1,280 matches
-
0.205 −0.105 0.42 −0.032 −0.016 0.412 Eficacitate politică −0.165 −0.224 0.147 .347** 0.409 0.164 R square Adjusted 0.12 0.069 Tabelul 13: Diferențe între grupurile experimentale pentru variabila activism (* p<0,1; ** p<0,5) Predictorii semnificativi pentru activism sunt cunoștințele politice în cazul expunerii la conflicte intruzive necivilizate și eficacitatea în cazul expunerii la conflicte neintruzive civilizate. Aceste diferențe în privința efectelor obținute pot fi explicate în mai multe
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
0.412 Eficacitate politică −0.165 −0.224 0.147 .347** 0.409 0.164 R square Adjusted 0.12 0.069 Tabelul 13: Diferențe între grupurile experimentale pentru variabila activism (* p<0,1; ** p<0,5) Predictorii semnificativi pentru activism sunt cunoștințele politice în cazul expunerii la conflicte intruzive necivilizate și eficacitatea în cazul expunerii la conflicte neintruzive civilizate. Aceste diferențe în privința efectelor obținute pot fi explicate în mai multe feluri. În primul rând, este evident că există un impact
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
legate de politică nu mai sunt un predictor semnificativ, altă variabilă făcând diferența în privința participării politice încrederea că aceasta contează, că liderii politici țin cont de interesele cetățenilor (indicatorul eficacitate politică). Este interesant că în cazul expunerii la conflicte necivilizate, activismul nu mai este condiționat de acest tip de încredere. Așadar, magnitudinea efectelor cadrajelor conflictuale variază în funcție de caracteristicile membrilor audienței. Încrederea că au un cuvânt de spus în politică îi face mai activi pe aceia care urmăresc conflicte civilizate, legate de
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
indivizilor". Această butadă se poate traduce prin câteva legături de cauzalitate, pe care cercetarea de față le-a identificat: * conflictele din știri nu au efecte omogene. Doar rezultatul combinat al subiectului și stilului conflictului se traduce în încredere, cinism sau activism politic; * dintre cadrajele conflictuale concepute, extrema (în termeni de negativitate) cadrajul necivilizat legat de un conflict intruziv a avut cea mai mare magnitudine. Datele obținute au indicat o ierarhie a efectelor în cazul expunerii la acest tip de cadraj. Conflicte
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Datele obținute au indicat o ierarhie a efectelor în cazul expunerii la acest tip de cadraj. Conflicte intruzive necivilizate au a) un impact mare asupra scăderii încrederii; b) un impact mediu asupra creșterii cinismului și c) un efect nesemnificativ asupra activismului. O a doua axă a cercetării a investigat variabilele care condiționează magnitudinea cadrajelor conflictuale. Dintre acestea cele mai importante sunt două caracteristici individuale: cunoștințele politice și încrederea în capacitatea de a înțelege politica (eficacitatea politică) și o trăsătură de personalitate
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
intruzive: a) cu cât oamenii 1) știu mai multe despre politică, 2) au încredere că se pot implica și că pot schimba ceva și 3) sunt mai extroverți, cu atât valoarea cinismului scade și valoarea încrederii politice crește, iar valoarea activismului rămâne constantă; b) pentru activismul politic, doar cunoștințele legate de politică sunt un predictor semnificativ, nu și celelalte două variabile. În cazul expunerii la conflictele civilizate neintuzive: a) cunoștințele politice și extroversia nu mai sunt semnificative pentru niciuna dintre cele
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
1) știu mai multe despre politică, 2) au încredere că se pot implica și că pot schimba ceva și 3) sunt mai extroverți, cu atât valoarea cinismului scade și valoarea încrederii politice crește, iar valoarea activismului rămâne constantă; b) pentru activismul politic, doar cunoștințele legate de politică sunt un predictor semnificativ, nu și celelalte două variabile. În cazul expunerii la conflictele civilizate neintuzive: a) cunoștințele politice și extroversia nu mai sunt semnificative pentru niciuna dintre cele trei cele trei variabile dependente
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
variabile. În cazul expunerii la conflictele civilizate neintuzive: a) cunoștințele politice și extroversia nu mai sunt semnificative pentru niciuna dintre cele trei cele trei variabile dependente. Eficacitatea rămâne însă un predictor important atât pentru cinism, cât și pentru încredere și activism. A treia axă a cercetării a încercat să identifice dacă emoțiile negative joacă un rol de mediere între cadrajele conflictuale și cele trei variabile dependente. Datele obținute indică faptul că emoțiile puternic negative furia și dezgustul (în această ordine) au
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
în cazul tuturor tipurilor de conflicte, indiferent dacă este vorba despre conflicte civilizate sau necivilizate. Revenind la o altă variabilă importantă cunoștințele politice -, observăm că aceasta este un predictor-cheie pentru scăderea cinismului și creșterea încrederii, precum și un predictor important pentru activism (alături de eficacitate). Aliniindu-se astfel unui șir de cercetări anterioare (e.g. Gallego și Oberski, 2011; Gerber et al., 2011), analiza noastră întărește faptul că extroversia are și ea un impact mare asupra încrederii și cinismului, fiind corelată cu eficacitatea. Adăugarea
