4,780 matches
-
șin nouă. Activistul a cumpărat de la magazin o bucată de șină și s-a dusă la fierăria lui Prențu, să „o tragă” pe roată. Prențu, ca toți meșterii cu fasoane, se apucă de treab fără tragere de inimă (plata de la activiști era în ceruri) și, la un moment dat, îi spune clientului că nu ajunge raful. Atunci activistul își dă haina jos, își suflecă mânecile și-i arătă lui Prențu că șina era suficientă, a înroșit-o în forjă, a bătut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui Prențu, să „o tragă” pe roată. Prențu, ca toți meșterii cu fasoane, se apucă de treab fără tragere de inimă (plata de la activiști era în ceruri) și, la un moment dat, îi spune clientului că nu ajunge raful. Atunci activistul își dă haina jos, își suflecă mânecile și-i arătă lui Prențu că șina era suficientă, a înroșit-o în forjă, a bătut-o pe nicovală, a întins-o pe roată, uimindu-i pe toți cei strânși ca la „fierăria
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
haina jos, își suflecă mânecile și-i arătă lui Prențu că șina era suficientă, a înroșit-o în forjă, a bătut-o pe nicovală, a întins-o pe roată, uimindu-i pe toți cei strânși ca la „fierăria lui Iocan”. Activistul nostru era fierar de meserie.58 în Slobozia era un meșter - moș Vasile Lungu - care ascuțea topoarele, sapele, secerile și fiarele de plug. Apoi prin sate mai veneau meșteri țigani itineranți. Perfecționarea mijloacelor de obținere a celor necesare pentru a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
chemat să facă o sumă de alte activități, care nu aveau legătură cu școala. Erau la dispoziția organelor de partid și de stat, erau cercetați, suspectați, unii au fost închiși sau îndepărtați din învățământ. Ei făceau munca de partid în locul activiștilor care nu aveau nici cunoștințe elementare, mergeau la edințe, făceau materiale scrise și încheiau proceseverbale. Toți mergeau la arie și, cu toate că acolo se desfășura o muncă grea și continuă, trebuiau să citească presa cu realizările regimului. Să adăugăm activitățile cultural-artistice
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
amintesc, o mare dorință de învățătură, acțiune care nu era îngrădită de nimic; biblioteca comunală era luată cu asalt nu numai de elevi, la fel cluburile și căminul cultural, situație care contrasta cu starea precară a condițiilor materiale. Erau și activiști de partid care învățaseră carte ca adulți și care se străduiau să învețe în continuare. Unul dintre aceșștia, venind la școala din Slobozia, îi spunea tatălui meu cât de greu i-a fost să învețe, dar avea o mare satisfacție
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lua mai mult, se trecea în contul obligațiilor pentru anul viitor. Sofia Boteanu și Vasile Rosetti au fost ridicați din casele lor în iarnaprimăvara anului 1949, de o comisie formată din Spiridon (Scridon) Banu din Mărăști; 3-4 delegați )muncitori și activiști) și Vasile Trandafir (Costan) - președinte-primar. Comisia care a făcut inventarul bunurilor aflate în locuințe au găsit la Vasilică Rosetti: 32 arginți (probabil piese cu valoare numismatică, istorică) și doar 1000 lei. Din tot ce-a avut, i-au lăsat plapumă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sărbători s-au pierdut, nu se mai cunoscă ca nume, iar lumea modernă de astăzi, nici nu vrea să mai știe; are alte preocupări, alte zile însemnate, importante pentru epoca trăită. Propaganda ateistă a partidului comunist, făcută prin sate de activiști și instructori de partid, unii nefiind convinși de ce spuneau și învățau (erau îndoctrinați, la centru!), urmărea să îndepărteze din conștiința țăranului român sentimentele religioase, atâtea câte le avea. Înainte de Cooperativizare, țăranii erau îndemnați să iasă la arat și în zilele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țăranii erau îndemnați să iasă la arat și în zilele de Paști. în legătură cu acest aspect, în satul Lunca s-a petrecut o scenă care a făcut vâlvă atunci; acum s-a uitat: La poarta lui Toader Vortolomei Pușcuță ajunge un activist în ziua de Paști și-l îndeamnă pe gospodar că iasă la arat. Toader Pușcu nu i-a răspunsă nimic, nu l-a alungat cu vorbe grele, ci s-a întorsă spre casă și l-a strigat tare pe fecioru-său
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
