții", "fluxul vieții", "în mijlocul vieții", "viața diversă și proaspătă", "detaliul de viață" etc. Autorul Orașului cu salcîmi aderă la noua accepție a autenticității, în vogă în anii '30, mai cu seamă datorită lui Camil Petrescu și Mircea Eliade,avîndu-i drept repere pe Proust, Gide, Unamuno, Papini. În locul "originalității" suspecte de intenții oneroase și de artificiu, "un act ratat", e propusă soluția
Din nou Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8700_a_10025]
-
deși îl consideră "un simbol al realității”. În concepția estetică a lui T. Maiorescu frumosul este "o idee învăluită și încorporată în formă sensibilă”. Pe lângă sensul de categorie estetică, termenul de frumos mai este în general folosit și într-o accepție mai largă, ca izbutit din punct de vedere estetic. Frumosul se realizează într-o relație dialectică dintre obiectiv și subiectiv. Neexistând în mod abstract, în sine, ci numai concretizat într-o operă de artă, un peisaj etc., frumosul are, așadar
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
oricărei școli dar în loc de aceasta se fac studii laborioase cu privire la diferitele «metode» de prezentare a materialului în situația actuală a învățării și se are în vedere în mică măsură sau deloc motivația preliminară“. În acest sens se impun câteva referiri. Accepțiile termenului „a fi motivat la învățătură“ corelează și exprimă în plan comportamental o stare prezentă mobilizatoare și direcționată spre atingerea unor scopuri. Este vorba de acele elemente stimulatoare pe care adesea educatorii le numesc „impuls către ...“, dorință, interesat de ..., absorbit
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
câmpul semantic al jocului pe care le-am considerat reprezentative pentru fiecare perioadă pe care o fixează. Literatura suferă un lung și continuu proces de schimbare pe parcursul timpului, cu anumite constante în cadrul unor perioade. Există o interdependență funcțională între toate accepțiile literaturii, multe sensuri și elemente se repetă, revenind cu o forță mai mare și îmbogățite, circularitatea este una din marile realități ale ideii de literatură. Observând acest „mecanism” al dezvoltării sale, Harold Bloom, în Canonul occidental, postulează o ciclicitate în cadrul
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
-lea. (Paul Zumthor). O altă teorie, frecventă mai ales în noua critică franceză (R. Barthes, G. Genette), conform căreia ideea de literatură ar data abia din secolul al XVIII-lea sau chiar al XIX-lea, se referă de fapt la accepțiile ei moderne. În definirea literaturii s-a oscilat întotdeauna între un sens tehnic restrictiv de concept și cel larg de activitate și totalitate a reprezentărilor mentale (inclusiv imagistice) reprezentare intelectuală. Adrian Marino înțelege prin ideea de literatură „orice enunț despre
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
scrieri literare. Disputa oral/scris caracterizează întreaga viață spirituală a antichității. Elogiul cuvântului, superioritatea oralității și a elocvenței stau mult timp în prim plan. Retorica are o importanță deosebită în această perioadă, iar poezia e percepută ca vorbire metrică, de unde accepția retorică a poeziei și confuzia dintre retor și poet. Definiția retoricii ca artă a vorbirii orale sau în scris reprezintă prima recunoaștere a literaturii ca artă a limbajului, ceea ce constituie până astăzi un element esențial, una dintre definițiile centrale ale
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
le unifică, le stabilizează și le extinde. I.3. Consolidarea și diversificarea În perioada Evului Mediu centrală este valoarea religioasă, fapt care își va pune amprenta și asupra fenomenului literar. Astfel literatura sacră devine definiția centrală a literaturii medievale. Este accepția „oficială” a Evului Mediu, consacrată prin totalitatea izvoarelor scrise religioase și oficiale. Efectul este recunoașterea unanimă și solemnă a sacralității primordiale și substanțiale a literaturii. Cartea sfântă devine prototipul absolut al tuturor cărților. Specifică epocii medievale este recunoașterea divinității ca
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
tehnice ale poeziei văd în aceasta „arta de a vorbi bine”. Literatura rămâne în continuare un concept educativ, produsul școlii și al universității. Este perioada de cel mai mare prestigiu al gramaticii și al culturii literelor. Literatura capătă o îndoită accepție ce rezumă întreaga evoluție semantică de până acum: 1. cunoștința, știința literelor scrise, știința de carte și 2. arta, știința învățării literelor, a gramaticii în sens de disciplină și instrument pedagogic. Există această vocație a totalității și literatura este percepută
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
literelor universale este predominant. Literatura, ca „litere liberale” se dobândește în școli, există manualul celor șapte arte liberale care au un obiectiv umanist, implică noi valori civice și morale. Interpretarea esențială rămâne, bine înțeles, creștină. Se înregistrează însă și noi accepții ale ideii de literatură: literele frumoase. „Frumosul” medieval, prefigurat în antichitate, joacă prin sacralizare un rol mult mai important introducând ideea de central, exemplar, canonic. Frumosul literar se bucură de o recunoaștere deplină după cum o arată și terminologia bogată în
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
de bază. I.4. Specializarea De la Renaștere înainte situația se schimbă. Definiția literaturii devine mai tehnică, mai savantă. Se poate vorbi de începutul specializării. Problema literelor e preluată de celebrii umaniști: oameni de bibliotecă, erudiți, filologi, lexicografi, etc. Dintre toate accepțiile ideii de literatură, cea care exprimă cel mai bine spiritul livresc și erudit al epocii este litterae humanae. Sensul este precis, filologico didactic, literatura reprezintă totalitatea literelor care conservă, transmit și învață date și valori culturale. Există atât sensul de
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