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
cu privire la aspectele nocive ale "negativității" din știri (Geer, 2006). Nu orice informație negativă are efecte nocive asupra participării politice. Spre deosebire de studiul coordonat de Nicholas Valentino (Valentino et al., 2011), cercetarea de față nu a identificat nicio corelație între furie și activism. În privința încrederii și a cinismului, datele au indicat însă o corelație foarte strânsă. În plus, față de cercetările anterioare, studiul prezent a identificat rolul pe care îl joacă și o altă emoție negativă dezgustul. Ambele par să declanșeze mai degrabă apatie
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
cunoștințele politice, capacitatea de a înțelege politica și de a te implica politic și caracterul extrovert al celui care consumă informația. Aceste trei variabile intensifică efectele cadrajelor axate pe conflict asupra încrederii, cinismului, și, într-o mai mică măsură, asupra activismului. Relația de influență este următoarea: cu cât indivizii au mai multe cunoștințe politice, au mai multă încredere în capacitatea de a se implica în politică și sunt mai extroverți cu atât încrederea politică crește și cinismul se diminuează 27. În
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
neîncrederea în instituțiile politice și în cei care le conduc. Faptul că, în general, conflictele din știrile folosite în cadrul experimentului (indiferent de stilul sau subiectul lor) au avut un impact semnificativ asupra încrederii politice și cinismului și niciun impact asupra activismului credem că poate fi explicat și printr-o supraexpunere la conflicte a publicului din România. Având în vedere că politica este preponderent prezentată dintr-un unghi conflictual, s-ar putea ca publicul să fie desensibilizat la conflicte și să nu
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
să aibă inițiative politice (Norris, 2003), nefiind, în general, interesați de politică 3 (Mindich, 2005; Patterson, 2007). Revenind la premisele cercetării, obsevăm că, dincolo de ierarhia efectelor identificate (mari în cazul încrederii politice, modeste în cazul cinismului și inexistente în cazul activismului politic), modul în care sunt prezentate conflictele face o diferență semnificativă în privința efectelor. Ipoteza de bază a studiului de față se confirmă deci, datele empirice susținând existența unui efect de tip cumulativ, rezultatul combinat al subiectului și stilului conflictelor din
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
3. Când fac declarații publice, majoritatea politicienilor spun adevărul. 4. Putem avea încredere în majoritatea politicienilor. 5. În ciuda a ce cred mulți, majoritatea politicienilor încearcă să-și respecte promisiunile electorale. 6. Când fac declarații publice, majoritatea politicienilor se adresează presei. Activism 1. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, dvs. cât de interesat ați fi de aceste alegeri? 2. Pe o scală de la 1 la 7, unde 1 reprezintă "cu siguranță aș merge la vot", iar 7 "cu siguranță nu
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
II-a. University of Chicago, Chicago, 1993. Noelle-Neumann, E., Spirala tăcerii. Învelișul nostru social, Comunicare.ro, București, 1974/2005. Norris, P., A Virtuous Circle: Political Communication in Post-Industrial Democracies, Oxford University Press, Oxford, 2000. Norris, P. "Young people and political activism: From the politics of loyalities to the politcs of choice?". Prelegere oferită în calitate de invitat în cadrul conferinței internaționale Council of Europe Symposium: Young People and Democratic Institutions: From Disillusionment to Participation, Strasburg, 2003. Parisi, A. și Pasquino, G., "Changes in Italian
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
semnificația statistică este adesea indicată prin utilizarea unor simboluri sub formă de asterisc, variind ca număr între unu și trei scală ce indică, în aceeași ordine crescândă, o semnificație statistică din ce în ce mai însemnată. 27 Doar cunoștințele politice sunt un predictor al activismului în cazul expunerii la conflicte necivilizate intruzive, iar în cazul expunerii la celălalt tip de cadraj neintruziv civilizat doar extroversia pare să funcționeze ca un moderator. 28 Nici chiar dacă informația politică este oferită de noile canale media (Subrahmanyam et al
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
logică, iar în funcție de prezența sau absența scopului mnezic și a procedeelor mnemonice folosite, memorarea poate fi voluntară sau involuntară. Există o serie de factori care facilitează memorarea într-o activitate de învățare, inclusiv la elevii cu disabilități: interesul pentru învățare, activismul sau învățarea prin acțiune, prin rezolvarea unor situații problemă, prin efort de analiză și organizare a materialului învățat, desfășurarea activităților cognitive pe un fond emoțional optim. În lucrarea „Vocabularul psihologiei”, Henry Pieron descrie alți termeni din sfera memoriei și anume
Jocuri de dezvoltare a memoriei la copilul deficient de auz by Laura Lificiu,Andreea Matei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84363_a_85688]
