3,948 matches
-
de realizare a unor obiective cu caracter social se plasează în perioada de consolidare a statului național. T.H. Marshall consideră că istoria statului social se suprapune, în mare parte, cu istoria constituirii și definirii drepturilor sociale. Drepturile sociale reprezintă, în accepțiunea autorului, ultima categorie de drepturi ce se constituie în cadrul statului modern. Dacă drepturile economice și politice se constituie și generalizează în secolul al XVIII-lea, respectiv spre sfârșitul secolului al XIX-lea, drepturile sociale prind contur abia în secolul XX
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
referă la acele spații din afara spațiilor urbane tradiționale, foste suburbii sau zone periferice semi-rurale, unde se concentrează comerțul, afacerile, consumul și locațiile pentru petrecerea timpului liber. Aceste forme urbane tind să devină modelul în care se realizează extinderea orașelor. În accepțiunea modernă, comunitățile închise (gated communities) sunt o formă a comunităților rezidențiale, caracterizate prin perimetre închise asemeni unor fortificații, unde se controlează intrarea (fie prin gardă de corp fie prin senzori electronici). În cazul acestor comunități, vom întâlni spații semipublice, comune
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dezvoltării sociale - Adrian Dan Premise ale teoriilor dezvoltării sociale Analizând sistemele sociale și componentele acestora mai degrabă dintr-o perspectivă funcționalistă (dar și cu elemente din teoriile conflictualiste), HYPERLINK \l "Asokan" Jacobs, Macfarlane și Asokan (1997) dau dezvoltării sociale o accepțiune specifică, distinctă, în comparație cu alte două procese sociale: supraviețuirea și creșterea societăților. La un nivel bazal, se găsesc societățile aflate în stare de supraviețuire. „Supraviețuirea este procesul prin care o comunitate se autosusține la un nivel minim necesar pentru existența sa
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și America Latină, ceea ce a dus la apariția unor noi state, în căutarea unui model de dezvoltare pentru a-și promova economiile naționale și a dobândi independența politică. Teoria modernizării încearcă să explice dezvoltarea socială (dezvoltare = modernizare) având în vedere două accepțiuni complementare: - schimbare socială progresivă, direcționată; - efortul întreprins de țările subdezvoltate pentru a depăși decalajul ce le separă de țările dezvoltate occidentale. Această teorie susține că societățile moderne sunt mult mai productive, iar persoanele aflate în nevoie beneficiază de o redistribuție
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
la baza redistribuției bunăstării); valorile moderne și cele tradiționale nu sunt conflictuale, deci nu se exclud reciproc (cazul Japoniei este cel mai elocvent - de exemplu, tradiționala loialitate japoneză față de senior/împărat poate fi transformată în loialitate față de firmă). La baza accepțiunii dezvoltării sociale ca schimbare socială progresivă (teoria modernizării) stau o serie de caracteristici economice specifice unor perioade istorice, economice și sociale, și a fost fundamentată de W.W. HYPERLINK \l "Rostow" Rostow (1960). Aceste trăsături economice caracterizează toate societățile umane
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
HYPERLINK \l "Rostow" Rostow este, în mare parte, validă. Pentru alte țări din alte regiuni ale lumii, cu culturi diferite și condiții sociale istorice diferite, care au experimentat o modernizare redusă, teoria lui Rostow este puternic limitată. O a doua accepțiune a dezvoltării sociale în viziunea teoriei modernizării se referă la efortul întreprins de țările subdezvoltate pentru a ajunge la același nivel de bunăstare ca și societățile din Vest. Este și cazul României (HYPERLINK \l "Zamfir"Zamfir, 2006a) care, după 1848
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
meritocratice ar fi acelea în care în realizarea stratificării sociale prevalează abilitățile individuale dobândite (achieved), și nu cele datorate nașterii și moștenirii (ascriptive). Contrar teoriilor funcționaliste, studiile empirice din anii ’60 și ’70 au arătat că legătura dintre merit (în accepțiunea restrânsă de coeficient de inteligență) și nivelul școlar dobândit este una relativ slabă. La rezultate egale ale testelor de inteligență, nivelul de școlaritate dobândit de indivizi și, mai mult, poziția lor socială de destinație continuă să rămână diferite într-un
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de cercetare în interiorul științei politice. Potrivit unei celebre afirmații a lui Morgenthau, ce formula chiar domeniul noii discipline, relațiile internaționale se ocupă cu studiul raporturilor de putere între actorii internaționali. Așezând în centrul preocupărilor sale conceptul de putere, în toate accepțiunile sale - ca putere-forță, putere-influență, cu raportările sale inerente la concepte precum cele de autoritate, legitimitate sau suveranitate -, relațiile internaționale se subsumează domeniului mai larg al științei politice. Definind aria de studiu ca fiind cea a raporturilor dintre actori internaționali, domeniul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ai evenimentelor internaționale (ai războiului, prin excelență), Singer se referă preponderent la diferite tipuri de entități sociale ca obiecte ale unor descrieri, explicații sau predicții. Pornind de la această distincție originară, literatura de specialitate a relațiilor internaționale consemnează în continuare două accepțiuni și, Aferent, funcții ale conceptului nivel de analiză: a) identificarea, izolarea și analiza unei entități (pe linia conceptualizării lui Singer), pentru a înțelege evenimente, procese, fenomene; b) localizarea sursei explicației unui eveniment, fenomen, proces (pe linia lui Waltz). Înțelese ca
