8,468 matches
-
de îmbătrânire, fiindcă rămâneau după aceea, pe tot parcursul vieții, cu fizionomia feței neschimbată. Între prima îmbătrânire și ultima, vorba lui Karin-tante, la această categorie de oameni, nu se mai prea înregistrau modificări importante. Așa era Karin - tante. Parcă și acuma îi văd capotul acela destul de sobru, de mătase, cu flori pe un fond muștar, la mâneci brodat cu gust, și mâinile cu piele încrețită și ușor pătată cu semne de mamă, care apar, așa cum știam eu, la bătrânețe, ca și cum dorul
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
de regina-nopții și de gura-leului și chiar de crini albi-până îți blocai gura și nu mai puteai respira. Nu de flămândă le mâncai pe unele, la început, până să-ți înfunzi gura. Eu te-am crescut și pe tine. Parcă acuma te văd. Iubăreață. Și să știi că așa e și Pruncu'. De mică nu te săturai gustând lumea asta cu bune și cu rele. Dar, ne întrebam noi, de ce nu mâncai nisip sau bolovani, ca alți copii, sau frunze și
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
80. Exaltarea ține de moment. Atunci miroase o întreagă zi, a fericire, chiar și când pe sub nas îmi mărșăluiesc „cai beliți”. În altă ordine de idei, în sfârșit, cartea lui Eliade, “Aspecte ale mitului”. După doi ani de la apariție. Abia acuma am reușit să trec, din 1978, de când am primit-o cadou, de simpla răsfoială. Sublinierile cu creionul îmi arată că am mai zăbovit la anumite paragrafe destul de bine. S-ar putea ca o astfel de carte mai mult decât interesantă
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
parcă umplută cu vid. Apoi i se păru că lângă umbra lui, acolo pe dușumea, între mescioară și dormeză, ar fi apărut și umbra iubitei lui Iozefina, crescută parcă din a lui, așa ca o coastă de-a lui Adam. Acuma vedea clar. Vedea cum peste umărul umbrei lui, putea vedea părul bogat al Iozefinei, bretonul părului blond și întregul contur al părții de sus a coafurii. Își aminti acolo, în fața umbrelor îmbrățișate, că la o discuție despre fosă (Gerard bătea
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Gerard ar fi trebuit să-i facă propunerea, ceea ce ar fi deschis o variantă a relației lor, extrem de periculoasă. Se sculă de pe scaun. Umbra lui își recăpătă încet capul, urechile, gâtul și o mână. Renăștea văzând cu ochii. Ce miracol! Acuma din umbra Iozefinei nu se mai vedea nimica. Ca și cum n-ar fi fost până acuma, și ea acolo, tupilată la picioarele umbrei lui. Stinse lumina și umbra lui fusese pe loc înghițită de umbrele cele mari ale pereților fosei, luminați
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
relației lor, extrem de periculoasă. Se sculă de pe scaun. Umbra lui își recăpătă încet capul, urechile, gâtul și o mână. Renăștea văzând cu ochii. Ce miracol! Acuma din umbra Iozefinei nu se mai vedea nimica. Ca și cum n-ar fi fost până acuma, și ea acolo, tupilată la picioarele umbrei lui. Stinse lumina și umbra lui fusese pe loc înghițită de umbrele cele mari ale pereților fosei, luminați confuz de tot abia, de un fascicol de lumină ce pătrundea timid pe geamlâcul de
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
pe spate în iarbă și să privească cerul plin de stele, inclusiv de funinginea Căii Lactee, până vor avea senzația că cerul se află dedesubt, sub ei. În câteva minute se puteau auzi voci: Vai, cad! Cam aceeași senzație o trăia acuma. Parcă avea și Lucian Blaga o poezie în care era sugerată o asemenea senzație. Nu-și mai amintea titlul acesteia. Geamlâcul acela mai mult lat decât înalt, pe care dădea buzna lumina jucăușă, parcă ar fi fost steaua lui preferată
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
fete (că cel puțin așa păreau) și, odată cu acestea, ritualul de citire a cărții extrase din teancul cu cărți de joc proaspăt amestecat. Valetul de pică! remarcă Gerard din nou, vocea gravă, poruncitoare, ca de bărbat, a uneia dintre fete. Acuma nu-i în stare să spună ce carte dorește-se auzi o altă voce, mai în particular și mai caldă și o alta râzând în hohote: Te mai întrebăm încă o dată ce carte vrei să răsfoiești. Gerard reținu perfecta pronunție a
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
