5,683 matches
-
lecturii"34. Procedeul e, bineînțeles, artificial, simplist, anacronic, dar devine un instrument eficient de disociere între planul contemplativ-reflexiv și cel al trăirilor propriu-zise, de unde și funcționalitatea diferită a asociațiilor vizuale (ce declanșează reconstituirea memorialistică "romanțată", datorată autorului-narator) și a celor acustice (care angrenează memoria mecanic-involuntară a naratorului-personaj). Or, așa cum am mai spus, partajarea funcțiilor memoriei (voluntară și involuntară) trădează, în spirit, "metoda" proustiană, afirmând totodată imposibilitatea concilierii dintre suflet și trup, dintre literatură și viață. De altminteri, în concepția criticului-prozator actul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
electrician)78. În timp s-a organizat activitatea de cercetare în domeniul științelor, astfel că au apărut institutele și laboratoarele specializate (de mecanică în 1898, de electricitate în 1899, de fizica în 1911, de chimie în 1913, de telecomunicații și acustică, urbanism etc. în prima parte a veacului al XX-lea)79. De la cele șapte cursuri din 1834, Facultatea de Stiinte a ajuns, potrivit legii din 1929, la șapte grupe de licență: matematică, fizică, chimie, geologie și mineralogie, zoologie, botanica și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
verificat punct cu punct, fără să omit nici un amănunt. Ca să nu am probleme, m-am pregătit chiar mai bine decât în mod obișnuit. Evenimentul, care m-a bulversat în halul acesta, a avut loc dimineață. Cu trei-patru secunde înainte de semnalul acustic, am verificat prezența de la distanță. Toți elevii la locurile lor. Când să ies din cancelarie, aud vocea inconfundabilă a domnului director prin multiprogramatorul digital școlar (M.D.S.) ce-l port permanent în buzunar. M-a rugat politicos să-i permit ca să
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ecranul concav de 149 de inci din față, cu ajutorul unor telecomenzi individualizate, rezultatele muncii lor de cercetare în legătură cu tema pusă în discuție și pentru care s-au pregătit. Cu aceeași telecomandă multifuncțională, fiecare elev, atunci când este atenționat printr-un semnal acustic sau luminos, își poate etala concret rezultatele cercetărilor individuale în legătură cu tema pusă în discuție, pe anumite spații din dioramele cu plasmă, amplasate de-a lungul pereților laterali. Am vrut să trec imediat la subiect, însă m-a uimit un lucru
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
refrenul în poezie (în rondel, de pildă) etc. Naturalețea se referă la exprimarea firească, simplă, spontană. Mărci textuale: fluența unui discurs simplu, lipsit de artificialitate, de termeni livrești. Eufonia se manifestă la nivelul fonetic al discursului, prin crearea unor valori acustice superioare. Efectul muzical obținut prin repetarea unor sunete ori prin combi narea sugestivă a cuvintelor în enunț creează tonalitatea dominantă, timbrul specific, adecvat ideii. Mărci textuale: figuri de sunet (asonanța, aliterația, onomatopeea), proce dee specifice muzicii (tehnica refrenului), prozodia (măsură
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
poezia lui Bacovia), prin rimarea unor omonime/omofone (...cuvântul /...cu vântul), sau prin rimarea unor cuvinte dintre care unul îl încorporează pe celălalt (... cristalină /...alină). - Rima imperfectă, numită și asonanță, constă în diferențe de sunete (de obicei consoane) în segmentele acustice care formează rima (Și pentru cine vrei să mori? / Întoarcete, te ndreaptă / Spreacel pământ rătăcitor). - Semirima reprezintă un model combinat între versul clasic și cel modern, constând în alternanța versurilor albe cu versuri rimate încrucișat (abcb/1, 24, 3: Orele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
presupune limba ca o organizare internă a acestei manifestări, vorbirea fiind exersarea facultății limbajului prin folosirea limbii, iar limba fiind existența particularizată a limbajului prin mediul social. După Saussure, limba este o realitate psihică, ce cuprin-de semnificații asociate cu imagini acustice, fiind, în același timp, o realitate sistematică și funcțională 18. Este sistematică fiindcă elementele ei cunosc o organizare bazată pe interrelații și intercondiționări și este funcțională deoarece îndeplinește anumite funcții în societate (între care nominația și comunicarea sînt cele mai
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
dintre gîndire și limbă, relație recunoscută atît de filozofi, cît și de lingviști, Ferdinand de S a u s s u r e consideră semnul lingvistic (cuvîntul) ca fiind o entitate psihică cu două laturi: un concept și o imagine acustică sau dintr-un semnificat și un semnificant 57. Prin urmare, semnificatul ar fi o denumire sinonimă aceleia de concept 58, atribuită atunci cînd se intră în descrierea semnului lingvistic. Termenul concept este însă, în general, considerat ca fiind un sinonim
