1,966 matches
-
pag.281). Astăzi, nu numai că vorbește, dar și scrie în felul în care a scris aceasta cronică a numeroasei sale familii, redusă la minimum de ororile oamenilor și vremurilor apocaliptice din cel de-Al Doilea Război Mondial. Revin la acuzele aduse României și poporului român atât de tolerant. Cine ne acuză? E vorba de acea Comisie de studierea Holocaustului, denumită Wiesel care e oarecum certată cu adevărul-pornită la lucru cu intenția expresă de a demonstra existența Holocaustului în România, așa cum
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
de istorie și Doina” (pag.115 ) când afirmați: „E atât de frumos/ acest pământ/ românesc/ De ce l-ați vândut?/ De ce îl părăsesc/ copii și feciori/... Căci cei bătrâni/ cu ochii în lacrimi/ cu durerea în suflet/ mor”. E o justă acuză ce aduceți - pe bună dreptate - clasei politice românești care, în loc să facă politica interesului național, au făcut politica interesului personal și de grup partinic și chiar transpartinic - jefuind bunurile naționale dobândite prin atâta trudă în vremea comunismului totalitar. Față de cele comentate
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
încăpere, decise să spargă tăcerea: — Bineînțeles că asta are consecințe politice imediate. În primul rând vom fi atacați... Prim-ministrul ridică din sprânceană. — Îmi cer iertare. Vom fi criticați pentru comiterea unei greșeli grave, uciderea unui om nevinovat. Astfel de acuze la adresa noastră vor apărea în scurt timp. Iar în al doilea rând, fiindcă suntem pe punctul de a semna acordul de pace, asta va îngreuna mult lucrurile. Grupările de dreapta erau deja în fierbere; acum își proclamă și primul martir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
mai mare nevoie de batistă. Deși până la urmă o acceptă, Porfiri nu reuși să o convingă să o și folosească, preferând să țină batista strânsă ghem în palmă. ă Dar de ce să te acuzăm, Iecaterina Romanovna? Trebuie să avem o acuză pe care să o trecem în registrul mare. Femeia dădu glas unui geamăt pe jumătate articulat, aducând a 'Vinovată!' ă Desigur, dar de ce? Înțelegi problema mea? Porfiri își ținea mâinile deschise de-a lungul biroului ca și cum i-ar cere ajutorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Porfiri înregistră o nouă schimbare de comportament, femeia oprindu-se din tremurat și privind drept înainte. ă Pe fiica mea. Porfiri sări în picioare. Emoția pe care o simțea nu mai era cea a unui joc. ă Aceasta e o acuză foarte serioasă pe care să o faci împotriva dumitale, doamnă. Înțelegi asta, nu-i așa? Cum a-i omorât-o? Femeia scutură violent din cap, ținându-și dinții încleștați, ca și cum ceva dinăuntru încerca să o oprească de la a spune mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
că-l știi, sau să nu îți dai seama că îl ții ascuns de mine. Astfel am sperat ca după șocul acestei descoperiri... ă Nu e vorba despre asta. Ci despre faptul că sunteți crud. Porfiri nu răspunse la această acuză. Virginski se adresă tăcerii lui: ă V-aș fi spus tot ce știu despre casa asta nenorocită. ă Te cred că mi-ai fi spus. Dar trebuia să fiu sigur. Totuși, nu-mi cere nimeni să mă spovedesc ție. Porfiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
un actor pe nume Rataziaiev. Care, pe urmă, a plecat la Optina Pustin și s-a dat drept dumneavoastră. ă și de ce ar fi făcut tipul ăsta așa ceva pentru mine? ă Fiindcă îl aveați la mână. știați de homosexualitatea lui. Acuza de sodomie atrage după sine pedepse cum ar fi exilul, munca silnică și pierderea drepturilor civile. Bineînțeles că, în spatele ușilor închise și între adulți care consimt, interzicerea acestui act este greu de indeplinit. Acuzarea cu succes în asemenea cazuri este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
de guler și îi spuse în fața duhnind a votcă: ă A fost fiica voastră. Fostul funcționar civil nu reacționă deloc la spusele lui Porfiri. Lilia Ivanovna. Ivanovna. Lilia Ivanovna, continuă Porfiri, accepntuând patronimul. Chiar dacă s-ar fi făcut vinovată de acuzele astea, tot fiica dumitale rămâne. Lăsă gulerul să-i scape. Lebediev se înclină, dar rămase pe picioare. ă Eu sunt consilierul titular Ivan Filomonovici Lebediev. Eu am o poziție. Am statură. Am o reputație. ă Ba nu ai nimic, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
porte-parole teoretic al grupării (autointitulată, minulescian, „Grupul nostru”) este de fapt N. Davidescu; articolul semnat DN și intitulat „Decadent-Decadență” din Insula, nr. 1, 18 martie 1912, pp. 2-3, dă - pe urmele lui Ov. Densușianu, dar cu aplomb „revoluționar” - o replică acuzelor tradiționaliste, afirmînd că peiorativul atribut nu se aplică simboliștilor, ci imitatorilor epigonici sămănătoriști. Nu fără atacul de rigoare împotriva criticii acuzate de miopie conservatoare: „Revoluționarii în literatură au fost de altfel primiți veșnic cu ostilitate. De cîte ori e vorba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