i-a răspunsă nimic, nu l-a alungat cu vorbe grele, ci s-a întorsă spre casă și l-a strigat tare pe fecioru-său, Veniamin, spunându-i să aducă boii cu plugul că „domnia lui” vrea să meargă la arat. Activistul a bătut în retragere și a povestit pățania, s-a lecuit de propagandă ateistă. X. 4 Evoluția locuinței. Casa cu chiler, casa tradiționalș. Siliștea casei* Vechile așezări din tot arealul românesc, nu numai din Colinele Tutovei sau văile Berheciului și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Unii țărani nu aveau cu ce plăti aceste dări și impozite, erau ridicați, bătuți și închiși. Mulți dintre ei și-au pierdut urma în țară pe ani întregi, întorcându-se după ce erau uitați. Pentru colectarea cotelor erau trimiși în sate activiști, muncitori și ofițeri. Unul era un muncitor de pe la Hemeiuși, avea și el o armă de vânătoare cu care a împușcat un iepure pe Cocolia din Slobozia, dar s-a auzit la raion și a fost pedepsit. Altul era un locotenent-major
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
îi era rușine de oameni și de sărăcia lor. Pentru strângerea cotelor erau fel de fel de băgători de seamă: colectori, delegați, membri în comisia de Î, delegat de batoză, la treierat, când cotele se luau direct de la arie, 416 activiști de tot felul. Dintre activiști, în afară de cel care, la fierăria lui Prențu a arătat practică cum îi ajunge „raful” pe roată, lumea își mai amintește de unul pe care-l chema Frumușelu, mică și negricios. sta învăța la fără frecvență
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și de sărăcia lor. Pentru strângerea cotelor erau fel de fel de băgători de seamă: colectori, delegați, membri în comisia de Î, delegat de batoză, la treierat, când cotele se luau direct de la arie, 416 activiști de tot felul. Dintre activiști, în afară de cel care, la fierăria lui Prențu a arătat practică cum îi ajunge „raful” pe roată, lumea își mai amintește de unul pe care-l chema Frumușelu, mică și negricios. sta învăța la fără frecvență, era prin clasa a VI-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pahare cu vin, pe nemâncate, s-a urcat pe bicicletă (era ca și cum ar avea acum un Ferarri!) și, după câteva pedale, s-a răsturnat în șanț, în niște urzici și buruieni. Vortolomei Pușcuță, mai stabil pe picioare, a râsă de activist: - Cine Și-a dat Șie bicicletă, mă ciurarule?!, aluzie străvezie la originea etnică a biciclistului. Cotele s-au dat până în 1956, până la revolta din Ungaria, fiind înlocuite cu contractele pe produse. Pe 28 decembrie 1950 a fost promulgată Legea de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
face propagandă masivă privind măsurile luate de partid și de stat pentru dezvoltarea economică și creșterea nivelului de trai, în comună lipsescă produse de primă necesitate: petrol lampant, talpă, încălțăminte, opinci, țesături, confecții care se dau pe puncte, pe cartelă. Activiștii aveau obiceiul impusă de a opri cetățenii veniți de la muncă ca să-i „lămurească”. Unul l-a oprit la Primărie pe un luncaș care venea cu carul cu vitele de la muncă ca să-i spună cât de bine o duce și are să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a zisă că merge cu droșca cu cai. Rusu s-a făcut focă și pară, parcă era moș Luca al lui Creangă pe rohatca Păcurari din Iași. Nu știu ce a făcut pentru comună că a fost înlocuit de Gheorghe Rebegea, fost activist, apoi, prin 1975-1977, a fost primar Gheorghe Bujor, profesor din Mărăști. Până la revoluția din decembrie 1989 a mai fost primar Diacă Toma și Nechita Ion, proveniți din activiști UTC. în perioada de până în 1950, secretar-notar de Primărie a fost mult
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a făcut pentru comună că a fost înlocuit de Gheorghe Rebegea, fost activist, apoi, prin 1975-1977, a fost primar Gheorghe Bujor, profesor din Mărăști. Până la revoluția din decembrie 1989 a mai fost primar Diacă Toma și Nechita Ion, proveniți din activiști UTC. în perioada de până în 1950, secretar-notar de Primărie a fost mult timp Cezar Boca, apoi au urmat alții care au stat relativ puțin, între care și Dumitru Trandafir, unul Dinu, apoi, din 1965 până în 1997, secretar de primărie a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
oamenilor ceva, că te-ar fi luat comuniștii pe la spitale, că ești anormal, ce să știe proștii?, noi eram din altă lume... Ar fi spus, poate, că sunt nebună, tovarășa învățătoare a înnebunit!!! Păi, mie îmi asta trebuia? Că erau activiștii PCR cu ochii cât cepele pe noi, mai ales pe intelectuali. Așa ai apărut pe lumea asta, dintr-un preot ca un soare și din mine, o învățătoare talentată la teatru, și la comedie, și la dramă, ai venit vorbind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
