9,793 matches
-
cultură”. Prima serie, a cărei apariție a fost decisă în urma unei consfătuiri a cenaclurilor literare, ținută în septembrie 1965, la Sinaia, are o existență îndelungată, profilul său modificându-se, mai mult sau mai puțin evident, în funcție de colegiile de redacție succesive acceptate sau numite de conducerea comunistă. Astfel, prima fază a celei dintâi serii corespunde intervalului în care redactor-șef a fost Ion Băieșu, schimbat de Gabriel Dimisianu, și se încheie în decembrie 1968. Din colegiul redacțional făceau parte Ioan Alexandru, Ana
AMFITEATRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285318_a_286647]
-
noapte: „Împreună cu ceilalți, aproape de ei, la fel ca ei”. Spre deosebire de aceștia, dandy-i Își folosesc Întreaga forță de seducție pentru a se distanța trufaș de toți: „altfel decât ceilalți, departe de ei”. Dacă arivistul și snobul vor să fie integrați, acceptați, incluși Într-o anumită societate, abolind distanțe și diferențe, dandy-ul are o cu totul altă dorință: „Problema dandy-ului e de a amplifica peste măsură distanța - prin eleganță În limitele convenite, prin insolență ș...ț, prin singularitate, prin sadism
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
și singur. Chiar dacă formele socialității sale seducătoare sunt infinite. În clipa În care a cucerit o lume, plictisit, o și abandonează. Și totuși, doctrina diferenței, așa cum o elaborează dandysmul, are ceva paradoxal: dandy-ul vrea de fapt să fie validat, acceptat, Într-un sistem pe care Îl perturbă cu impertinența sa fundamentală. El vrea să placă displăcând, să deregleze stabilind noi reguli, să fie neconvențional adoptând o nouă convenție. Camus vorbește, descriind dandysmul, despre o „estetică a singularității și a negației
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
mai mult sau mai puțin o societate, dar evită să o scandalizeze. E vorba de a ști cât de departe se poate merge.” 1 Cât de riscant s-a dovedit acest mers „prea departe”, această forțare a unor granițe unanim acceptate, au probat-o nu puțini dandy. Brummell, cel dintâi. Nu poți Împinge disprețul, tupeul, impertinența până dincolo de niște limite, mai ales atunci când În fața ta se află Însuși regele Angliei. Brummell ajunge un proscris și din cauza acestei supralicitări a siguranței de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
regulă mobilă, care - la urma urmelor - nu e decât Îndrăzneala propriei lor personalități. Un asemenea rezultat e ciudat și ține de firea lucrurilor. În zadar au Încercat societățile să reziste, aristocrațiile să se Închidă la tot ceea ce nu era opinie acceptată: capriciul irumpe Într-o bună zi și spulberă ierarhiile ce păreau de neclintit, dar care erau, În fond, minate de plictis. Tocmai de aceea, În cazul unui popor rigid, cu un utilitarism grosier, pe de-o parte Frivolitatea 2, iar
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ultimă instantă, nu situația externă cauzează stresul, ci felul în care se gândește la acel eveniment, care crează sentimente de stres, anxietate și frică. a) este necesară conștientizarea faptului că neliniștea , nervii , și agitația de înainte de concurs sunt normale și acceptate . A nu se interpreta greșit crezând că e teamă. Este posibil ca ceea ce se simte să fie nivelul andrenalinei care crește, și care e un eveniment normal pentru pregătirea pe care o face corpul în mod natural pentru concurs. Când
ASPECTE PRIVIND PREGĂTIREA PSIHOLOGICĂ A SPORTIVULUI: STRESUL PRECOMPETIȚIONAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_808]
-
schimbată rapid ca timp, și fără costuri suplimentare pentru orice altă marfă. O marfă nu poate fi considerată monedă dacă schimbul pe care-l înlesnește nu se produce instantaneu și dacă există costuri legate de acest schimb. Atunci când devine general acceptat, mijlocul de schimb poartă denumirea de "ban""348. Autorul citat pune în evidență și caracterul natural al apariției monedei marfă, datorat în primul rând rolului pe care aceasta îl joacă în viața oamenilor: "Pentru a fi adoptată spontan 349 ca
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ne-o prilejuiește afirmația lui Karl Menger, conform căreia moneda este la origine o instituție socială independentă și nu una de stat. În judecățile sale despre monedă, Menger pleacă de la constatarea că unele mărfuri au devenit "medii de schimb universal acceptate"378. În acest sens, vorbind despre bani se întreabă: Sunt banii un membru organic al lumii mărfurilor, sau reprezintă o anomalie economică? "379 . Este cert că apariția banilor este un proces îndelungat, desfășurat pe mai multe mii de ani, în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cheltuielile pentru transformarea sa în lichiditate maximă sunt egale cu zero; - timpul este acceptat de părți; - nivelul de risc în perioada luată în discuție a transformării, până la lichiditate maximă, este egal cu zero. În legătură cu timpul de stingere a unei creanțe acceptat de către părți, revenim la cele spuse de Keynes. Aceasta ar fi de o oră, sau de o zi sau de trei luni. Discutăm aici despre un termen mediu acceptat în economie, de amânare de plată, pe baza căruia funcționează ceea ce