12 din 23 februarie 1914: Trivale, „Pentru doi panigeriști ai simbolismului român“, și nr. 18 din 23 martie 1914: Aderca, „În marginea poeziei simboliste“), respingînd primatul specificului etno-național în artă și militînd pentru „noutate” și „internaționalizare” estetică, în răspăr cu acuzele de „iresponsabilitate morală” și „dezrădăcinare sterilă”. Paginile literare ale publicațiilor estetizante găzduiesc debuturile viitorilor avangardiști Jacques G. Costin (Seara, 1914) și F. Brunea (Versuri și proză, 1915). B. Fundoianu și I. Călugăru, ambii proveniți din medii hasidice bucovinene, frecventează în timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
la Direcția Presei și după colaborarea cu Ion Pillat... Atît Fundoianu, cît și Voronca sînt niște „călători” și niște exilați, destinele lor de poeți expatriați - evreo-franco-români - se aseamănă mult și, printr-o coincidență semnificativă, coincidență, totuși, în pofida unor bănuieli și acuze formulate de unii comilitoni, fiecare va publica un volum intitulat Ulysse... Alexandru Bogdan-Pitești: un animator controversat al „primului modernism” autohton Personalitatea controversată a lui Alexandru Bogdan-Pitești, emblematică pentru epoca dintre 1895-1920, constituie o stațiune obligatorie pentru istoria intelectuală a primei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
artistului anonim în speculațiile de armonizare a culorilor și a formelor pure. Avem deci pentru înțelegerea artei noi un punct de reper și de plecare specific național”. Ideea va fi reluată și dezvoltată în articolul programatic „Modernism și tradiție“, unde acuzele naționaliștilor cu privire la dispariția din arta nouă a subiectului și a peisajului, purtătoare de mesaj identitar, „specific românesc” și valorificabil propagandistic, sînt ironizate corespunzător: „...peisajul în care stejarii sînt verzi ca românul și viceversa”; „florile lui Luchian cari, precum se știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în care era numit „Ion Vinea-Iovanaki” și calificat drept „unul dintre cei mai mari chiulangii ai războiului”. „O replică d-lui Goga“ aduce „precizări” detaliate privitoare la ascendența paternă românească a autorului (grec după mamă), păstrînd însă tăcerea asupra celeilalte acuze. În altă parte însă, „precursoratul” capătă semnificații opuse: „Epigoni, cum ne-a numit, într-un acces de scîrbă nedreaptă, Eminescu, de al cărui entuziasm pentru predecesorii slăviți ne îndoim foarte, continuăm azi seria lungă a precursorilor. Așteptăm pe inspiratul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
prin ele însele”, făcîndu-l pînă și pe comprehensivul Perpessicius să aprecieze - malițios - că pe această bază ar trebui respinsă o mare parte a literaturii universale... În spirit clasic, Emilian îi ia apărarea lui Paul Valéry (apărător al „ordinii arhitectuale”) împotriva acuzelor de obscuritate, cu argumente vădind o înțelegere adecvată a poeticii moderniste: „lectorul inițiat în lirica modernă mai știe că o poezie nu trebuie tălmăcită rațional, ci numai transpusă spiritual”. Privind lucrurile într-o perspectivă mai amplă, el face însă - pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
română, precum Céline Arnauld, Panait Istrati sau principesa Martha Bibescu, merge în paralel cu afirmarea unei conștiințe de precursori și întemeietori europeni (teza „modernismului de export” al unor Tzara, Iancu, Brâncuși, emisă de Ion Vinea, oferă o replică pro domo acuzelor de imitație aduse modernilor autohtoni). Totodată, impunerea externă a „transfugului” Tristan Tzara, de fapt, povestea sa de succes, va stimula - mai ales în rîndul artiștilor români de etnie evreiască - o formă specifică de „complex periferic”, înțeleasă (și) ca ieșire spectaculară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
la sânge, țipau până când ea Îl lăsa baltă, făcând cu mâna primului camion care trecea pe lângă ei. Și Îl Înfurie și mai mult faptul că după un timp Emma părea că nici nu mai voia să-l convingă de injustețea acuzelor lui - la urma urmelor, am douăzeci de ani, n-oi fi eu Kim Basinger, dar mă țin bine. Și dacă plac bărbaților, nu e vina mea. Problema, ar fi vrut să-i strige Antonio, nu e că tu placi bărbaților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
