4,704 matches
-
îndepărta este echivalentă cu iubirea de neînlăturat a lui Arveragus și a Dorigenei 834. Femeia îl refuză pe Aurel și mărturisește dragostea pentru soț. La un nivel de suprafață sau empiric al lecturii, ceea ce îi cere ea pare a însemna acceptul sau consensul la adulter, însă la un nivel mai profund, în adâncime, ea devine o expresie a dragostei conjugale 835. Avem puternic creionat un contrast între aparență și esență, iar rocile joacă un rol important în conturarea acestei dihotomii. Dorigena
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cu guvernanța: [...] Obiectivul și domeniul de aplicare a auditului Ca urmare a solicitării dumneavoastră privind auditarea situațiilor financiare anuale aferente anului 2011, întocmite conform OMFP nr. 3055/2009 privind reglementări contabile conforme cu directivele europene, suntem încântați sa vă confirmăm acceptul nostru prin conținutul acestei scrisori. Auditul pe care îl vom efectua va avea ca obiectiv exprimarea unei opinii din partea noastră asupra situațiilor financiare întocmite în conformitate cu legislația română în domeniu, situații financiare anuale care conțin bilanțul la 31 decembrie 2011, contul
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
tot ce a fost odată cu ea în comună- au împrăștiat succesorii. Casele învățătorilor Baș tă și Filiche au fost înstrăinate, dar nu mai arată ca altădată... 454 Nici casa părinților mei nu mai este ce‐ a fost. Moștenitorii direcți, cu acceptul colateralilor, am oferit‐ o unuia dintre nepoți care, dacă ar fi păstrat‐o, aș fi fost mulțumit văzând‐o... Nepotul i‐ a dărâmat mai întâi bucătăria din față, apoi ha mbarul care i se alătura; a urmat magazia în care
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în diferite scopuri (participarea la o lecție obișnuită, pregătirea pentru o examinare sau alta, dorința foarte personală de a cunoaște sau înțelege ceva anume etc.), toate au finalități distincte și prea puțin comune. Autorii doresc, în primul rând, să obțină acceptul autorităților școlare și bunăvoința profesorilor; profesorii, să nu se îndepărteze de restricțiile programei; elevii, să obțină notele sau calificativele de care au nevoie. 311 Adrian Marino, Scris și oralitate, în "Revista de istorie și teorie literară", nr. 3, 1984, p.
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
oaspeți francezi cu tact și chiar se gândea că ar putea trăi îndeajuns ca să traducă primul volum al noii trilogii a lui Marguerite, Labirintul lumii. Când au sosit cineaștii pe insulă căutând s-o convingă pe "Madame" să-și dea acceptul pentru adaptări cinematografice, tot Grace a fost cea care i-a îndrumat. În 1977 tot Grace a fost cea care a anunțat-o pe Marguerite după ce a deschis corespondența că i se acordase Marele Premiu al Academiei Franceze pentru cel
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
a-l primi. 3. Anturaj nefavorabil În apropierea școlii. ASPECTE POZITIVE: 1. Afirmarea dorinței de a continua cursurile școlare. 2. Afirmarea dorinței de a renunța la grupul de prieteni pe care-l frecventează. 3. Conștientizarea și regretarea faptelor comise. 4. Acceptul de a locui În alt mediu rezidențial după finalizarea cercetărilor. ECOMAPA VI. Propuneri de intervenție Etapa I Întocmirea planului individualizat de protecție și a programelor de intervenție specifică În care se au În vedere: menținerea legăturilor cu familia (facilitarea vizitelor
TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ŞI EVOLUȚIA ŞCOLARĂ ŞI SOCIALĂ A COPILULUI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
arhivele fostelor state combatante sau neutre: anume ale serviciilor secrete sovietice, engleze, americane, franceze, maghiare, finlandeze, bulgare, elvețiene, suedeze etc. Prin parcurgerea și cercetarea unui material arhivistic bogat cu documente edite și mai ales inedite (în măsura în care am avut încuviințarea sau acceptul pentru studierea lor) în întocmirea lucrării m-am axat pe tratarea a două aspecte care nu au făcut obiectul istoriografiei de specialitate și care mi s-au părut importante pentru a fi puse în atenție: a) care structuri informative și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Germania de sud), urmau a fi „studiate și învederate” între timp. S-au stabilit și alte măsuri auxiliare (exploatarea refugiaților și a lagărelor de prizonieri de către agenții recrutori, cu expedierea lor la Centru), la care delegația sovietică și-a dat acceptul, urmat de obținerea aprobărilor necesare în problemele de recrutare de la eșaloanele superioare. „Aliații” din Răsărit își mențin, totuși, suspiciunile asupra structurilor informative române și atunci când cer materiale informative pentru documentarea asupra Ungariei și Germaniei. Deși partea română a precizat că