-
jocul influențează dezvoltarea personalității elevului. Ed. Claparède spunea că principala trebuință a copilului este jocul. De aceea, jocul este considerat azi, în teoria pedagogică, ca modalitate de asimilare a realului la activitatea proprie ( Jean Piaget ), asigurând elevului largi posibilități de activism intelectual. Prin joc, copilul își îmbogățește viața afectivă și, în același timp, dobândește în mod progresiv capacitatea de a-și stăpâni emoțiile. El învață să reacționeze sincer, pozitiv sau negativ, față de ceea ce este bun, frumos, moral și față de ceea ce e
Jocuri de dezvoltare a memoriei la copilul deficient de auz by Laura Lificiu,Andreea Matei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84363_a_85688]
-
principiile didactice. “Domnul Marcu este pătruns de conștiința datoriei și dă importanța cuvenită instrucției și educaței integrale. Îl preocupă problemele actuale ale educației. Lecțiile s-au desfășurat cu respectarea normelor metodice ce se recomandă la o lecție. Principiul intuiției, al activismului și al corelației obiectelor de învățământ a fost respectat”. Aplicațiile practice pe lotul școlar, excursiile în natură, aplicațiile practice în natură privind recunoașterea plantelor medicinale, conservarea și folosirea acestora, înființarea pepinierei școlare, lucrările practice în livada școlii, la lucru manual
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
cu descoperirile lui Bădescu, Sum și Uslaner (2004) putem spune că publicul românesc nu este caracterizat de valori înalte ale civismului. În comparație cu publicul românesc, activiștii civici ar putea reprezenta o resursă importantă pentru consolidarea societății civile. Dacă acceptăm faptul că activismul civic are efecte asupra valorilor democratice împărtășite de membrii asociațiilor voluntare, este oare capitalul social esențial și pentru fundamentele sistemului democratic românesc? Depinde acceptarea legitimității sistemului politic de nivelul capitalului social? În conformitate cu teoria capitalului social, acesta este creditat cu capacitatea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
în acțiuni de influențare a politicii și de control al politicienilor. Presiunea societății civile asupra decidenților politici se consideră că duce la responsabilitatea, receptivitatea și eficiența celor din urmă. Răspunsul presupus va fi o satisfacție mai mare, dar și un activism mai crescut al societății civile, într-o serie de cercuri virtuoase precum cele imaginate de Putnam (2002). Concluzia cercetării noastre este, pe scurt, că în susținerea democrației capitalul social nu joacă rolul pe care l-am fi așteptat. Democrația din
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
utilizării sale și vom prezenta câteva operaționalizări curente în cercetarea sociologică. 1.1 Importanța participării civice Importanța factorilor culturali pentru succesul unei guvernări nu este o descoperire recentă. Alexis de Tocqueville (2005), în deja celebra "Despre democrație în America", numea activismul civic al americanilor drept o școală a democrației. Această remarcă îi va conferi chiar titlul de "sfânt ocrotitor al teoreticienilor contemporani ai capitalului social" (Farr, 2004: 25). Tocqueville vedea asociațiile americane echivalente cu stările din societățile absolutiste europene în limitarea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
creșterea economică, decât regiunile nordice, precum Piemont, Veneto, Toscana sau Emilia-Romagna. Diferența regională pe care Putnam o înregistrează pare să vină din trecutul medieval al Italiei, din epoca orașelor-republici autonome din Italia de nord, care a lăsat moștenire un puternic activism comunitar, un angajament social și cultural deosebit secolului al XIX-lea, dar mai ales secolului XX. Tradițiile civice medievale sunt responsabile, la sfârșitul secolului trecut, de diferența majoră dintre sudul și nordul Italiei în raport cu nivelul angajamentului civic și al performanței
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
nu au fost dintru început mai bogate, și nu au fost întotdeauna mai bogate, dar au rămas constant mai civice începând cu secolul al XI-lea și au devenit pe parcurs mai dezvoltate, cauzalitatea s-ar putea să curgă dinspre activismul civic spre dezvoltarea socio-economică, și nu invers. Astfel, Putnam este convins că "șansele unei regiuni de a se dezvolta socio-economic în acest secol au depins mai puțin de înzestrările sale socio-economice și mai mult de cele civice". Corelația actuală dintre
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
dovedit fructuoasă în discuția modelelor dezvoltării comunității politice și a funcțiilor socializării în sprijinul pentru regimul politic democratic. Este adevărat, importanța factorilor culturali pentru succesul unei guvernări nu este o descoperire recentă. Tocqueville, în celebra Despre democrație în America, numea activismul civic al americanilor drept o școală a democrației. Această remarcă îi va conferi chiar titlul de "sfânt ocrotitor al teoreticienilor contemporani ai capitalului social" (Farr, 2004). Tocqueville vedea asociațiile americane echivalente cu stările din societățile absolutiste europene în limitarea tiraniei
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]