de beletristică pe care o preferă. Închideți, fetelor, blocul operator și treceți la anestezie-făcu cea cu voce gravă-Așezați o movilă de pământ peste pacient și verificați-i pulsul. Trebuie să-l aducem în faza de moarte clinică mai întâi... Da, acuma schimbați-i sângele. Privea de dincoace de movilă, întregul spectacol: din fundul sălii, purtat într-o lectică de patru cavaleri, asemeni cezarilor, regizorul Ilea verifica dacă cele trei fete își făceau datoria și dădea porunci într-o limbă neinteligibilă. Cele
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
invită pe contesă la dans, iar aceasta refuză. Printre ei, pe peretele din spate, uciderea licornului parcă era de adevăratelea. Contesa așteptă să intre în sală, Mihai de Giulești, ca să o invite la dans. Regizorul zise satisfăcut: Prefect, copii. Treceți acuma la scena de vânătoare. Unde sunt gonacii? Și atenție la sunetul cornului, căruia îi răspunde din depărtare alt corn și aceluia altul și așa mai departe. Toată lumea trebuie să stea la pândă. Nu vă părăsiți, pentru nimic în lume, locurile
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
mai departe. Toată lumea trebuie să stea la pândă. Nu vă părăsiți, pentru nimic în lume, locurile, ne-am înțeles? Domnule conte, chiar dacă nu ești obișnuit să aștepți în pândar, fii totuși calm. Nu te precipita. Domnule Sima, nu mai comenta. Acuma nu mai ești director și nici șeful meu și al altora, tot așa cum nevasta d-tale, Iozefina, nu mai e dactilografa care ne scrie textul. Înțelegeți odată. Nu fiți copii. De fapt pe vremea aceea nici nu era mașină de
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
zece ani de la miracolul primului transplant de inimă, al doctorlui Barnard. Ce vrei, dragă? Știința merge înainte. Luați movila de pământ jos, de pe pacient. Așa. Să fie dus la camera de reîncarnare. Așa începe totul: cu reîncarnarea. Toată lumea să părăsească acuma sala de operație. Așezați movila la locul ei. Adică pe geana lumii. Pe fundalul muzical, cel al cornului, patru cavaleri îl luară pe celălalt Gerard și-l duseră afară din sala de operație. Fetele, cele trei, rămaseră mai departe la
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
piele. Gândul nu că Epa era propriul ei soț, ci că musafirii o prinseră pe nepuse masa, chiar neajutorată, o impacientă la culme. Niciodată nu crezuse în vise. Bunica ei dinspre mamă, credea și le interpreta. Dacă ar fi trăit acuma și ar fi întrebat-o la trezirea din somn, ce-ar semnifica pământul galben, ce-ar semnifica ușa, dar balconul sau musafirii, etc. - Pe toate le ar fi interpretat după anumite jaloane și poate ar fi zis că e de
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
acasă. S-o fi întâlnit cu vreun prieten și or povesti la una mică în vreo cârciumă. Da. Mai obișnuia să treacă pe la cârciuma din colț. Ori s-o fi întâlnit cu colegul lui de table la Clubul Pensionarilor. Și acuma or fi întrat la una mică. Cu siguranță. Deschise televizorul și, în lipsă de altceva, adormi buștean. Abia pe la unsprezece seara, constatând că Epa nu sosise acasă, intră în alertă. Telefonă repede unde putu încercând totuși, să-și mascheze disperarea
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Hai în trabant/ Privește-mă-n cant, / Ca la un rock, / Dans cu noroc. Cutezi / Să nechezi?/ Hm! Calul belit/ E vestit.” Sunt în sfârșit, mai mult decât frapat, cred, de ceea ce scriam prin mai ’77, despre acel februarie care acuma mi se pare tot mai grozav. Și nu mă interesează cum trăiam atunci. Trăiam. „Când ajungea doamna Iozefina în separeul bibliotecii, unde dactilografia în fiecare după-masă de zor, aducea cu ea aproape toată lumina din oraș. Aducea atâta lumină, încât
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Și piesa....da, și piesa. (Zâmbind fals, ca de obicei în astfel de împrejurări) Mai aveți mult de scris la ea? Numai ceva de finisat. Scrieți odată! Nu mai clociți! Parcă văd că clociți. Că dacă Iozefina ar fi avut acuma, copil de crescut, măi tinere, nu mai putea sta aiurea, la bibliotecă, ca să facă lăbăreală, ca să dactilografieze piese de teatru. Ia-auzi! Femeia tot femeie, nu? Abia așteaptă să-i întinzi un deget, ca să-ți ia mâna toată. Ha, ha, ha
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
era încă februarie și nu prea cald, urma să-mi petrec ceasuri întregi fie scoțând apa urât mirositoare și amestecată cu resturi de frunze și pețioluri înnegrite, fie coborând sau revenind din bazin. Cu toată corvoada de atunci, aș zice acuma că merită să zăbovesc asupra acestui subiect. În acea curte, oricât de singur credeai că ești, trebuia din start, să te aștepți ca portița să se descuie și să intre în curte, tot felul de vânzătoare de pe la magazine, ca să aducă