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de denumire și izolare a acelorași entități (ca unități de analizat) și, ca atare, avem de a face cu aceeași operație analitică, abordarea nivelurilor de analiză ca surse explicative ale relațiilor internaționale este mult mai problematică. În această a doua accepțiune, nivelurile de analiză sunt considerate în continuare a fi cele distinse de Waltz - însă ceea ce diferă între teoriile relațiilor internaționale și, uneori, chiar de la un autor la altul, în cadrul aceleiași teorii, este ponderea atribuită fiecăruia dintre niveluri ca sursă explicativă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
trei niveluri separat, împreună cu principalele critici la adresa lor și cu schițarea unor exemple, pentru o mai bună înțelegere și contextualizare a subiectului în abordarea relațiilor internaționale. Primul nivel de analiză (individual) caută explicațiile evenimentelor internaționale pornind de la indivizi. Într-o accepțiune mai exactă, la acest nivel se remarcă două categorii de variabile independente (factori cauzali), ambele ținând de indivizi, care determină evenimentele internaționale (ca variabilă dependentă): prima este natura umană într-o reprezentare generică, iar a doua se referă la personalitatea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mai ales) asupra instituțiilor internaționale ca variabilă independentă modelând comportamentele statelor, indiferent de puterea lor, și relațiile internaționale în genere. În afara celor două mari linii de gândire - realistă și idealistă -, marxiștii rămân greu încadrabili, întrucât folosesc nivelurile de analiză în accepțiunea singeriană, vizând ca entități în principal clasele și capitalul, ale căror interese și dinamică transgresează statele și națiunile. Teoria dependenței și teoria sistemelor mondiale, ca exemplificări particulare ale unor proiecții de influență marxistă în disciplina relațiilor internaționale, se plasează la
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în cadrul teoretizărilor realiste, fiind interpretată în special ca vulnerabilitate a unui stat față de altul - și, în consecință, având o conotație negativă. Studiile liberal-pluraliste nu au contestat dimensiunea vulnerabilității, însă au evidențiat o alta, extrem de importantă: interdependența ca senzitivitate. În această accepțiune, interdependența presupunea existența unor efecte reciproce între țări sau între actori din țări diferite, o situație generatoare nu doar de costuri, ci și de beneficii. Valorizarea interdependenței în teoria liberală (pluralistă) a anilor ’70 trebuie înțeleasă pe fondul tendinței de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
atribuită autorilor americani. Înainte de a prezenta sintetic principalele caracteristici ale acestei noi abordări a lumii internaționale, se impune o precizare de natură conceptuală terminologică: ca termen, „constructivism” a ajuns în ultimii ani să desemneze două aspecte distincte. Într-o primă accepțiune, el se referă la o anumită abordare teoretică a relațiilor internaționale și a științelor sociale în general, cu implicații asupra agendei de cercetare și a metodelor folosite, împărtășită de mai mulți autori. Într-o a doua accepțiune, constructivismul desemnează o
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Într-o primă accepțiune, el se referă la o anumită abordare teoretică a relațiilor internaționale și a științelor sociale în general, cu implicații asupra agendei de cercetare și a metodelor folosite, împărtășită de mai mulți autori. Într-o a doua accepțiune, constructivismul desemnează o poziție meta-teoretică referitoare la științele sociale, bazată în principal pe argumente de factură epistemologică și ontologică, reunind un număr mare de teorii distincte. Capitolul de față adoptă primul sens, studiind constructivismul ca o teorie a relațiilor internaționale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
poate avea un înțeles complet diferit în contexte sociale diferite. Aceeași acțiune internațională a unui actor poate avea o semnificație diferită în contexte internaționale distincte și poate duce, în baza acestor semnificații, la consecințe diferite. Sistemul internațional este așadar, în accepțiunea constructiviștilor, un fapt social. La fel ca oricare fapt social, „existența” lui depinde de conștientizarea ei la nivelul actorilor - și chiar al indivizilor - și de elaborarea unei „codificări” a acestei conștientizări în limbaj. Constructiviștii atrag atenția, cu alte cuvinte, că
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
al păcii mondiale a apărut relativ târziu în gândirea politică (occidentală). Cu totul remarcabil este faptul că autorii antici sunt departe de a asocia democrația cu virtuțile pe care modernii i le atribuie: Aristotel sau Platon chiar descriu democrațiile - în accepțiunea antică a conceptului - ca regimuri mai degenerate decât tiraniile. În Florența secolului al XVI-lea, părintele științei politice moderne, Niccolò Machiavelli, descrie (pe baza modelului său favorit, Roma Republicană) cum republicile sunt în mod natural înzestrate cu capacitatea de a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
