KorAP: Find »[drukola/base=activism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...39 40 41 ...57 >

1,418 matches

Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436

atât mai negativ cu cât conflictele sunt legate de subiecte considerate importante (intruzive) și care se poartă într-o manieră necivilizată. O a doua predicție a cercetării este aceea că supralicitarea conflictului va avea un impact negativ asupra încrederii și activismului politic, mai ales în cazul persoanelor care au puține cunoștințe politice, nu au încredere că se pot implica în politică, sunt introverte și preferă să evite conflictele în situațiile cotidiene. Un al treilea rezultat pe care îl anticipăm este acela

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
potențialul fie de a demobiliza, fie de a mobiliza privitorii într-un context electoral. În mod surprinzător, se pare că știrile care se axează pe neînțelegeri, conflicte sau diferențe de opinie între actorii politici pot avea o influență pozitivă asupra activismului politic pentru că le semnalează spectatorilor faptul că există o miză și că trebuie să adopte o poziție în raport cu aceasta (de Vreese, 2005). Pe de altă parte, știrile care se focalizează pe strategii și calcule electorale îi pot demobiliza pe alegători

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
de televiziune, au confirmat prevalența conflictelor în știrile românești. Cadrajul conflictului este cel mai proeminent, M = 0,42 (DS = 0,27). Pornind de la astfel de date, am încercat să aflăm care sunt consecințele conflictelor din știri asupra cinismului, încrederii și activismului politic. Pentru a avansa în această direcție am propus un design experimental, singurul capabil să stabilească legături de cauzalitate între conținutul media și opiniile și comportamentele publicului. Reamintim în acest context faptul că principala miză a cercetării a fost aceea

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
design experimental, singurul capabil să stabilească legături de cauzalitate între conținutul media și opiniile și comportamentele publicului. Reamintim în acest context faptul că principala miză a cercetării a fost aceea de a investiga legătura dintre conflictele din știri și cinismul, activismul și încrederea politică. Aceste trei variabile au fost considerate ca fiind dependente de expunerea la anumite tipuri de conflicte prezente în știrile politice. Tipurile de cadraj din știri au fost deci considerate variabila independentă în cadrul acestui studiu, iar stimulii experimentali

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
c) eficacitatea politică; d) aversiunea față de conflicte în general; e) caracterul extrovert sau introvert. După lectura stimulului experimental, participanții au răspuns la alte patru seturi de întrebări, legate de a) emoțiile resimțite; b) încrederea politică; c) cinismul față de politică; d) activismul politic 11. La final au fost incluse variabilele socio-demografice, un set de întrebări legate de obiceiurile media și o întrebare legată de intențiile de vot. Scala pentru încrederea politică a fost construită pornind de la o operaționalizare a încrederii dintr-un

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
o focalizare pe conflictele prezente pe scena politică nu are cum să ofere imaginea unor instituții politice coezive și eficiente, ne așteptăm ca încadrările conflictuale din știri să aibă un efect negativ asupra a) încrederii politice, b) cinismului și c) activismului politic. Ipoteza 1: Cadrajele conflictuale din știri au un impact negativ mai mare asupra încrederii politice, cinismului și activismului decât cadrajele neutre. Informația prezentată într-un unghi conflictual pare să suscite o mai mare atenție din partea privitorilor. Mai mult decât

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
eficiente, ne așteptăm ca încadrările conflictuale din știri să aibă un efect negativ asupra a) încrederii politice, b) cinismului și c) activismului politic. Ipoteza 1: Cadrajele conflictuale din știri au un impact negativ mai mare asupra încrederii politice, cinismului și activismului decât cadrajele neutre. Informația prezentată într-un unghi conflictual pare să suscite o mai mare atenție din partea privitorilor. Mai mult decât atât, maniera în care sunt prezentate conflictele politice dă naștere la reacții diferite. Controversele lipsite de principii, bazate pe

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
considerăm că se va aplica prima relație cauzală. Prin urmare, corelând cele două variabile: stilul și subiectul conflictului, avansăm următoarea ipoteză: Ipoteza 2: Cadrajele conflictuale necivilizate cu subiect intruziv au un impact negativ mai mare asupra încrederii politice, cinismului și activismului decât cadrajele legate de subiecte neintruzive prezentate civilizat. 9.3.1. Variabile care moderează 15 efectele cadrajelor axate pe conflict În încercarea de a oferi o tipologie cât mai nuanțată a efectelor pe care le au cadrajele conflictuale din știri

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
accentua, efectele cadrajelor axate pe conflicte. Bazându-ne pe astfel de indicii teoretice legate de elementele care moderează efectele cadrajelor din știri, delimităm cinci caracteristici individuale care considerăm că ar putea influența impactul cadrajelor conflictuale asupra încrederii politice, cinismului și activismului. Vom testa în primul rând rolul cunoștințelor legate de politică 16. Așa cum au demonstrat-o numeroase cercetări anterioare (e.g. Boomgaarden et al., 2011; Schuck, 2011), indivizii care au mai puține cunoștințe legate de politică sunt mai vulnerabili la cadrajele din