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
bună credință, îi explică insistentului că nu e nimeni acasă, că gazda e la serviciu și dacă respectivul chiar vrea, se duce la primărie, că nu e departe, ca s-o cheme pe doamna K. Ne-am ars - șoptește ea. Acuma nu mai putem ieși. Stai liniștită. Nu te ascunzi? La ce bun? Din stradă se aude o voce de femeie mai sfătoasă, probabil o vecină, care se oferă să descuie poarta, ca individul, un moghior - țiganul, să lase balotul de
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
e foarte corectă. Io știi bine asta, noghiciago. Kösönom sepen. Cu plăcere - răspunde femeia și-l conduce pe nevioaș în stradă, după care încuie portița. Cei doi, speriați peste măsură, se grăbesc să plece cât mai repede. Se aud reproșuri. Acuma - zice el - trebuie să așteptăm un timp, după care ies eu. Înainte, mă asigur ca nu cumva să fi fost urmărit de vecina aceea. Tu nu ieși imediat. Mai stai, după mine, vreo zece minute și-apoi ieși. 4. Nu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
prăpăstios. Încuviințam printr-o schițare pozitivă cu capul, ceea cea însemna că-i acceptam liniștit afirmațiile, dar nu animam prin dialog, discuția. Mai clipeam din când în când ușor din pleoape sau strângeam din buze a mirare. Nu vedeam binevenit acuma numele lui Sima, în toată povestea aceasta pe care eu mi-aș fi dorit-o cât se poate de sinceră. Parcă îi răpea din sinceritate. Aproape că mă chiar deranja povestea cu frații administratori care, cică își frânseră cu toții, gâtul
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
ei, cu stângul, când veniseră aici, la noi. Și? Bine. Au scăpat doar cu niște amenzi usturătoare, dar... Poate că nici eu nu am pășit cu dreptul, nu? Bine, domnule, dar dumneata ai deja vechime. Ce? Altfel mai stăteam noi acuma de vorbă? Aha! Da, da. Așa e. Probabil dumneata ai reușit să treci de testul inițial. Să sperăm. Păi nu, că acuma ești o persoană influentă deja. Ce vă face să credeți? Dramatizarea nuvelei lui Alexandru Ivasiuc...Așa că ai pășit
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
nu am pășit cu dreptul, nu? Bine, domnule, dar dumneata ai deja vechime. Ce? Altfel mai stăteam noi acuma de vorbă? Aha! Da, da. Așa e. Probabil dumneata ai reușit să treci de testul inițial. Să sperăm. Păi nu, că acuma ești o persoană influentă deja. Ce vă face să credeți? Dramatizarea nuvelei lui Alexandru Ivasiuc...Așa că ai pășit cu bine și în Anul Nou. Replica aceasta sunase ca un deșteptător pentru o trezire din somn. Îmi năvăliră automat, în minte
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
așa se aude... Aiurea! Seminarul. Adică un liceu teologic unde am studiat, fiindcă așa își dorise tatăl meu care era preot. Și ați fost preot?suna întrebarea mea idioată mai mult în glumă. Am eu mutră de ?...Mai eram eu acuma aici? Și cum ați fost angajat în cultură? Întrebarea e obligatorie sau e în afara interogatoriului? Nu vă scapă nimica din vizor... Tot timpul am cochetat cu viața culturală. Tot timpul am scris câte ceva. E adevărat că ați fost pus pe
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
încurc apele, nu? Ei bine, domnului Gerard i-a plăcut de tine și nu de mine sau de altcineva. Iar eu cred că am fost suficient de capabilă să pricep numaidecât acest lucru. Obrazul trebuie să fie obraz, nu? Punct. Acuma, pe bune...-reintru în discuție - Ce-o să zică dl. Sima când va auzi de? ... Ce-o să zică, ce-o să zică...-mă imită Roji - Simplu: ce-a mai zis, omule. Ți-e frică de domnul Sima? Păi nu e soțul iubitei
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
e o glumă în premieră tv. pe țară. Râde și Iozefina. Sărutați-vă, porumbeilor - se grăbește Roji să o binedispună pe d-na Sima - Hai, mai repede. Stai să încui ușa și să pun afișul cu Vin imediat. Așa! Ei, acuma vreau să văd un sărut ca-n filmele lui Sergiu Nicolaescu. Chiar și cu lacrimi... Iozefina se înalță pe vârfurile picioarelor și mă sărută fugitiv. Nu așa. Ăsta e sărut de grădiniță, măi fraților. Parcă ați ședea fiecare, ca bebelușii
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]