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
România, ca satelit al Germaniei, și comunitatea sa informativă, avea statut de egalitate și era tratată cu respect. Serviciile germane nu se implicau în viața internă a statului român, iar dacă interveneau asemenea fapte, agenturi dovedite că acționau ilegal, fără acceptul instituțiilor românești, erau retrase imediat. Permisiunea de a se manifesta pe teritoriul românesc se făcea în baza unor înțelegeri și convenții, cum a fost de exemplu conlaborarea cu Abwehr-ul. Or, serviciile sovietice se comportau ca ocupant și ca aliat. Din
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
metode. Se poate Începe acest proces atât cu ședințele cu părinții În care sunt prezenți mai mulți părinți, cât și prin ședințele de consiliere individuală a familiilor (de la caz la caz). De asemenea, se pot face vizite la domiciliu, cu acceptul părinților, prin care se poate urmări, pe lângă cunoașterea mediului familial al copilului, și sprijinul familiei În realizarea unei ținute corespunzătoare școlii, urmărirea unui regim rațional de muncă pentru fiecare elev. Tot prin vizitele la domiciliu se pot afla informații prețioase
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
însemnele religioase din școli. De ce să ne limităm la școli? Putem generaliza, asemenea revoluționarilor francezi. Calendarul nostru are ca punct de plecare nașterea unui personaj religios, anume Iisus Hristos. Necredincioșii sunt nevoiți să utilizeze acest sistem fără a-și da acceptul. Nu ar fi mai corect să laicizăm timpul și să ne întoarcem la calendarul republican? Partea a treia Studii de caz Continuăm lucrarea prin două studii de caz. Ele folosesc drept ilustrare pentru părțile precedente: prezintă valorile în circulație în
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
din „Pagini medicale bârlădene” nr.126/127/2008. În ce ne privește pe noi, bârlădenii, în timpul vieții și după G. Tutoveanu, n am zăbovit o clipă a-l adula. Îmi amintesc prin 1948, școala, Liceul „Gh. Roșca Codreanu” organiza cu acceptul doamnei Eugenia Tutoveanu și în prezența numai a ei, pelerinaje pe la casa, c amer a și patul lui G. Tutoveanu, care ne primea ceremonios și îngăd uito r, pe noi cei care-i treceam pragul, să l vedem pe academicianul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
a președintei Camerei Deputaților. Deci s-o luăm iar ca la clasa I-a. Ce înțelegem noi de aici? Noi de aici înțelegem că, practic, „dosarele" care sunt proprietatea constituțională a puterii judecătorești, stau în păstrare la președintele țării, cu acceptul Justiției însăși și a puterii legislative, aflate, amândouă, de față (ca niște momâi la Judecata de apoi). Ce mai reiese de aici? De aici reiese, că dosarele sunt eliberate sau, s-o zicem p- aia dreaptă, folosite, atunci când i se
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
descrierea metodelor de intervenție și a mijloacelor folosite; pașii intervenției (etapele sau treptele intervenției) adoptați tipului de probleme Întâlnite și individualizați; Înregistrarea progreselor; consemnarea rezultatelor intervenției și observări periodice; formele de sprijin alese prin parteneriatul cu specialiști, familie, școală etc.; acceptul părinților și o formă de responsabilizare comună a acestora cu profesioniștii implicați. Planul de intervenție educativă are mai multe funcții: a) planificare educativă (planul ajută la fixarea obiectivelor și prevederii intervențiilor și resurselor necesare; el permite stabilirea unui calendar al
STRATEGII DE LUCRU CU ELEVII CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Michel THEODORA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2154]
-
înțeles și în faptul că potrivit cercetării la nivel național unde vedem că rezultatele ne arată o prezență consistentă a Bisericii în cadrul instituțiilor de protecția copilului, prin grupare cu rezultatele de la cercetarea la nivel teritorial observăm că există și un accept al angajaților în ceea ce privește relația Biserica locului-DGASPC, deoarece angajații au o mai mare orientare religioasă intrinsecă și astfel inclusiv modalitatea de implicare comunitară nonformală este una care pleacă din subiectivismul personal, nu din exterior. În consecință, putem aprecia că ipoteza nr.