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
monedei pe care le-au dat economiștii români, le amintim pe cele ale lui Kirițescu și Silviu Cerna. Ultimul definește moneda ca fiind "un instrument tehnic de eliminare a inconveniențelor trocului"428 sau "ansamblul mijloacelor de plată, adică totalitatea activelor acceptate unanim, pretutindeni și în mod permanent pentru stingerea datoriilor născute din schimbul de bunuri și servicii"429. Costin Kirițescu arată că: "banii sunt o denumire generică pentru toate felurile de monede și semne de valoare. Banii reprezintă un instrument social
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
bani se rezolvă în mod natural și firesc, fiecare fiind îndestulat din fructele muncii în funcție de modul în care se înscrie în ceea ce numim performanța, viteza și expansiunea lumii economice. Este vorba aici despre faptul că îmbogățirea este un lucru firesc, acceptat, dezirabil și dorit de către individ și societate. Suma averilor indivizilor duce la averea colectivă. Pe de altă parte și în lumea liberă există ceea ce Galbraith a numit acceptabilitatea socială a îmbogățirii sau măsura în care comunitatea acceptă statutul de om
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
rol pe care le au, pe de o parte, managerii, și pe de altă parte, salariații. În orice instituție se instituie atât o relație oficială de putere (managerii cu conducerea), dar și una neoficială „acceptată” (liber sau impusă, dar tot acceptată), prin care salariații (prin disciplină) se supun puterii oficiale. Lucrarea va dezvălui relațiile „ascunse” ale puterii, căile „vizibile și invizibile” ale acesteia și căile democratizării vieții instituționale. Instituțiile administrației publice pun în evidență o serie de particularități de a concepe
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
economici (posesie de bani) și nu extra economici. Distincția socială între cei care au sau nu proprietatea asupra resurselor activităților economice este cea care deosebește și unește pe cel care conduce de cel condus, în cadrul unor relații de muncă liber acceptate (juridic). Factorul generator direct al managementului este apariția unui grup socioprofesional specializat (pregătit) în activitățile de conducere, care preia funcția directă a conducerii din atribuțiile directe ale proprietarilor și o transformă într-o activitate salariată profesional specializată. Este vorba de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
oferă posibilitatea de a lua măsuri de apărare cunoscând ceea ce va urma. „Strategiile au succes, în parte, datorită faptului că sunt diferite. Aceasta înseamnă că dacă ar exista o metodă prin care se elaborează strategiile, care ar fi în general acceptată, succesul ar reveni celor care ignoră sau îi reelaborează regulile”<footnote Ibidem, p. 19. footnote>. Școli în strategie De aceea, este util a cunoaște modul în care s-au conceput și practicat strategiile (în cadrul diverselor „școli de gândire”), pentru a
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
intențiile organizației privind îmbunătățirea folosirii resurselor umane în general și creșterea productivității în special, precum și reducerea costurilor cu personalul. Politicile de personal se concretizează în programe sau proceduri specifice domeniului resurselor umane care, puse în aplicare, trebuie să fie înțelese, acceptate și deci credibile. De asemenea, pentru ca politicile de personal să-și atingă obiectivele, să răspundă cât mai bine scopurilor și să poată fi aplicate cu adevărat, este necesar ca acestea să îndeplinească o serie de cerințe, după cum menționează unii specialiști
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
procedează la retragerea masivă și concomitentă a depozitelor bancare; • incapacității de a recupera lichiditățile de la debitori; • existenței unor costuri administrative exagerat de mari, În raport cu volumul activității; • pierderilor cauzate de distrugerea unor bunuri neasigurate; • speculațiilor cu derivate financiare, peste riscul managerial acceptat; • plătirii forțate a creditorilor etc. Pentru buna gestionare a activității unei instituții sau societăți financiarbancare, trebuie cunoscută foarte bine structura patrimonială și extrapatrimonială a acesteia, care, din punctul de vedere al lichidității, se grupează În următoarele categorii<footnote C. Basno
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
Să cerem măcar mai multe studii și informații din partea autorităților guvernamentale, a căror datorie este să-și protejeze cetățenii. Îmbătrânirea și radicalii liberi Oamenii de știință sunt de acord că îmbătrânirea celulelor are cauze multiple. Dar una din cele mai acceptate teorii la ora actuală este cea propusă de doctorul Denham Harman (M.D) de la facultatea de medicină a Universității din Nebraska. Încă din 1954, acesta susținea că îmbătrânirea este provocată de acumularea de radicali liberi, dar, la acea vreme, majoritatea
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
