1,036 matches
-
și vârsta formațiunilor); - adâncimile și grosimile straturilor străbătute; - existența apei în straturi și poziția nivelurilor piezometrice, existența acumulărilor de gaze necombustibile; - investigarea forajului cu sonda multisensor, dacă se consideră necesar; - date privind testarea hidrogeologică a acviferelor, pentru fiecare interval de acvifer străbătut; b2) tabele care conțin date ce reprezintă: ... - caracteristicile principalelor captări de apă minerală naturală, apă minerală terapeutică, apă geotermală, gazele care le însoțesc și de gaze necombustibile studiate; - testarea hidrodinamică a forajelor; - caracteristicile hidrogeologice ale acviferelor; - evoluția în timp
INSTRUCŢIUNI TEHNICE din 20 mai 2008 (*actualizate*) privind clasificarea şi evaluarea resurselor/rezervelor de apă minerală naturală, apă minerală terapeutică, apă geotermală, gazele care le însoţesc şi de gaze necombustibile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272133_a_273462]
-
fiecare interval de acvifer străbătut; b2) tabele care conțin date ce reprezintă: ... - caracteristicile principalelor captări de apă minerală naturală, apă minerală terapeutică, apă geotermală, gazele care le însoțesc și de gaze necombustibile studiate; - testarea hidrodinamică a forajelor; - caracteristicile hidrogeologice ale acviferelor; - evoluția în timp a caracteristicilor de exploatare; - variația nivelurilor piezometrice în punctele de observație (valorile și datele la care au fost înregistrate); - variația în timp a compoziției apelor minerale naturale și a apelor minerale terapeutice, în conformitate cu legislația în vigoare; - valorile
INSTRUCŢIUNI TEHNICE din 20 mai 2008 (*actualizate*) privind clasificarea şi evaluarea resurselor/rezervelor de apă minerală naturală, apă minerală terapeutică, apă geotermală, gazele care le însoţesc şi de gaze necombustibile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272133_a_273462]
-
avansării în perioada de vegetație, la valori mici specifice deficitului de apă. Valorificarea mai completă a precipitațiilor naturale se poate realiza prin acumularea apei din perioadele de exces și folosirea acesteia în perioadele deficitare, prin înmagazinarea în sol, în stratele acvifere și în lacuri. În condițiile țării noastre, acumularea apei în sol nu poate fi satisfăcătoare pentru că nu se poate înmagazina tot excesul de umiditate din iarnă și primăvară și nu se poate păstra apa în mod convenabil, pe perioade de
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
țării noastre, acumularea apei în sol nu poate fi satisfăcătoare pentru că nu se poate înmagazina tot excesul de umiditate din iarnă și primăvară și nu se poate păstra apa în mod convenabil, pe perioade de 4-5 luni. Înmagazinarea în stratul acvifer a apei în exces este posibilă însă doar în condiții care se întâlnesc rar: acvifer cu capacitate mare de înmagazinare, acoperit cu un strat permeabil. Acumularea apei în lacuri mici - lacuri colinare - create prin bararea văilor, permite înmagazinarea întregului volum
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
tot excesul de umiditate din iarnă și primăvară și nu se poate păstra apa în mod convenabil, pe perioade de 4-5 luni. Înmagazinarea în stratul acvifer a apei în exces este posibilă însă doar în condiții care se întâlnesc rar: acvifer cu capacitate mare de înmagazinare, acoperit cu un strat permeabil. Acumularea apei în lacuri mici - lacuri colinare - create prin bararea văilor, permite înmagazinarea întregului volum de apă în exces, în orice perioadă a anului și folosirea apei acumulate pentru orice
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
607 mm de precipitații în année31. Regiunea Colmar trăiește, în medie, între 95 și 100 de zile de ploaie pe an, față de 170 asupra reliefului . Acest climat, cu însorită de vară este ideal pentru podgoria Alsacia și pomii fructiferi. Importantă acviferului alsacian, combinate cu apropierea de râuri importante Rin și din regiune, însă, evita posibilele consecințe ale secetei . Diversitatea de regiuni naturale și țări din Alsacia Climatice, tipul de sol, topografie formă peisajul. Cu toate acestea, acești factori variază semnificativ de la
Alsacia () [Corola-website/Science/297331_a_298660]
-
