1,273 matches
-
Tabelul de mai jos prezintă efectul variabilelor selectate asupra activismului civic și protestului, indicând valorile coeficiențior nestandardizați și standardizați (b, eroarea standard, beta) și nivelul de semnificație al măsurilor. Tabelul 3.5 Explicația participării civice și a protestului în România Activism civic Protest b s.e. beta b s.e. beta (Constant) 0,110 0,342 -0,730 0,221 Structura socială Vârsta 0,007 0,005 0,082 0,007 0,003 0,136*** Sex (masculin) 0,102 0,101
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
-0,025 -0,04 0,036 -0,068 Încredere politică -0,132 0,069 -0,103* 0,02 0,045 0,033 Mulțumire cu lupta împotriva corupției -0,03 0,028 -0,064 -0,001 0,018 -0,005 Sociabilitate Activism civic -0,04 0,034 -0,069 Membru partide 0,595 0,103 0,288**** 0,116 0,069 0,088* Membru sindicate 0,124 0,081 0,077 0,156 0,052 0,151*** R pătrat 0,122 0
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
156 0,052 0,151*** R pătrat 0,122 0,103 Regresii OLS. * p < 0,1; ** p < 0,05; *** p < 0,01; **** p < 0,001 Privind la modelele de regresie prezentate mai sus, constatăm o diferențiere netă a tipurilor de activism politic, fenomen descoperit la rândul său de Uslaner (2004). Există, într-adevăr, o importanță mai marcată a structurii sociale pentru activitatea de protest. Dacă cei care protestează sunt cei mai educați, ei nu sunt neapărat și cei mai tineri. În
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
și sunt mai puțin activi atunci când participă; "(aceștia) au mai puține resurse și mai puține stimulente de a crea noi organizații sau de a deveni membrii activi în cele existente. În același timp, capacitatea organizațiilor societății civile de a promova activismul și de a oferi stimulente pentru participare este foarte scăzut" (Bădescu, Sum și Uslaner, 2004: 324). De multe ori, consideră autorii, asociațiile sunt dependente de sursele de finanțare externe și de obiectivele pe care finanțatorii le impun, în detrimentul cererii locale
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
ceilalți, așa cum indică două relații puse în evidență de Gabriel Bădescu: cea dintre încredere și nivelul liberalizării economice (ca indicator de performanță) și cea dintre încredere și un indice al creșterii inegalității veniturilor. Dar diferențele țin și de gradul de activism în asociații voluntare, ceea ce are de asemenea implicații pentru consolidarea democrației (Bădescu, 2003a). Gabriel Bădescu explorează legătura la nivel individual între încredere și democrație. Dacă la nivel macro există o diferență importantă între țările occidentale și fostele țări comuniste, la
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Ambele probleme ar putea fi responsabile de o relație mai slabă între participare voluntară și încredere generalizată în societățile post-comuniste. Aceste diferențe în activitatea și în definiția societății civile în Europa post-comunistă pot afecta comparațiile între diverse societăți atât în ceea ce privește activismul civic, cât și în ceea ce privește relația dintre activism și încrederea generalizată, acestea fiind influențate de contextul național. Așa cum remarca autorul, există o puternică diferență între sensul și intensitatea relației încredere-participare în societățile occidentale și cele post-comuniste. Nu este exclus ca ea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
o relație mai slabă între participare voluntară și încredere generalizată în societățile post-comuniste. Aceste diferențe în activitatea și în definiția societății civile în Europa post-comunistă pot afecta comparațiile între diverse societăți atât în ceea ce privește activismul civic, cât și în ceea ce privește relația dintre activism și încrederea generalizată, acestea fiind influențate de contextul național. Așa cum remarca autorul, există o puternică diferență între sensul și intensitatea relației încredere-participare în societățile occidentale și cele post-comuniste. Nu este exclus ca ea să provină din deficiențe de măsurare: erori
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
o definiție ce combină trăsături psihologice, anume încrederea generalizată, cu trăsături structurale, anume densitatea rețelelor de cooperare. După cum se poate vedea mai jos, participarea în asociații voluntare nu este mai mare decât în alte sondaje la nivel național. Pe baza activismului în diverse tipuri de asociații voluntare construim prin însumare un indice al activismului civic (Crombach's Alpha = 0,9554). Tabelul 5.2.2. Participarea în asociații voluntare, în procente Membru (dacă e membru) realizează activități voluntare, neplătite Activ Inactiv Nu
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
densitatea rețelelor de cooperare. După cum se poate vedea mai jos, participarea în asociații voluntare nu este mai mare decât în alte sondaje la nivel național. Pe baza activismului în diverse tipuri de asociații voluntare construim prin însumare un indice al activismului civic (Crombach's Alpha = 0,9554). Tabelul 5.2.2. Participarea în asociații voluntare, în procente Membru (dacă e membru) realizează activități voluntare, neplătite Activ Inactiv Nu aparține NR Da Nu NR Organizații religioase sau bisericești 5,3 4,4
