1,034 matches
-
It Up” și „Lucy”. Goodshirt s-a dizolvat în 2004. De atunci, Rodney Fisher a mai cântat alături de Breaks Co-Op, iar acum locuiește în Londra, Angia; alți doi membri s-au alăturat formației din Auckland, Voom. Gareth Thomas cântă la acordeon și clape alături de Steve Abel, în formația The Chrysalids.
Goodshirt () [Corola-website/Science/323819_a_325148]
-
un cunoscut acordeonist virtuoz din România. S-a născut la data de 19 aprilie 1936 în satul Mocești, comuna Iordăcheanu, județul Prahova, fiind cel de-al treilea fiu al țambalistului Valter Tudorache. În 1948 cântă la prima sa nuntă cu acordeonul. În 1954 este angajat la Orchestra ansamblului de muzică populară „Flacăra” a Filarmonicii din Ploiești, dirijor fiind, în perioadă, violonistul Nicu Beliguță, unde învață notele muzicale. În perioada 1956-1960 cântă în numeroase restaurante din Ploiești („Ciocârlia”, „Bulevard” sau „Crama Tunel
Ștefan Tudorache () [Corola-website/Science/323343_a_324672]
-
Gheorghe Lambru sau Florică Roșioru). În 1949 se mută la București unde devine cunoscut până la jumătatea anilor ’50 în majoritatea zonelor mărginașe (Voluntari, Ferentari, Zăbrăuți, Zețari etc.). În 1951 își formează primul taraf, alături de Florică Calu (vioară), Lenuța Creața Dumitriu (acordeon și voce) și „Baba” Ioana (acordeon și voce) - taraf foarte ciudat în componență, cu două femei acordeoniste și doi violoniști, dar o influență marcantă pentru Romica Puceanu și Taraful fraților Gore. Din 1957 acestui taraf i se alătură trompetistul Costel
Ion Nămol () [Corola-website/Science/324033_a_325362]
-
1949 se mută la București unde devine cunoscut până la jumătatea anilor ’50 în majoritatea zonelor mărginașe (Voluntari, Ferentari, Zăbrăuți, Zețari etc.). În 1951 își formează primul taraf, alături de Florică Calu (vioară), Lenuța Creața Dumitriu (acordeon și voce) și „Baba” Ioana (acordeon și voce) - taraf foarte ciudat în componență, cu două femei acordeoniste și doi violoniști, dar o influență marcantă pentru Romica Puceanu și Taraful fraților Gore. Din 1957 acestui taraf i se alătură trompetistul Costel Vasilescu, pe atunci un tânăr de
Ion Nămol () [Corola-website/Science/324033_a_325362]
-
cu sunt din cadrul unei nunți țigănești din zona Dudești din 1971 (șapte melodii vocale și două instrumentale) realizate cu 4 reportofoane deschise în același timp, cu valoare mai degrabă documentară, decât artistică. Pe înregistrări taraful este compus din: Costel Hanțu (acordeon, la 20 de ani, pe o singură piesă), Ilie Alecu (țambal mic), Fane Negrilă (contrabas) și Marian Vișan (clarinet). Înregistrările lui Ion Nămol de la nunta de pe Dudești din 1971 au fost editate și pe o casetă, intitulată „Program de ascultare
Ion Nămol () [Corola-website/Science/324033_a_325362]
-
MUSIC MINIATURES" op. 8 pentru cvartet de corzi, și "17 CHAMBER MUSIC MINIATURES" op. 8 b pentru orchestră de corzi. Durată: ca 27' / Distribuitor: Music Finland, Finland "MUSIC FOR 7 PAINTINGS" op. 11 pentru oboi, vioară, violă, v-cel, harpă, acordeon și perc. "MUSIC FOR 7 PAINTINGS" op. 11b pentru orchestră. Durată: ca. 15' / Distribuitor: Music Finland, Finland "FAIRY TALE FOR A DUO" op. 13 pentru 2 viori. "FAIRY TALE" op. 13b pentru pian solo. Durată: ca. 7’-8' Distribuitor: Music
Teodor Nicolau () [Corola-website/Science/325845_a_327174]
-