mai puțin afectate de rîpe. În cadrul lor întîlnim de obicei cîteva rîpe de vîlcea lungi și cu adîncime redusă (2-4m). Activitatea lor e mai puțin pronunțată. O proprietate caractersitică a rîpelor din codri e că ele străbătînd alternanțe de orizonturi acvifere și impermeabile, au pe fundul lor rîulețe cu un debit de ape mic însă permanent. Aceasta condiționează formarea actovă pe versanții rîpelor ai alunecărilor de teren cu un caracter de dezvoltare pronunțat. Prin intermediu acestor complexe exodinamice se efectuiază transportarea
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
pronunțat de bloc. Se întalnesc mai des în codrii Apuseni și în partea superioară a versanților hîrtoapelor. Aceste alunecări se produc în condițiile unor versanți cu denivelări accentuate formati din alternante de argile, de nisipuri și gresii cu bogate straturi acvifere. De obicei ele reprezintă o cornisă liniară sau semicirculară de la baza căreia începe o succesiune de trepte cu dimensiuni variabile. Uneori aceste au lungimi de sute de metri și lațimi de zeci de metri. Aspectul terasat al versanților afectați de
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
prezentate în fig. 4.1. De obicei alunecările de scurgere se formează pe versanții formați din alternanțe de roci plastice-argile , marne separate de erizonturi nisipoase ale sarmațianului mediu. Ele se mențin pe întinderi de sute de metri cu unele straturi acvifere etajate. În partea inferioară ele des reprezintă unele valuri paralele cu un interval de cîțiva metri, sunt cazuri cîn ele se prezintă sub forma unor mici culmi, paralele cu cornișele separate de niște uluce umedesau ocupate chisr cu bălți și
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
mici prezentînd aspectul unei arături bolnăvicioase (fig. 4.2 p 51). Un subtip al alunecărilor de scurgere e alunecarea în formă de cuib. Ea se dezvoltă pe versanții formați din alternanțe de roci argiloase și nisipoase acolo unde apar straturi acvifere lenticulare sau focare mai puternice de umiditate. Evoluția lor începede la nivelul acestor puncte cu umiditate sporită manifestîndu-se prin apariția unei cornișe semicirculare și a unui deluviu redus lenticular cu fragmentare slabă. Înălțimea cornișei ca și grosimea deluviului de alunecare
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
uz gospodăresc (90%). Toate localitățile rurale folosesc în gospodării apele subterane. Apele subterane din valea Prutului au proprietăți de irigare satisfăcătoare, debitul lor constituie 100-180 metri cub pe oră. Pentru aprovizinarea cu apă cea mai mare importanță o are complexul acvifer badenian- sarmațian, răspîndit aproape pe întreg teritoriul raionului și al țării. În localitățile rurale se exploatează și apele subterane de adincimi mari care ies la suprafață prin izvoare sau se extrag din fîntîni. În raionul Nisporeni avem cîteva sute de
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
mai aparte prezintă conglomeratele din sinclinalul Bucegilor, care au un grad de permeabilitate mai mare fața de depozitele constituente din jur, dar nu dau izvoare cu un debit prea mare. În zona de munte nu putem vorbi de prezența stratelor acvifere de adâncime. Depozitele constituente din zona subcarpatică au diferite grade de permeabilitate, în funcție de natura lor. Există strate acvifere locale în depozitele de pietrișuri, nisipuri și argile din formațiunile pliocene și pleistocene inferioare. Trebuie să remarcăm faptul că prin infiltrarea apelor
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
constituente din jur, dar nu dau izvoare cu un debit prea mare. În zona de munte nu putem vorbi de prezența stratelor acvifere de adâncime. Depozitele constituente din zona subcarpatică au diferite grade de permeabilitate, în funcție de natura lor. Există strate acvifere locale în depozitele de pietrișuri, nisipuri și argile din formațiunile pliocene și pleistocene inferioare. Trebuie să remarcăm faptul că prin infiltrarea apelor superficiale în depozitele mio-pliocene, acestea suferă de cele mai multe ori un proces de mineralizare accentuată și apar, sau sunt
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