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Ferdinand de S a u s s u r e63 însă introduce în discuție și alte categorii semantice, între care pe primul loc se află cea de "semnificație". Semnul lingvistic (cuvîntul), care este raportul dintre semnificat (concept) și semnificant (imagine acustică), ca element al sistemului (lexical al) limbii, își distribuie valorile cu celelalte semne ale limbii, iar ceea ce îi revine din această distribuție este semnificația lui. Ca atare, precizează Eugen C o ș e r i u64, semnificația este cunoașterea atribuită
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
nu sînt în mod obișnuit congruente cu cele de la nivelul limbii literare, iar formelor lingvistice li se atribuie conținuturi diferite chiar și atunci cînd ele rămîn aceleași la ambele niveluri ale limbii. Astfel, pentru nivelul literar, forma lingvistică (și imaginea acustică) munte trebuie să se asocieze cu semnificația "munte" oferită de știința geografiei, unde semnul lingvistic MUNTE este un termen al nomenclaturii de specialitate. În această postură, MUNTE este denumirea pentru forma de relief pozitivă pornind de la o înălțime bine stabilită
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
reflexul noțiunilor (și cunoașterii) științifice și care sînt specifice aspectului literar al limbii. Ca atare, limba istorică (populară) are această trăsătură de a avea semnificații proprii și de a le distribui într-un mod specific formelor lingvistice (și imaginilor lor acustice), fără însă ca prin aceasta să releve altceva decît faptul că are nume pentru anumite clase de realități, pentru anumite însușiri, stări sau acțiuni pe care evoluția cunoașterii le-a identificat în cazul comunității care folosește o limbă. Fenomenul atribuirii
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
transformărilor din limba populară la cea din limba literară. În cercetarea sa, Coșeriu stipulează o preeminență a factorilor mentali, încît, chiar în cazul schimbărilor fonetice, alunecarea sunetului este factorul fizic, exterior, în vreme ce elementul de esență este producerea unei noi imagini acustice și a unei reorganizări a sistemului imaginilor acustice. O asemenea perspectivă a întîietății imaginii unui sunet în raport cu producerea lui exista și în concepția unora dintre antecesorii acestui lingvist, în primul rînd la Croce, însă Alexandru Philippide a demonstrat că este
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
literară. În cercetarea sa, Coșeriu stipulează o preeminență a factorilor mentali, încît, chiar în cazul schimbărilor fonetice, alunecarea sunetului este factorul fizic, exterior, în vreme ce elementul de esență este producerea unei noi imagini acustice și a unei reorganizări a sistemului imaginilor acustice. O asemenea perspectivă a întîietății imaginii unui sunet în raport cu producerea lui exista și în concepția unora dintre antecesorii acestui lingvist, în primul rînd la Croce, însă Alexandru Philippide a demonstrat că este imposibil de admis ideea despre un sunet înaintea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
lingvistică se transformă în vorbire atunci cînd semnele lingvistice sînt dirijate spre obiecte, cînd desemnarea lor potențială devine desemnare reală sau denotare. Așadar, știința lingvistică este alcătuită din semne lingvistice, care −așa cum le concepea Ferdinand de Saussure− unesc o imagine acustică cu imaginea unei clase de obiecte (noțiunea), iar, în vorbire, folosirea concretă a semnului face ca din clasa de obiecte să se selecteze obiectul despre care este vorba și despre care vorbitorul are o cunoaștere actuală (simultană actului de vorbire
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
conținutului unor concepte, căci tradiția formează pe vorbitor, iar vorbitorul este purtătorul tradiției în cadrul unei limbi. Pe de altă parte, în limbă se găsește puntea dintre material și spiritual, sunetele vocale, o realitate fizică, producînd în conștiință unirea unei imagini acustice cu imaginea unui obiect, această operație fiind o activitate spirituală ce antrenează realități culturale, iar cele două imagini fiind produse ale tradiției culturale. De altfel, Ferdinand de S a u s s u r e subliniază că semnul lingvistic nu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
dintre noțiuni, încît în primul caz se manifestă gîndirea constatatoare, iar în cel de-al doilea gîndirea operativă. Cuvintele presupun activitatea gîndirii prin cunoaștere și denominație, stabilind relația dintre nume și obiecte sau dintre semnificant (o formă și imaginea ei acustică) și referent (un element al lumii extralingvistice), iar unitățile sintactice sînt reflexul proceselor logice, care conduc la realizarea judecăților și a raționamentelor. Aceste procese sînt destul de stabile din punct de vedere structural și, de aceea, unitățile sintactice sînt și ele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
limbii în vorbire se realizează cu ajutorul organelor articulatorii, prin mișcări motorii deci, atunci acesta (întrunind intensitatea și viteza reacțiilor) se reflectă în articularea sunetelor și, ca atare, în mod indirect în limbă, modul de articulare în vorbire determinînd aspectul imaginilor acustice, a valorilor fonologice la nivelul limbii. Dar, arată G. Ivănescu, temperamentul se manifestă și în mod direct în limbă în cazul unor fenomene de natură spirituală, precum este analogia 299. Implicat în structurarea și în manifestarea conștiinței lingvistice și participant