ca. 15' / Distribuitor: Music Finland, Finland "FAIRY TALE FOR A DUO" op. 13 pentru 2 viori. "FAIRY TALE" op. 13b pentru pian solo. Durată: ca. 7’-8' Distribuitor: Music Finland, Finland “KADUN KULMISSA” op. 15 pentru oboi, viooară, v-cel., acordeon și perc. Optional, un dansator / o dansatoare sau dansatori. Durată: ca. 23' Distribuitor: Music Finland, Finland "QUO VADIS ?" op. 16 pentru vioară și violoncel. Durată: ca. 9' Distribuitor: Music Finland, Finland "COME UNA CADENZA" pentru vioară solo. Durată: ca. 5
Teodor Nicolau () [Corola-website/Science/325845_a_327174]
-
una din cele mai interesante producții metal din Europa 2015: o combinare unică a soundului groovy-harcore-indus-metal marca cu elemente de muzică tradițională din Europa de Est. La înregistrarea albumului au participat și muzicienii din Transylvanian Folk- Core Orchestră (vioară, clarinet, țambal, persecuții, acordeon). Site oficial pe Bandcamp Dirty Shirt pe Myspace Dirty Shirt pe Youtube Dirty Shirt pe Facebook Dirty Shirt pe LastFM Dirty Shirt pe Reverbnation Dirty Shirt pe GBOB
Dirty Shirt () [Corola-website/Science/324616_a_325945]
-
14 ani, intră sub aripa ocrotitoare a lui Grigoraș Dinicu. În 1949 își formează o proprie formație de lăutari, printre care Ștefan Bobeșteanu (țambal) și Grigore Ciuciu (contrabas). În 1957 formează „brigada” din Ferentari alături de Costel Vasilescu (trompetă), Mieluță Iordache (acordeon), Fane Bobeșteanu (țambal) și Grigore Ciuciu (contrabas), printre cele mai influente tarafuri de muzica lăutărească urbană de la sfârșitul anilor `50, rival în perioadă cu cel al fraților Gore și cu cel al lui Ion Nămol. În 2008 Paula Rosenberg, un
Cornel Bosoi () [Corola-website/Science/326247_a_327576]
-
un număr restrâns de sincope, făcându-se uz și de elemente specifice muzicii repetitive sau pe secțiuni instrumentale restrânse. Mai mult, „On the Floor” se evidențiază atât datorită armoniilor vocale, cât și datorită instrumentalului care se compune, printre altele, din acordeon sau sintetizator. Percepția criticilor asupra înregistrării a fost una majoritar pozitivă. Bill Lamb de la About.com a oferit compoziției patru puncte dintr-un total de cinci posibile, felicitând interpretarea „autoritară” a lui Lopez și stilul dance-pop descris drept „irezistibil”, amintind
On the Floor () [Corola-website/Science/322264_a_323593]
-
munte (bach), definind personalitatea omului și maestrului Ioan Fernbach, ce dezvăluie mereu noi și noi chipuri nebănuite, în aparenta sa nestatornicie. Bunicul din partea mamei a fost un bun clarinetist, iar sora sa, Felicia, a început să cânte, mai întâi, la acordeon (instrument tradițional al șvabilor), iar, apoi, a studiat pianul, instrument ce ocupa un loc de cinste în casa familiei Fernbach. Hansi a fost îndrumat de părinți spre studiul viorii. La vârsta de 6 ani, a luat primele lecții de vioară
Ioan Fernbach () [Corola-website/Science/329931_a_331260]
-
seară și duminica după masă pînă seara târziu. Din lipsă de bani copiii până la 15 ani jucau după melodii populare interpretate la fluier chiar de către aceștia, în schimb celelalte categorii aveau tocmite pe tot anul muzicanți din sat, cu vioară, acordeon, contrabas etc. Bătăile la aceste "serate culturale "erau frecvente și nu de puține ori erau antrenate familii întregi pentru neântelegeri minore între tineri. În perioada de iarnă, după sărbătorile religioase din decembrie, în mod frecvent erau organizate așa numitele "Șezători
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]
-
de-a patra întâlnire a proiectului inițiat de Leșe, „Ultimii rapsozi”. Banda lui Alită Pițigoi era alcătuită din: (nea Alită) la vioară, Dumitru (Bebe) Pițigoi la vioară, Gheorghe (Gogă) Pițigoi la braci, Gheorghe (Gioni) Pițigoi la vioară, Eugen Pițigoi la acordeon, Dumitru Pițigoi Jr. la bas și Laurențiu Lătărețu la chitară. Grigore Leșe îl i-a cu el la toate festivalurile si spectacolele ce vor avea loc. Muzica lăutarilor din banda lui Alită Pițigoi a fost imprimată și pe un CD