superbă, una dintre acele jeunes filles en fleur despre care citisem cândva. Grielescu era un faimos erudit, nu tocmai un discipol al lui Jung - dar nici un ne‑jungian. Ar fi fost greu să‑l categorisesc. Ravelstein, care nu aducea nimănui acuze grave, spunea că Grielescu fusese menționat, de către alți profesori specializați În asemenea chestiuni, ca un fost membru al Gărzii de Fier, organizație fascistă a regimului din România de dinainte de război. Lucrase la un serviciu cultural din străinătate În timpul regimului nazist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
apoi să urce și să coboare sticlele alea cale de nouăzeci și patru de trepte. Iar dacă stătea sub duș mai mult decât Îi lua unei ființe umane de condiție medie să se apele pe mâini, trebuia să asculte nesfârșite acuze la adresa nechibzuinței Occidentului, a felului cum acesta devorează resursele lumii. Când era copil, risipa era condamnată fiindcă erau săraci; acum era condamnată fiindcă erau bogați. În acest punct, descoperi cât de greu era să se bărbierească În timp ce rânjea, așa că renunță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Alice turbată. Și-a sufocat impulsul să arunce cu lampa de pe birou, cu tastatura calculatorului și cu monitorul în capul femeii din fața ei. În schimb, și-a împreunat mâinile într-o atitudine controlată. Apoi a spus calmă: Acestea sunt niște acuze grave, iar omul o să ne dea în judecată. Eu nu încerc decât să stabilesc ce dovezi ai tu. Iar până acum, sinceră să fiu, nu mi se pare că ai avea mare lucru. În punctul acesta tensionat al întâlnirii, Sherry
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
trebuie să ai grijă ca nici o celebritate să nu primească bani atunci când cineva de la firma ta îi tranșează penisul? În esență, da. —Sau să te sinucizi încercând să salvezi câte-un ziarist iresponsabil care nu se deranjează să-și verifice acuzele? — Se poate spune și așa. Alice s-a gândit că poate exemplul Amandei Hardwick nu fusese cel mai potrivit. Procesul de calomnie intentat revistei Style avea toate șansele să se soldeze cu succesul actorului. Iar suma de bani, atunci când avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
mesajul profeților cu privire la inima omului în care Dumnezeu face cunoscută legea iubirii. Așadar, categoriei biblice de inimă îi este asociată cea de conștiință, de matrice greco-elenistică, înțeleasă ca instanță sau tribunal interior, unde se desfășoară dezbaterea prin „raționamente” - logismói - de acuză sau de apărare reciprocă. Conștiința care călăuzește viața neamurilor este reflexul acelei legi pe care Dumnezeu a dat-o lui Israel. Conținutul normativ al legii mozaice asupra planului operativ găsește o confirmare - synmartyreìn - în conștiința etică a popoarelor. Paul își
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
et Claudiano senatus consulto (Lyon-Orléans, 1539), dos. 93v. Despre tentativă de suicid, vezi Bourquelot, "Recherches" (n. 14 mai sus), 262; și în general, C. Calisse, A History of Italian Law, traducere în engleză de L. Register (Londra, 1928), 412. Printre acuzele aduse Ioanei d'Arc era și tentativa de suicid : P. Champion, Procès de condamnation de Jeanne d'Arc, 2 vol. (Paris, 1920-1921), ÎI, 163-164 și 263, cf. 200-201. 83 Murray, Suicide (n. 14 mai sus), ÎI, 418 și 412, a
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Nu pornești războaie - Își zicea -, fie și de pacificare, cu oameni ca Antonia... Care, printre altele, spunea că ONU nici nu avea de ce să mai existe, de vreme ce păpa o grămadă de bani, făcînd, pînă la urmă, doar ce vroia America. Acuza se datora, desigur, și radicalului slav din sîngele bătrînei. Bunicuța devenea, uneori, neîncrezătoare: nu se Întîmpla nimic din ceea ce, convinsă, aștepta! Semne erau. Tot mai multe uragane, inundații, ceva cutremure, iar soarele, da, soarele ardea tot mai tare, pămîntul avea
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
cunoscut, mai cu seamă. Anticarul Îl privise insistent În ochi, cu subînțeles - sau așa i se păruse lui Thomas, tot mai suspicios, de la un timp, atunci când, Întîmplător, cineva, În apropierea sa, rostea anumite cuvinte; erau reinterpretate iar și iar, păreau acuze. Thomas nu se mai recunoștea; nu avea mustrări de conștiință - pentru ce? -, totul era mai degrabă doar o neașteptată curiozitate: vroia să-și vadă cîțiva dintre urmași. Și vanitate: Eu sînt părintele vostru! Eu! Chiar dacă, Întîlnindu-i, nu ar fi rostit
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
faci asta, Tinule drag? Nu ai înțeles că în tine am văzut pentru prima oară bărbatul adevărat? Nu ai înțeles că acum te aștept și ... A! Nu scapi tu, hoțomanule! Mai întâi va trebui să-ți ceri iertare pentru acele acuze nejustificate. Cum ai putut să-mi vorbești așa la telefon? Înțeleg că ai fost supărat, dar... nu crezi Marian Malciu că merit atenție totală în orice situație? Iată, la miez de noapte nu dorm, ci te aștept pe tine! Pe
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]