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
putem spune că această relație nu este una doar de natură interinstituțională, ci această legătură are loc, într-un fel, și datorită culturii noastre naționale care este aplecată și spre valorile oferite de religiozitate și cu atât mai mult de acceptul poate indirect al angajaților, care dețin aceste valori la nivel organic, nu oferite prin anumite determinări externe, venite din exterior. (I4). Rezultatele obținute ilustrează și în registrul relației dintre suportul social perceput și orientarea religioasă cum caracterul intrinsec al celei
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
analizăm cum se prezintă, la nivel teritorial, valorile înregistrate la studiul efectuat la nivel național. Toată cercetarea realizată la nivel teritorial s-a focalizat pe evaluarea orientării religioase la angajații unei instituții DGASPC, spre a vedea, într-o oarecare măsură, "acceptul" cu privire la relația DGASPC-Biserică și dacă orientarea religioasă a angajaților este una extrinsecă sau intrinsecă. A fost foarte importantă cercetarea efectuată la nivel teritorial, pentru că ea a dovedit că orientarea religioasă în corelație cu implicarea comunitară nonformală, dovedește existența la angajații
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
un studiu ce urmărea relația dintre regnul animal, cel vegetal și factorii abiotici, cu scopul de a lua măsuri eficiente de prevenire a dezechilibrelor ecologice. Pentru o documentație mai exactă, ei doreau să participe efectiv la ora de zoologie. Confirmând acceptul încă din primul moment, imediat am apăsat pe butonul de comandă 4D și i-am introdus în programul de gestionare a memoriei. Eram convins că atât eu cât și elevii mei nu avem ce să ne reproșăm. În privința aceasta nu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
interesează cum gândesc alții. - Doresc a învăța din experiența celorlalți. - Mă gândesc că fiecare om îmi poate fi de folos. - Îmi place să lucrez în echipă. - Dacă soluția unui coleg la o problemă este mai bună decât a mea, o accept. - Este bine să colaborezi cu colegii. - Comunicare este o bună soluție de rezolvare a problemelor. 3. continuă perfecționare Această dimensiune se referă la necesitatea unei permanente perfecționări profesionale și nu numai, prin formarea continuă făcută atât la nivel individual cât
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
interesează cum gândesc alții. - Doresc a învăța din experiența celorlalți. - Mă gândesc că fiecare om îmi poate fi de folos. - Îmi place să lucrez în echipă. - Dacă soluția unui coleg la o problemă este mai bună decât a mea, o accept. - Este bine să colaborezi cu colegii. - Comunicare este o bună soluție de rezolvare a problemelor. 3. continuă perfecționare Această dimensiune se referă la necesitatea unei permanente perfecționări profesionale și nu numai, prin formarea continuă făcută atât la nivel individual cât
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
a strategiilor militare prin care se putea pune capăt războiului. Stalin l-a convins pe Roosevelt să-și mute trupele americane din Italia mai la nord-vest și să se pregătească să atace sudul Franței concomitent cu invazia anglo-americană din Normandia. Acceptul lui Roosevelt și Churchill însemna că armata sovietică avea să elibereze singură Balcanii 144. Condiții de capitulare: viziunea occidentală și cea sovietică Între timp, românii continuau să sondeze terenul, trimițînd diplomați pacifiști la legațiile britanice și americane din țările neutre
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Hull o înștiințare prin care îi confirma faptul că America acceptase propunerea anglo-sovietică. Pe 15 iulie, Hull a dat din nou asigurări cu privire la angajarea Americii la acest acord, precizînd, însă, că ea este valabilă numai în cadrul actualei strategii de război. Acceptul în cauză nu trebuia privit ca fiind premeditat și ar fi fost "regretabil ca o înțelegere temporară să fie concepută astfel încît să pară că se îndepărtează de principiul de respingere categorică a ideii sferelor de influență, adoptat de cele
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
februarie, chiar și Gheorghiu-Dej se poate să fi avut o "licărire latină" cînd a aflat că Johnson aprobase finanțarea de către Eximbank a vînzării produselor agricole către România. Chiar dacă nu era necesar ca Bucureștiul să importe excedentul de produse alimentare americane, acceptul demonstra un progres al relațiilor româno-americane. Independența României - aprilie 1964 - În același spirit deschis al politicii sale externe, Gheorghiu-Dej a hotărît să încerce să acționeze ca mediator, pentru a soluționa conflictul chino-sovietic. România prefera mai curînd să devină o "a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prin care îi cereau să susțină în mod public dezvoltarea comerțului între București și Washington. O astfel de declarație nu numai că l-ar fi satisfăcut pe Ceaușescu, dar i-ar fi asigurat pe oamenii de afaceri americani că au acceptul Casei Albe în ce privește afacerile cu blocul comunist 1391. Pe 26 octombrie, la ora 11:00, Ceaușescu a avut o întrevedere cu Nixon, la Casa Albă. Președintele american voia ca Ceaușescu să le spună chinezilor că el privește Taivanul ca pe
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Mondale scria (2 martie 1989) că a înaintat și susținut în fața Congresului o lege care să garanteze României "Clauza națiunii celei mai favorizate", pentru că voia să ajute această țară să se îndepărteze de Uniunea Sovietică. În afară de aceasta, el credea că acceptul Congresului în privința acordării "Clauzei" "ar fi putut duce la o mai mare liberalizare internă". În sfîrșit, el considera că prin intermediul "Clauzei", România putea fi determinată să-și liberalizeze politica de emigrare și să le permită evreilor să plece din țară
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]