Constantin Pițigoi () [Corola-website/Science/327554_a_328883]
-
o muzică complexă, în care componentele și-au topit granițele, un fel de „operă deschisă” irepetabilă, fotografie sonoră a momentului interpretării. În Gorj, muzicanții profesioniști sunt prin tradiție nu doar bărbații, ci și femeile. Bărbații mânuiesc vioara, viola (braciul), chitara, acordeonul, basul, iar în anii din urmă orga electronică; cei mai vârstnici sunt și cântăreți, după „moda” timpurilor mai vechi. Femeile, întotdeauna soliste vocale, cântă eventual și la chitară sau acordeon. Ele merg la petreceri numai împreună cu un membru apropiat al
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
bărbații, ci și femeile. Bărbații mânuiesc vioara, viola (braciul), chitara, acordeonul, basul, iar în anii din urmă orga electronică; cei mai vârstnici sunt și cântăreți, după „moda” timpurilor mai vechi. Femeile, întotdeauna soliste vocale, cântă eventual și la chitară sau acordeon. Ele merg la petreceri numai împreună cu un membru apropiat al familiei: tată, frate, soț, socru sau ginere. Muzicanții se grupează în mici ansambluri (tarafuri) cu geometrie variabilă, adică cu o componență care se poate modifica dependent de împrejurări. Criteriile după
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
părăsit-o cu Un duel întrerupt!»" A avut, de asemenea, și o bogată activitate publicistică, fiind în același timp și coautor al unei culegeri de cântece ucrainene. Volume antume publicate cronologic: Volume nepublicate: „Iurii Lucan cânta minunat la baian și acordeon, era un dansator desăvârșit, bun fotbalist și voleibalist. Bun instructor de formații artistice, inclusiv regizor de teatru. De altfel, toți frații lui cântau la diferite instrumente, într-o formație intitulată „Taraful fraților Lucan”, fiind invitați să cânte la nunți, cumetrii
Iuri Lucan () [Corola-website/Science/327032_a_328361]
-
este o formație românească de pop melodramatic din București, fondată în 2010. Componența actuală îi cuprinde pe Andrei Robin Proca (voce, chitară), Florentin Vasile (chitară), Eugen Nuțescu (chitară bas), Vladimir Proca (tobe), Radu Moldovan (tobe) și Andrei Fântână (clape, saxofon, acordeon, chitară, muzicuță). Formația s-a bucurat de o popularitate ridicată încă de la debut, câștigând Premiul Publicului la ediția din 2010 a competiției Stufstock Newcomers. A concertat în toate orașele semnificative din România (București, Timișoara, Cluj, Galați, Iași, Brașov, Constanța, Târgu
Robin and the Backstabbers () [Corola-website/Science/327326_a_328655]
-
Ionuț "John" Micu (n. 6 septembrie 1978, Constanța) este un toboșar român, membru al formației Phoenix. Părinții l-au îndrumat spre acordeon. Ba mai mult, la Școala de Arte Constanța a fost înscris chiar la acordeon. Dar dorința de a bate toba a fost mult mai mare. Ca și pasiunea pentru unul dintre cele mai vechi instrumente muzicale. Pentru a-i face
Ionuț Micu () [Corola-website/Science/330575_a_331904]
-
Ionuț "John" Micu (n. 6 septembrie 1978, Constanța) este un toboșar român, membru al formației Phoenix. Părinții l-au îndrumat spre acordeon. Ba mai mult, la Școala de Arte Constanța a fost înscris chiar la acordeon. Dar dorința de a bate toba a fost mult mai mare. Ca și pasiunea pentru unul dintre cele mai vechi instrumente muzicale. Pentru a-i face hatârul, bunicul i-a construit din ciurul bunicii o tobă la care a descoperit