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
a se angaja în acțiuni de influențare a politicii și de control al politicienilor. Presiunea societății civile asupra decidenților politici duce la responsabilitatea, receptivitatea și eficiența celor din urmă. Răspunsul presupus va fi o satisfacție mai mare, dar și un activism mai crescut al societății civile, înrtr-o serie de cercuri virtuoase precum cele imaginate de Putnam. Constatările diverșilor autori, în acord cu ale noastre, conduc la imaginea activiștilor civici ca cetățeni activi atât în România și Bulgaria, cât și în Moldova
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
politic, ei au mai multă încredere în liderii lor politici și în instituțiile regimului democratic și se simt mai competenți politic. Deși analiza noastră nu a descoperit relații semnificative și puternice între participarea voluntară și încrederea generalizată, alte studii ale activismului din regiune le confirmă (Bădescu, Sum și Uslaner, 2004). De asemenea, activiștii civici par să fie mai toleranți cu minoritățile, cel puțin asta este concluzia unor anchete desfășurate în România. Cercetări proprii nu confirmă însă relația presupusă (Dragoman, 2005a). Chiar dacă
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
puțină, 4 foarte multă) Mulțumire cu lupta împotriva corupției Scală adițională a 3 itemi: mulțumirea față de lupta guvernului, poliției și justiției împotriva corupției. Pentru fiecare item 4 categorii (1 foarte nemulțumit, 4 foarte mulțumit). Crombach's Alpha = 0,8328. Sociabilitate Activism civic Scală adițională a participării în 8 tipuri de asociații (religioase, sportive și de recreare, educativ-culturale, ecologiste, profesionale, umanitare sau caritabile, ale consumatorilor sau de alt fel), 1 membru, 0 nemembru (Crombach's Alpha = 0,9571). Protest Scală adițională a
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Norris, Pippa (2000). Making Democracies Work. Social Capital and Civic Engagement in 47 Societies. Lucrare prezentată la Conferința European Science Foundation EURESCO Social Capital: Interdisciplinary Perspectives, University of Exeter. Norris, Pippa (2002). Democratic Phoenix: Agencies, Repertoires, and Targets of Political Activism. Lucrare prezentată la conferința anuală a American Political Science Association, Boston. Norris, Pippa (2003). Young People and Political Activism: From the Politics of Loyalties to the Politics of Choice?. Report for the Council of Europe Symposium Young people and democratic
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Science Foundation EURESCO Social Capital: Interdisciplinary Perspectives, University of Exeter. Norris, Pippa (2002). Democratic Phoenix: Agencies, Repertoires, and Targets of Political Activism. Lucrare prezentată la conferința anuală a American Political Science Association, Boston. Norris, Pippa (2003). Young People and Political Activism: From the Politics of Loyalties to the Politics of Choice?. Report for the Council of Europe Symposium Young people and democratic institutions: from disillusionment to participation, Strasbourg. Norris, Pippa, Walgrave, Stefaan și Peter Van Aelst (2005). Who Demonstrates: Anti-State Rebels
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
et ne sont pas de partisans intenses. Note conclusion est que la politique n'est pas un sujet d'intérêt, et que les connaissances politiques sont en plein accord avec le niveau d'intérêt. Même si nous acceptons que l'activisme civique a des effets sur les valeurs des membres des associations civiques, est-ce que ceci doit supposer que le capital social est essentiel pour les fondements du système démocratique roumain? Est-ce que la légitimité du régime démocratique est dépendante du
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
1.3 Competența politică a cetățenilor / 85 2.2.1.4 Competență politică și interacțiune socială / 90 Capitolul 3. Participare politică și dezvoltarea societății civile / 97 3.1. Participarea politică și funcțiile sale democratice / 97 3.2. Declinul sau transformarea activismului politic în societățile occidentale / 101 3.3.Participare politică și societatea civilă în noile societăți post-comuniste / 123 3.3.1. Societatea civilă în noile democrații est-europene / 124 3.3.2. Participarea politică în România / 134 3.3.2.1. Dimensiuni
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
dizidente, fracționiste, îi subminează și ele prestigiul. Pe de altă parte, psihologia partidului unic a făcut și face încă mari ravagii. Diferențierea, pluralismul, controversa, polemica politică sperie în continuare pe mulți. Ei nu au fost deprinși cu acest stil de activism public, echivalat în mod abuziv cu tulburarea ordinii publice, cu haosul, cu destabilizarea. întregul discurs al puterii este plin de aceste clișee securiste. Unii ridiculizează partidele politice revendicându-se de la Caragiale și Cațavencu. Ideea democrației pluripartinice este deci compromisă s-