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
puține cunoștințe legate de politică sunt mai vulnerabili la cadrajele din știri. Legat de expunerea la cadraje conflictuale, ipoteza pe care o formulăm este următoarea: Ipoteza 3: Cu cât indivizii au mai multe cunoștințe politice, cu atât încrederea politică și activismul cresc, iar cinismul scade. Corelând o astfel de predicție cu tipul conflictului, considerăm că negativitatea și intruzivitatea conflictelor vor potența influența cadrajelor asupra celor trei variabile dependente. Vom testa deci impactul diferențiat al cunoștințelor politice asupra grupurilor experimentale considerate la

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
impactul diferențiat al cunoștințelor politice asupra grupurilor experimentale considerate la extremă: cel expus unui conflict necivilizat intruziv și cel expus unui conflict civilizat neintruziv. Anticipăm faptul că: Ipoteza 3.1: Cunoștințele politice sunt un predictor important al încrederii, cinismului și activismului în cazul expunerii la cadrajele conflictuale necivilizate cu subiect intruziv, nu însă și în cazul expunerii la cadrajele conflictuale civilizate cu subiect neintruziv. A doua variabilă testată în cadrul cercetării este dependența de media. În anii '80, autorii Sandra Ball-Rokeach și

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
forța lor de a ne ghida opiniile și comportamentele 17 poate intensifica impactul pe care îl au cadrajele conflictuale asupra încrederii, cinismului și implicării politice. Ipoteza 4: Cu cât indivizii sunt mai dependenți de mass-media, cu atât încrederea politică și activismul scad, iar cinismul crește. Ipoteza 4.1: Dependența de mass-media este un predictor important al încrederii, cinismului și activismului în cazul expunerii la cadrajele conflictuale necivilizate cu subiect intruziv, nu însă și în cazul expunerii la cadrajele conflictuale civilizate cu

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
asupra încrederii, cinismului și implicării politice. Ipoteza 4: Cu cât indivizii sunt mai dependenți de mass-media, cu atât încrederea politică și activismul scad, iar cinismul crește. Ipoteza 4.1: Dependența de mass-media este un predictor important al încrederii, cinismului și activismului în cazul expunerii la cadrajele conflictuale necivilizate cu subiect intruziv, nu însă și în cazul expunerii la cadrajele conflictuale civilizate cu subiect neintruziv A treia variabilă testată este propensiunea spre conflict sau cu semn schimbat aversiunea față de conflict 18. În

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
mai puțin influențate de știrile care prezintă conflicte, în raport cu persoanele care au, în general, o reticență față de conflicte. Prin urmare, formulăm următoarele ipoteze: Ipoteza 5: Cu cât indivizii prezintă o aversiune mai mare față de conflicte, cu atât încrederea politică și activismul scad, iar cinismul crește. Ipoteza 5.1: Aversiunea față de conflict este un predictor important al încrederii, cinismului și activismului în cazul expunerii la cadrajele conflictuale necivilizate cu subiect intruziv, dar nu și în cazul expunerii la cadrajele conflictuale civilizate cu

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
urmare, formulăm următoarele ipoteze: Ipoteza 5: Cu cât indivizii prezintă o aversiune mai mare față de conflicte, cu atât încrederea politică și activismul scad, iar cinismul crește. Ipoteza 5.1: Aversiunea față de conflict este un predictor important al încrederii, cinismului și activismului în cazul expunerii la cadrajele conflictuale necivilizate cu subiect intruziv, dar nu și în cazul expunerii la cadrajele conflictuale civilizate cu subiect neintruziv. Caracteristicile personale influențează felul în care procesăm informația și reacțiile noastre ulterioare. Expunerea la situații conflictuale determină

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
de vedere și/sau de a le contrazice pe ale celorlalți (Gallego și Oberski, 2011), cu alte cuvinte de caracterul lui introvert sau extrovert. Prin urmare, o a patra variabilă care considerăm că poate fi un predictor al încrederii și activismului în cazul expunerii la cadraje conflictuale este extroversia 20 o trăsătură asociată cu asertivitatea și entuziasmul, despre care s-a stabilit deja că este corelată pozitiv cu activismul politic (Vecchione și Caprara, 2009). Gerber et al. (2011) arată că persoanele

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
patra variabilă care considerăm că poate fi un predictor al încrederii și activismului în cazul expunerii la cadraje conflictuale este extroversia 20 o trăsătură asociată cu asertivitatea și entuziasmul, despre care s-a stabilit deja că este corelată pozitiv cu activismul politic (Vecchione și Caprara, 2009). Gerber et al. (2011) arată că persoanele extroverte sunt mai dispuse să se mobilizeze, și, în general, să se implice în politică . Dată fiind această legătură validată empiric, una dintre ipotezele studiului de față este