Ionuț Micu () [Corola-website/Science/330575_a_331904]
-
la Sala Radio, în deplasări în țară sau turneele în străinătate s-au constituit în adevărate evenimente muzicale. Succesul festivalurilor “Bach-250”, “Haydn”, “Schubertiada”, “Mozart - 250”, “Händel & Haydn”, cele cinci ediții ale “Festivalului internațional de chitară”, “Festivalul Internațional de Bandoneon și Acordeon”, “Festivalul Seri cu orgă la Sala Radio”, nu ar fi fost posibile fără contribuția deosebită a Orchestrei de Cameră Radio. Numeroasele lucrări înregistrate, multe în primă audiție absolută, dintre care o parte fixate pe CD-uri, completează imaginea activității acestui
Orchestra de Cameră Radio () [Corola-website/Science/330099_a_331428]
-
fără a mai sta pe gânduri, cumpăra un baian și i-l pune în mână Ileanei, fiica cea mai mare, care, pe atunci, avea doar 13 ani. Romela va urma exemplul surorii, iar Valentina și Iulia au început a studia acordeonul. În 1973, în clasa de vioară este înscrisă Maria, iar mai apoi și Alic, pe atunci elev într-a opta. Încetul cu încetul, copiii lui Constantin și ai Profirei Osoianu încep a dezlegă tainele muzicii. Seară, în casa nu găseai
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]
-
germani. Astfel apar în franceză cuvintele "cobalt" (sec. XVI); "bismuth", "zinc" (sec. XVII); "feldspath" „feldspat”, "quartz" „cuarț” (sec. XVIII) . Sunt adoptate și cuvinte legate de viața cotidiană: "trinquer" „a ciocni pahare cu băutură” (sec. XVI), "chic" „șic” (sec. XVIII), "accordéon" „acordeon” (sec. XIX). În secolul al XX-lea sunt adoptate mai multe cuvinte din domenii ca medicina ("allergie" „alergie”, "électrocardiogramme" „electrocardiogramă”), psihologia ("affect" „afect”, "autisme"), politica ("social-démocratie" „social-democrație”) etc. Acestea sunt de fapt formate din cuvinte grecești ("allergie", "électrocardiogramme", "autisme"), latinești
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
acordeonista Maria, precum și basistul Mihai Bălășoiu. Actualmente mai activează în Bălești tarafurile lăutarilor Cită Purcel și Ion Burlan. Taraful lui Constantin Trohonel-Purcel zis Cită (n. 1933) este cel mai cunoscut din Ceauru. În formația sa actuală cântă soția Dorina Trohonel (acordeon și voce), fiii Costică și Ion Trohonel (vioriști), Manu Stricăfer (bas) și Victor Strinu (chitară). Vestit este și taraful vioristului Ion Burlan zis „al lui Dundu“ (n. 1954), fiul lăutarilor Dumitru și Maria Burlan. Este unul dintre lăutarii buni ai
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
la taraful I. M. Jilț, dirijat de Bebe Epure, iar în perioada 1980-1992 a activat la Ansamblul „Doina Motrului”, dirijat de Doru Căpăstraru. Din taraful său actual fac parte: fratele său, Dumitru Burlan (vioară), soția sa, Gheorghița (voce), Ecaterina Muscurici (acordeon) și Vasile Muscurici (bas).
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
Aurică Ursaru (chitară). Vestit în Peșteana-Jiu a fost și fratele său, vioristul Ionel Mihu (n. 21 octombrie 1920 - d. 1973). Acesta a cântat cu soția sa, Nuți, prima acordeonistă din Peșteana. Ceilalți instrumentiști au fost Ionel Bâlteanu (țambal), Traian Mihu (acordeon) și Stelică Țambu (bas). Lăutarii din Peșteana-Jiu s-au organizat la 16 septembrie 1956 într-un taraf mare, care s-a numit „Doina Jiului”, dirijat de cel mai bun viorist al locului, Ionel Mihu. Pe lângă lăutarii băștinași, din taraf au
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]