miturile care, prin conținutul lor, pot educa membrii cetății și pot garanta crearea unei comunități de gândire și asumarea unor conduite adecvate intereselor cetății. Copiii vor fi educați de către bătrâni și doici, care, fără Încetare, le vor povesti numai miturile acceptate oficial (M. Detienne, 1997a, pp. 187-199). Așa cum observă Bruce Lincoln (1999, p. 42), ... În acest sistem, mythoi nu sunt numai remodelați și revalorizați În mod radical: ceea ce fusese considerat drept revelație primordială sau adevăr mai presus de Îndoială este acum
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
generică de comunicare, mesajele transmise de aceste manifestări nu sunt Întotdeauna și În mod necesar identice. Astfel, riturile complexe transmit informații despre Întregul ansamblu cultural, prin mesaje care nu sunt codate de performeri, ci precodate de o tradiție socială comun acceptată, ceea ce Înseamnă că riturile transmit mesaje canonice. Riturile de interacțiune (protocoale de comunicare, etichete, forme de etalare a persoanei) transmit informații despre starea emițătorului. Chiar dacă relativ formalizate, convențiile sociale pe care aceste rituri sunt Întemeiate nu sunt unanim acceptate (protocoalele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
comun acceptată, ceea ce Înseamnă că riturile transmit mesaje canonice. Riturile de interacțiune (protocoale de comunicare, etichete, forme de etalare a persoanei) transmit informații despre starea emițătorului. Chiar dacă relativ formalizate, convențiile sociale pe care aceste rituri sunt Întemeiate nu sunt unanim acceptate (protocoalele de politețe dintr-un mediu nu pot fi transpuse integral În alt mediu). Mesajele transmise de aceste rituri sunt unele autoreferențiale, care permit comunicarea la nivelul unor microculturi, nu al culturii În ansamblul ei (vezi și A.M. Hocart, 1934
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
76). Vrăjitoria apare ca un liant Între evenimente disparate: ea le asociază În lanțuri de tip cauză-efect, care fac obiectul a numeroase discuții intrași intercomunitare, a unor interpretări diverse care, după un timp se coagulează Într-o versiune coerentă, general acceptată. De Îndată ce această versiune se impune, comunitatea identifică actele politice și riturile care consacră noua configurație sociopolitică. Evident că vrăjitoria funcționează, Între altele, și ca un sistem care atribuie vinovăție pentru răul produs. În acest caz Însă, vinovăția vrăjitorească este egal
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și procesiunile apar ca reconstituiri simbolice ale structurilor sociale. Acest lucru se realizează prin mai multe sisteme semiotice. Astfel, traseul acestor manifestări consacră o anumită geografie socială, care, la rândul ei, exprimă imaginea valorilor și ierarhiilor care Întemeiază ordinea comun acceptată. Procesiunile și paradele reafirmă importanța centrelor consacrate, centre marcate prin construcții ce evocă autoritatea instituțiilor religioase, politice sau militare. Uneori, puterea evocativă a construcției existente este dublată de construcții efemere (arcuri de triumf mobile, care alegorice, tribune ornamentate), care aduc
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
singură paradă, care evocă prin anumite separări „diviziunea tradițională și naturală” a societății (N. Jarman, 1997, p. 108), ori Într-o procesiune integratoare (K. Ashley, 2001, p. 55). De asemenea, costumația și obiectele arătate public reamintesc și consacră valorile comun acceptate sau care, În contexte de tensiune și diviziune socială, trebuie acceptate În comun. Prin această evocare și materializare a ordinii sociale (prin arătarea publică a simbolurilor identitare) procesiunile și paradele funcționează, simultan, ca un sistem de integrare și ca unul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
misrule utilizat de unii istorici ai carnavalului (M. Bristol, 1985; T. Castle, 1986; C. Humphrey, 2001). Cu ajutorul acestui operator simbolic, carnavalul Își impune regulile asupra Întregii societăți și instaurează un mod unic de agregare ritualică, Întemeiat pe răsturnarea regulilor sociale acceptate și pe comuniunea generalizată. Formele prin care se concretizează În plan ritualic inversiunea (care definesc, simultan, caracteristicile majore ale carnavalului) sunt: reorganizarea spațiului și timpului social, anularea ordinii sociale și contestarea Puterii, excesele - gestuale și verbale, de consum de mâncare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
grotescă de carnaval ș...ț consfințește libertatea ficțiunii, Îngăduie asocierea și apropierea unor elemente eterogene și Îndepărtate, Îl ajută pe om să se dezbare de punctul de vedere predominant asupra lumii, de orice convenții, locuri comune, opinii curente, banale, universal acceptate, Îi permite să privească universul cu alți ochi, să realizeze că tot ce există are un caracter relativ și că rânduiala lumii ar putea fi cu desăvârșire schimbată. Interpretarea lui Bahtin, inspirată dintr-o lectură filologică asupra carnavalului, pune accentual
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]