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
care au o disponibilitate scăzută de a se implica în treburile publice. Prin urmare, în cazul acestora din urmă, consecințele conflictelor din știri nu vor fi negative. Ipoteza 6: Cu cât indivizii sunt mai extroverți, cu atât încrederea politică și activismul cresc, iar cinismul scade. Ipoteza 6.1: Extroversia este un predictor important al încrederii, cinismului și activismului în cazul expunerii la cadrajele conflictuale necivilizate cu subiect intruziv, nu însă și în cazul expunerii la cadrajele conflictuale civilizate cu subiect neintruziv

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
din urmă, consecințele conflictelor din știri nu vor fi negative. Ipoteza 6: Cu cât indivizii sunt mai extroverți, cu atât încrederea politică și activismul cresc, iar cinismul scade. Ipoteza 6.1: Extroversia este un predictor important al încrederii, cinismului și activismului în cazul expunerii la cadrajele conflictuale necivilizate cu subiect intruziv, nu însă și în cazul expunerii la cadrajele conflictuale civilizate cu subiect neintruziv. Impactul extroversiei asupra implicării politice a fost studiat în legătură cu încrederea în capacitatea proprie de a influența luarea

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
ele însele în politică să fie afectate negativ de cadrajele axate pe conflicte într-o mai mare măsură. Prin urmare, formulăm următoarele ipoteze: Ipoteza 7: Cu cât indivizii dau dovadă de mai multă eficacitate politică, cu atât încrederea politică și activismul cresc, iar cinismul scade. Ipoteza 7.1: Eficacitatea politică este un predictor important al încrederii, cinismului și activismului în cazul expunerii la cadrajele conflictuale necivilizate cu subiect intruziv, nu însă și în cazul expunerii la cadrajele conflictuale civilizate cu subiect

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
Prin urmare, formulăm următoarele ipoteze: Ipoteza 7: Cu cât indivizii dau dovadă de mai multă eficacitate politică, cu atât încrederea politică și activismul cresc, iar cinismul scade. Ipoteza 7.1: Eficacitatea politică este un predictor important al încrederii, cinismului și activismului în cazul expunerii la cadrajele conflictuale necivilizate cu subiect intruziv, nu însă și în cazul expunerii la cadrajele conflictuale civilizate cu subiect neintruziv. 9.3.2. Emoțiile ca mediator al efectelor cadrajelor din știri Impactul cadrajelor din știri depinde, în

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
fricii, demobilizează, în timp ce altă emoție negativă furia are efecte asemănătoare cu entuziasmul, producând mobilizare politică (Druckman și McDermott, 2008; Marcus et al., 2006). Pornind de la astfel de date, ne așteptăm ca relația dintre conflictele din știri și încrederea, cinismul și activismul politic să fie mediată de anumite emoții negative. Potrivit analizei psihologice din Marcus et al. (2000), atât dezgustul cât și furia sunt componente ale aversiunii și parte a sistemului emoțiilor care ne filtrează toate comportamentele. Furia a fost preponderent studiată

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
furie, dezgust și/sau frustrare, care se vor traduce într-o creștere a cinismului și o scădere a încrederii și participării politice. Ipoteza 8: Cadrajele conflictuale vor declanșa furie, dezgust și/sau frustrare, care vor amplifica impactul negativ asupra încrederii, activismului și cinismului. Conflictele nu declanșează însă reacții uniforme. Spre exemplu, doi autori americani, Gross și Brewer, au testat în cadrul unui experiment efectele diferitelor tipuri de cadraje asupra furiei și dezgustului. Astfel, ei au descoperit faptul că doar cadrajul conflictului a

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
într-o măsură mai mare decât cadrajele conflictuale civilizate cu subiect neintruziv. 9.4. Analiza rezultatelor Prima ipoteză a cercetării a fost următoarea: Ipoteza 1: Cadrajele conflictuale din știri au un impact negativ mai mare asupra încrederii politice, cinismului și activismului decât cadrajele neutre. Datele obținute nu au validat această ipoteză. Am reorganizat cele șapte grupuri experimentale în cadraje conflictuale și cadraje neutre. Primul grup a fost format din cadrajul conflictual neintruziv, fomulat într-o manieră civilizată, cadrajul conflictual neintruziv necivilizat

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
experimental și cele două grupuri care au fost expuse la o știre factuală, neconflictuală, care se limita la a prezenta aspectele unei decizii politice, indiferent de subiect 21. Am aplicat testul T pentru a vedea diferențele în privința celor trei variabile: activism, cinism și încredere politică, iar rezultatul aplicării testului a arătat că diferența a fost nesemnificativă pentru toate trei. Cu alte cuvinte, nu au existat diferențe majore în privința activismului între subiecții care au citit știri conflictuale și cei care au foste

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]