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și artiști cu rol de transmițători ai sensului, lideri ai societății civile. Așadar, consider că apariția preocupărilor pentru preotecția mediului și, în cele din urmă, constituirea eticii mediului, trebuie înțelese ca un fenomen social și cultural complex. Nu trebuie ignorat activismul social care însoțește comunicarea și difuziunea acestor idei. Știrile despre cazuri de poluare industrială ca efect al proceselor tehnologice sau despre accidente ecologice încep să devină de interes public și sunt urmate de exprimarea îngrijorării de către comunitățile afectate și de către
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de tip intelectual, adică cultural, științific și filosofic, și presupun împărtășirea unei anumite sensibilități față de natură. Resping și consider reducționistă o interpretare a ecologismului ca doctrină politică ce și-ar avea sursa primară în societatea politică. Dacă luăm în considerare activismul ecologist, atunci cred că, mai degrabă, sursele acestuia pot fi identificate în societatea civilă, mai precis, în democrațiile occidentale și în acțiunile unor grupuri sociale care împărtășesc în comun anumite credințe și valori, decât la nivel politic și ideologic. Ecologia
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
nevoie a lor (deși mai mult atribuită decât liber asumată), pe care echipa de arhitecți versați în depistarea și consolidarea fundamentelor venise să o articuleze în detaliu. Adăpostită între munți de documente citețe, curate, bine clasate și gramatical exprimate, tabăra activismului social de înalt nivel își făcea un blazon din rezolvarea cât mai promptă a unor redutabile probleme de conviețuire. Nu se știe care dintre cei doi oponenți - rezolvitorii de probleme, sau problematicii - avea mai multă nevoie de celălalt; detectarea conflictelor
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
dec�ț ale sale ?i care �?i aflau a?ez?m�ntul institu?ional nu �n saloane, ci �n Universitate [Besnard ?. a., 1981]. Cel pu?în astfel putem interpreta mult timp dup? aceea o istorie ce nu era scris? dinainte. Activismul organizatoric al lui Worms Acesta a �ncercat s? provoace o cerere ?tiin?ific? de sociologie care, cu toat? noutatea să, r?m�nea conceput? dup? modelul erudit. Reu?ita �ntreprinderii sale a stat �n pruden?a de care Worms nu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
al treilea sector, în timp ce țările postcomuniste abia după căderea zidului Berlinului au redescoperit spiritul voluntar-asociativ. După o perioadă de atomism social, întreținută de sistemul comunism totalitar, și România revine, după anii '90, la pluralismul asociativ. Beneficiile acțiunilor colective și ale activismului civic sunt experimentate printr-o varietate de organizații sindicale, asociații profesionale, partide politice, instituții media și organizații neguvernamentale. Acestea au favorizat construcția și dezvoltarea capitalului social românesc și contribuie în mare măsură la acoperirea deficitului de democratizare a țării. Într-
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
și implicit de conferire a legitimității sociale a afacerilor: 1. Valoarea adăugată societății în general și stakeholders proprii. 2. Evitarea prejudiciilor aduse societății în general și stakeholders proprii. Ambele au același scop generos uman: dezvoltarea durabilă a lumii. În prezent, activismul moral al unei firme depinde în mare măsură de particularitățile locației în care se desfășoară afacerea. În funcție de stadiul de dezvoltare a economiei și a valorilor democratice, exigențele sociale ale grupurilor interesate de afaceri diferă de la țară la țară; unele țări
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
social, la restrângerea libertăților proprii în folosul interesului public. 7.5.1. Cum sunt percepuți social indicatorii cetățeniei corporative? Pentru o calificare unitară a firmelor, referirile la responsabilitatea socială ar trebui să păstreze aceiași indicatori, iar ponderea acestora în evaluarea activismului civic ar trebui să fie similară. Cu alte cuvinte, legitimarea socială, perceperea civismului și a valorilor morale ale unei firme de către grupurile interesate ar trebui să fie în general consensuală. Or, ce apreciază mai mult consumatorii: prețul scăzut sau prezervarea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
corporative. În țările din lumea a treia sau în cele foste comuniste primează imperativele de asigurare a vieții, a nevoilor bazale (hrană, adăpost, servicii sanitare, educație, transport, locuri de muncă etc.), în timp ce în țările dezvoltate economic, cu democrații puternic funcționale, activismul socio-moral al afacerilor este foarte important. Cu cât mai dezvoltată economic și cu cât societatea civilă este mai puternic coagulată într-o țară, cu atât este mai atent monitorizată de organisme și organizații, de grupuri și indivizi interesați de organizație
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]