profesor de științe politice la Universitatea din Hawaii, care în studiul despre pacea democratică numește democrațiile „metode non-violente” de rezolvare a conflictelor (Rummel, 1997). Sintagma face referire și la „pacea globală”, pe care Rummel o corelează cu răspândirea democrațiilor. În accepțiunea lui Rummel, există două versiuni ale păcii liberale: pe de o parte, versiunea așa-numită a „războiului” - democrațiile nu inițiază război între ele aproape niciodată; pe de altă parte, versiunea generală (sau „monistă”) a păcii democrate - democrația este o metodă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
aducerea structurilor domestice în prim-planul analizei. Așa cum s-a arătat în capitolele precedente, teoreticienii (neo-)realiști susțin că elementele esențiale ale relațiilor internaționale pot fi explicate fără referire la caracteristicile interne ale regimului politic. Acestea din urmă constituie, în accepțiunea realistă, analize reducționiste, întrucât reduc analiza sistemului internațional la evaluarea factorilor domestici. Explicațiile realiste ale competiției interstatale pentru asigurarea propriei securități prin înarmare, formarea de alianțe și, în ultimă instanță, război sunt formulate prin analiza factorilor sistemici, precum condiția de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
caz în care răspunsul acestuia va fi pe măsură); atacul tactic - se referă la folosirea armelor nucleare tactice sau a dispozitivelor nucleare de intensitate și capacitate redusă ce pot fi folosite împotriva unor ținte mici și de relevanță secundară. Această accepțiune este extrem de importantă, având în vedere că în afară de SUA și URSS, care posedau și arme nucleare strategice, toți ceilalți sateliți sau aliați ai lor nu posedau decât dispozitive nucleare de intensitate medie, capabile să lovească numai ținte mici aflate la
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
drepturi ale omului, legitimitatea intervenționismului în scop umanitar) și, interrelaționat, perceperea unor probleme ca fiind globale și reclamând, ca atare, instituții și proceduri globale menite a le gestiona. Astfel, dimensiunea politică a globalizării își subsumează integral una dintre cele două accepțiuni ale termenului globalism ca semnificând perceperea unor probleme ca poluarea, terorismul, migrația, traficul și consumul de droguri etc. ca fiind de manifestare și preocupare globală. Într-o a doua perspectivă - și ea înrudită globalizării -, termenul globalism este utilizat în analizele
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
necesare atât pentru rezolvarea problemelor, cât și pentru dezvoltarea personală. În cadrul acestei forme de supervizare, asistentul supervizat este tratat ca un specialist în formare, iar supervizarea este percepută ca un mijloc de maturizare profesională. La nivelul unor organizații, supervizarea are accepțiunea unei activități de dezvoltare a personalului; c) supervizarea organizațională se concentrează pe aspectele administrative, subliniind calitatea serviciilor furnizate și eficiența intervențiilor. Această perspectivă reflectă răspunderea organizației față de comunitate și față de sursele de finanțare. În acest context, cel supervizat este privit
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
a lui Stern (1911), care face distincție între psihognostică și psihotehnică, adică între cunoaștere și/sau tratarea oamenilor. În opinia lui H. Munsterberg (1912) care este considerat „părintele psihotehnicii”, sfera de cuprindere a acesteia este foarte largă: psihologia aplicată în accepțiunea de astăzi. Tehnica lui Munsterberg nu înseamnă utilizarea psihologiei în domeniul tehnic și nici modalitatea de a realiza sau executa ceva, ci mai degrabă teoria și practica aplicării psihologiei. Al treilea înțeles al noțiunii de psihotehnică desemnează un curent foarte
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
valoarea și însemnătatea în conștiința oamenilor chiar și în momentele dificile ale traseului, aceștia urmându-l îndeaproape. Într-o definiție tradițională, conducerea apare ca influența interpersonală orientată către atingerea obiectivului sau obiectivelor (organizaționale). Deși nu reușește a surprinde întreg tabloul, accepțiunea general acceptată a conducerii are meritul de a sublinia, prin termenul „interpersonal”, importanța factorului uman antrenat în dinamica acestui fenomen. Liderul de succes influențează opiniile, atitudinile, comportamentul și sentimentele oamenilor, răspunzând nevoilor lor (de structură, de claritate, de constanță, de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
modele ale contingenței” care retușează deficiențele teoriilor anterioare, integrând dimensiunea situațională - contextul social, economic, politic, organizațional, valoric în care liderul acționează - în cadrul de analiză a stilurilor de conducere. Va fi definită de asemenea, conducerea carismatică și va fi urmărită evoluția accepțiunii acestui termen în contextul teoriilor recente ale conducerii tranzacționale și transformaționale. 14.1. Conducere, influență și putere în organizații Influența - abilitatea de a schimba comportamentul celorlalți într-o anumită direcție - se exercită în domeniul puterii. Puterea reprezintă potențialul sau capacitatea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]