și de o teoretizare mai insistentă și aprofundată. Cea mai semnificativă este însă, fără îndoială, asimilarea ideii de litere frumoase cu ideea de scriere frumoasă, compoziție, operă. Renașterea este și epoca în care începe să se precizeze cu claritate și accepția literaturii ca artă de a scrie, artă literară. Terminologia este încă tradițională, adesea imprecisă și aproximativă, dar noi înțelesuri ale ideii de literatură și-au făcut apariția. Nu sunt de neglijat nici celelalte poziții. Privită din alt unghi literatura este
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
este în acest fel delimitat cu claritate: studiul antichității (sub toate formele). Literatura frumoasă va substitui treptat termenul de litere frumoase, dar va predomina încă sensul cultural, originar. Toată perioada de până acum arta a avut un sens predominant tehnic, accepție pe care o vor păstra și clasicii. Dar, pe lângă aceasta, se mai întâlnește și semnificația artelor liberale, în care intră alături de gramatică și retorică și poezia, ce depășește caracterul pur tehnic tradițional. Noua semnificație este mult mai cuprinzătoare și mai
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
din funcțiile literaturii ca artă. Apare un termen nou de literatură poetică. În aceeași perioadă se produce și disocierea radicală dintre poezie și proză. Și vechea ideea de artă se precizează și se dezvoltă într-un sens tot mai apropiat accepției actuale. Ideea de artă a scrierii se consolidează definitiv și se generalizează. Noua nuanță calitativă este importantă (a scrie bine = a scrie artistic). Trecerea de la punctul de vedere cultural la cel estetic este primul și cel mai important semn al
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
hotărâtor la conturul modern al ideii de literatură, care apare acum definitiv fixată în aspectele sale generale. Pe lângă puternica ideologizare a literaturii, se observă și începutul unei accentuate estetizări. Literatura își schimbă conținutul pur cultural. Apar și primele rezistențe împotriva accepțiilor pur ideologice, sociale și economice ale literaturii. Secolul al XVIII-lea deschide totodată epoca marilor valori heteronomice ale literaturii. II.2. Estetizare / Autonomie Secolul al XIX-lea constă într-o enormă bifurcare între estetizare și heterogenie, dintre autonomia și determinismul
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
se răspândea în Franța. Viziunea despre artă ca activitate autonomă fusese susținută cu o jumătate de secol mai înainte de Kant, care, în Critica puterii de judecată (), formulase conceptul de „finalitate fără scop” a artei, afirmând astfel gratuitatea fundamentală a acesteia. Accepțiile tradiționale nu au ieșit complet din circulație, dar se observă reconversiunea progresivă a accepțiilor „clasice” în sens tot mai estetizant, o considerabilă deschidere spre specificitate și poetic. Trecerea de la litere frumoase la literatura frumoasă exprimă cel mai bine desprinderea de
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
jumătate de secol mai înainte de Kant, care, în Critica puterii de judecată (), formulase conceptul de „finalitate fără scop” a artei, afirmând astfel gratuitatea fundamentală a acesteia. Accepțiile tradiționale nu au ieșit complet din circulație, dar se observă reconversiunea progresivă a accepțiilor „clasice” în sens tot mai estetizant, o considerabilă deschidere spre specificitate și poetic. Trecerea de la litere frumoase la literatura frumoasă exprimă cel mai bine desprinderea de conținutul pur cultural al literaturii și orientarea spre domeniul estetic. Ideea se regăsește la
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
literaturii și orientarea spre domeniul estetic. Ideea se regăsește la Doamna de Staël, Fr. Schlegel și va fi îmbrățișată de toți romanticii. „Frumosul literar” oscilează însă între definiția convențională, largă, simplă etichetă goală pentru un număr de elemente retorice și accepția foarte personalizată și subiectivă. Acest din urmă aspect introduce problema relativismului, orice definiție a frumosului e astfel posibilă. Stendhal vorbește de „ideea mea despre frumosul literar”. Aceeași idee o găsim la Baudelaire într-unul din textele postume Artificii: „Am descoperit
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
și autonomiei artei la Goethe, Stendhal, Baudelaire și mulți alții. Într-o epocă de puternică industrializare și dezvoltare capitalistă, trebuie avut în vedere și apariția criteriului economic în definirea ideii de literatură. Apare o nouă mentalitate economico literară. Se consolidează accepția literaturii ca meserie. Literatura devine un mijloc de existență. Se deplânge totuși această decădere a literaturii care nu mai este un scop, ci un mijloc. Profesiunea literară încetează să mai fie una pur artistică, gratuită. Ea devine o activitate rentabilă
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
investigații istorice, sociale etc. Statutul teoriei literare în secolul XX este supus tendințelor epocii, modelelor culturale. Poetica va fi cea care dislocă, absoarbe și le înlocuiește pe toate celelalte. Pe de o parte, noua definiție a literaturii neagă în esență accepția literaturii stabilită prin consens cultural, social, tradițional etc., iar pe de alta, inițiativa este trecută total în mâna scriitorului, criticului, teoreticianului, lectorului, care decide ce este literatura. Efectul este descompunerea totală a ideii de literatură printr-o enormă dilatare. III
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
dintre țări, precum și a tehnicii moderne, au impus derularea sa și la nivel internațional. În anul 1928 s-a înființat Asociația Internațională de Standardizare (ISA), care a devenit ulterior Organizația Internațională de Standardizare (ISO). În societatea contemporană este considerată depășită accepția care s-a dat în trecut standardizării și potrivit căreia aceasta era limitată la asigurarea interschimbabilității pieselor, unificare și tipizare. Progresul rapid al tehnicii, dezvoltarea vertiginoasă a producției de serie și în masă, creșterea gradului de complexitate a produselor, imposibilitatea
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3153]