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
200 expresivitate 92-97 extensiune 60 filozofia limbii 13, 18-28, 163, 269, 331, 367 funcțiile limbii 83-85 general nedistinct 64 gîndire 241-249, 255, 304 glosocosmos 64, 149, 253, 255, 256, 261, 272, 273, 278, 286, 350, 351 imaginar lingvistic 213 imagine acustică 58, 60 instituirea normei 193, 195, 198 intensiune 60 intersubiectivitate 45, 66, 116, 328 intuiție 56, 57, 106, 107 lecția limbii 46, 286, 325, 327, 331 lege 172, 181-186 libertate lingvistică 32, 163-268 limbaj 11-18, 31, 66, 102, 114, 115
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
statutul conceptului din perspectiva teoriei generale a logicii (v. Logica, Editura Academiei, București, 1962, p. 287 și Știința logicii, Editura Academiei, București, 1966, p. 572-621). 59 Singura diferență ar fi aceea că logicienii au în vedere expresia, iar Saussure imaginea acustică, dar acest lucru nu este relevant aici. 60 Peter Schifko, Aspekte einer strukturalen Lexikologie. Zur Bezeich-nung räumlicher Beziehungen im modernen Französisch, Francke Verlag, Bern, 1977, p. 117-119. 61 Este greu de intuit cum se poate porni de la obiectele cu aceleași
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
-se: " Dus de-a-ndăratelea, dus fedeleș, / dus ca un orb de toiagul speranței / în muzică, / dus ca o frunză, dus ca un vin, / dus ca uitarea, dus ca lumina" (Gravitație). Individualul și planetarul, clipa și eternitatea, angelicul și magicul se descifrează acustic: "De-atâta muzică / se umflă marea"! aflăm dintr-un alt poem. Întrebări reiterate, cu substrat metafizic, precum cele din Muzică și ceață de noiembrie, se destramă în ilimitat, în halouri cosmice, dincolo de tangibil: "Ce s-a-ntâmplat? întreabă marea, / Ce
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
puterile ei sunt cunoscute; Ulise însuși încearcă pe pielea lui puterea vocilor seducătoare ale Sirenelor; Platon condamnă anumite moduri muzicale - dorianul? - pentru că ar moleși, ar fi senzuale și contrare legilor unei cetăți ideale: din aceleași motive, Philodem examinează problema plăcerii acustice. El este primul care instalează estetica pe terenul jubilărilor pe care le poate produce. Philodem îi dă muzicii titlurile ei de noblețe: muzica servește la a procura bucurie, iată virtutea ei. Ne vom bucura așadar de ea ca auditori, nu
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
fizică (2); gîndire (2); încolo (2); la (2); linii (2); lumină (2); magnet (2); mereu (2); mergi (2); nedumerire (2); în pădure (2); plecare (2); plimbare (2); pretutindeni (2); România (2); spre (2); țară (2); vibrații (2); a?; abstract; acesta; acustice; adverb; aici, la pachet; antenă; apa; armonie; au; biserică; casa; caută; călătorie; căutare; ceresc; în ceruri; ceva; cînd, cum; cînd?; cîndva; clare; clădire; complement; conexiuni; confuzie; copilărie; corpuscul; cu; curios; dai și unde crapă; dar; pe deal; deasa; dezorientare; dilatări
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
musculo-ligamentari, care, pe lângă înregistrarea pierderii de echilibru produse, acționează și pentru redresarea lui. Acestor mecanisme „de intervenție rapidă”, prin intermediul motricității reflexe sau automate, li se adaugă și răspunsurile motorii declanșate de percepția unor stimuli de alarmă, recepționați de analizatorii vizuali, acustici sau tactili. Trebuie făcută precizarea că motricitatea automată sau reflexă se derulează după un scenariu prestabilit, totdeauna același, în timp ce celelalte intervenții sosite din afară sunt modelabile (altfel spus, plastice), putându-și schimba programele în funcție de noile situații survenite (Villeneuve, 1996). Kinetoterapia
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
mai mult Benincasa hispida, rădăcină de taro, fasole roșie cu bobul mic și arpacaș. Destindeți-vă. Epuizarea, furia, certurile și activitățile tensionate, riscante, sunt factorii declanșatori ai bolii. CE NU TREBUIE SĂ FACEȚI Când vine criza, evitați stimularea vizuală sau acustică intensă. Camera în care stați trebuie să fie liniștită și nu prea luminoasă. Evitați mișcările bruște ale capului și gâtului. Nu vă îndoiți spatele decât dacă trebuie neapărat să o faceți. Nu beți mai multă apă decât e necesar. Reduceți
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
și dintre simulare și experiență sau dintre imersie și interacțiune. Artiști precum Char Davies integrează privitorul într-un spațiu virtual simulat și imersiv, nu doar prin exclusivitatea simțului vizual, ci prin extinderea proceselor de implicare senzorială, în mod proprioceptic, motric, acustic și tactil. Angajarea perceptivă a utilizatorului în lucrările artistice de tipul realității virtuale este identică cu realizarea simbiozei dintre imagine, corp și spațiu. Acest lucru se petrece prin proiectarea optică a privitorului în interiorul unei imagini digitale, prin fenomenul de a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]