cu toată aparenta ei compensare totală a creșterii prețurilor, s‑a dovedit, după cât se pare, a fi doar înșelătorie și praf în ochii poporului. (Ei, și? Bine că șilingul circulă, la Hawelka și la barul Picasso). Mămica perorează că mulți activiști social‑democrați din sindicat s‑au retras din vechiul lor partid, de care s‑au atașat deja, fiindcă nu pot suporta, sufletește vorbind, colaborarea cu partidul popular reacționar împotriva muncitorilor militanți. Când, socialist fiind, ajungi să te facă porc un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Uniune. Nu mai erau nici fabrici, nu mai aveam servicii, Guvernul României era lovit de vicii. La televiziune vorbeau fără-ncetare Lătrăii de serviciu, pretinzând ascultare. Când am venit acasă, uitasem de cătușe, Parlamentarii țării erau niște căpușe. Tagme de activiști s-au transformat în popi, La cârma națiunii - o șleahtă de ciclopi. Când am venit acasă aveam un președinte Care ne-a vândut țara cu morții din morminte. Când am venit acasă se golise cătunul, Aveam la cârma țării și
CONDAMNAREA (POEME DE REVOLTĂ) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364332_a_365661]
-
atunci când nu doreai că în cartea ta să intre și poeme care să preamărească sistemul politic, presedintele în funcțiune. Eu nu am scris niciodată astfel de versuri. De ce? Nu știu. Nu eram ceea ce se numește un dizident, nu eram nici un activist de partid. Îmi trăiam viața firesc, așa cum îmi era dată. Să nu uităm că eu nu avusesem prilejul să învăț Istorie adevărată, făceam parte din generația căreia i se inoculase încă din fașa, picătură cu picătură, ideea că socialismul este
DEŞI A PUBLICAT 20 DE CĂRŢI ŞI A PRIMIT 30 DE PREMII, SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA MELANIA CUC CONTINUĂ SĂ FIE EA ÎNSĂŞI, CEA OBIŞNUITĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361490_a_362819]
-
la universitate și institut pentru că este evreu și regimul lui Ceaușescu a devenit „antisemit”, o aberație fără logică și pleacă cu mama la Paris apoi în Venezuela cu pașaport dat tot de ... Ceaușescu. La Paris, Volodea se întâlnește cu foști activiști comuniști refugiați sătui de „dictatura naționalistă” a lui Ceaușescu și primește și îndemizații lunare în dolari de la Asociația Internațională de Ajutor a Evreilor, că era un fel de dizident și persecutat în România. Nici măcar Ceaușescu cu tot național-comunismul său nu
LUMEA SECRETĂ A NOMENCLATURII, ANALIZĂ DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363798_a_365127]
-
strice atmosfera destul de plăcută și relaxantă. - Nu cred că se va întâmpla așa, deoarece acești săteni se întâlnesc cu noi și a doua zi și, cum suntem împreună aproape zilnic, au un oarecare respect, mai ales că sunt aici atât activistul de la Raion, cât și președintele de C.A.P., dar cine mai știe? - Și timpul liber cum ți-l petreci, Săndica? Bănuiesc că există și așa ceva în activitatea unui fermier. - A... eu nu sunt fermier. Fermier este doamna din fața directorului tău
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
Acasa > Cultural > Modele > NOAM CHOMSKY- 90 Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1068 din 03 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Noam Chomsky- 90 ( n. 7 decembrie, 1928, Philadelphia, SUA) este un lingvist și activist politic american, profesor emerit în lingvistică la Massachusetts Institute of Technology (MIT). În lumea academică, Chomsky este cunoscut pentru „teoria gramaticii generative” și pentru contribuțiile sale în domeniul lingvisticii teoretice. El este cel care a revoluționat întreg sistemul lingvistic modern
NOAM CHOMSKY- 90 de BORIS MEHR în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363062_a_364391]
-
arestat și condamnat. Interesant este cazul lui Petre Pandrea (1968) care fiind dizident de stânga, îi critică pe comuniștii români, astfel este arestat, anchetat brutal de securitate și închis. Zeci de scriitori au suferit pentru ideile lor în timpul terorii comuniste. Activiștii de partid, unii proveniți din breasla scriitoricească (A. Toma, Sorin Toma, M. Beniuc, Z. Stancu, etc.), au „pus umărul” la impunerea realismului socialist în literatură și în general în cultura românească. Urmare acestui fapt scriitorii care nu s-au aliniat
FERICIREA DE A FI CONDAMNAT DE CONFRAŢI, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363336_a_364665]
-
suferit rigorile legilor, fiind anchetați de securitate, bătuți, schingiuiți și apoi închiși. Unii din ei murind între zidurile închisorilor de la Sighet, Gherla, Pitești, Malmezon, etc. „Cine nu este cu noi, este împotriva noastră” Exista pe atunci o lozincă promovată de activiștii de partid cu veleități scriitoricești: „Cine nu este cu noi, este împotriva noastră”. În baza acesteia au fost arestați sute de scriitori, printre care: Traian Brăileanu, Gane, Ion Petrovici, Radu Gyr, Anton Dumitru, Sandu Lieblich, Sandu Tudor, George Marcu, Tudor
FERICIREA DE A FI CONDAMNAT DE CONFRAŢI, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363336_a_364665]