municipiul fiind mărginit la nord și nord-vest de Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari, la est de Marea Neagră, iar la sud și vest de Canalul Dunăre-Marea Neagră. Deși la suprafață nu există nicio sursă de apă curgătoare, pe sub Constanța apa freatică din acviferul Jurasic-superior barremian, se scurge cu o viteză foarte redusă din direcția sud-vest spre nord-est. Debitul său este comparabil cu al Dunării, fiind un important zăcământ de apă potabilă care furnizează populației Constanței precum și turiștilor, numeroși vara, apa curentă necesară, extrasă
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
Acumularea unor ape minerale în masivele calcarelor dolomitice de la Borsec este caracterizată prin apariția unor izvoare cu debite apreciabile și mineralizare ridicată. Prezența dioxidului de carbon în aceste ape este legată de aureola mofetică a lanțului Harghita - Călimani. Alimentarea complexului acvifer se produce prin infiltrare din precipitații, din apele freatice, din cele acumulate în deluvii și din apa pâraielor din zonă. Sistemele de fracturi ce afectează zona permit migrația spre suprafață și contactul apelor complexului acvifer cu C02 de profunzime. Apele
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
lanțului Harghita - Călimani. Alimentarea complexului acvifer se produce prin infiltrare din precipitații, din apele freatice, din cele acumulate în deluvii și din apa pâraielor din zonă. Sistemele de fracturi ce afectează zona permit migrația spre suprafață și contactul apelor complexului acvifer cu C02 de profunzime. Apele de suprafață sunt reprezentate de pâraie tributare Pârâului Vinului, afluent al Bistricioarei. În Borsecul de Sus se găsesc Pâraiele Usturoi (drenează izvoarele minerale) Hanzkel și Nadășa iar în Borsecul de Jos Vinul Mare, Vinul Mic
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
Un izvor este un punct de ivire la suprafața terenului a unei ape subterane, în condiții naturale. Dacă izvorul se datorează unui strat acvifer sub presiune se numește "ascendent". Când curgerea alternează cu perioade de stagnare, se numește "intermitent". Atunci când emergența unui izvor are loc sub nivelul apelor superficiale se numește "submers". În timp ce curge pe sub pământ, apa dizolvă substanțe minerale din pietre, astfel că
Izvor () [Corola-website/Science/297456_a_298785]
-
Râurile, sau alte corpuri de apă curgătoare, nu transportă numai apă ci și sedimente și aluviuni (scurgere solidă). În zonele cu viteză mică de curgere, acestea se depun și duc la colmatarea albiei. Un curs de apă subteran se numeste "acvifer". În subteran, apa curge prin pământul poros, de obicei prin pietriș și uneori prin nisip, similar cu apa de suprafață, sub formă de râuri. Apa este reținută în formă de lacuri subterane în zonele cu pământ neporos, de obicei stâncă
Apă curgătoare () [Corola-website/Science/317274_a_318603]
-
este o problemă și există puține zone irigate. Cel mai bun teren pentru fructe și legume se află în Valea Iordanului și dealurile din jur. }n regiunea deșertica de sud există mai multe ferme mari, care utilizează apă pompata din acvifere adânci. Pescuitul pe râurile Iordan și Yamuk și în Golful Aqaba, este o altă sursă de hrană. Marile industrii din Iordania sunt asociate cu fosfați, potasuri, rafinarea petrolului și ciment, dar există și industrii prelucrătoare ușoare. Rafinăria de la Zaraqa satisface
Economia Iordaniei () [Corola-website/Science/319300_a_320629]
-
acest caz ca și catalizator. Ionii OH- proveniți din apa nelegată, compunând "fier(II)hidroxid" contribuie puternic la descompunerea fierului Fe2+ + 2 OH- ———> Fe(OH)2. Scurt sumar: dacă apa nu este chimic tratată, componentele de cupru a unui sistem acvifer accelerează coroziunea componentelor de fier si atunci fierul este toxic. Componente fieroase (oțel „negru”, fontă, oțel inoxidabil) Materiale fieroase fără aliaj sau cu un aliaj redus corodează la prezența apei și a oxigenului compunând oxid de fier (rugină, nămol de
Coroziune () [Corola-website/Science/318713_a_320042]
-
nu politice. Pentru populațiile din zonă apa are o importanță strategică egală, sau chiar superioară pământului. Principalele surse de apă potabilă (cu concentrații reduse de sare) din teritoriul dintre Iordan și Marea Mediterană sunt Lacul Tiberiada (Lacul Kineret, Marea Galileei) și acviferul (apa freatică) de la baza lanțului muntos care străbate Cisiordania. Pentru a îngenunchia Israelul prin "uscare", Siria a construit baraje care urmau să devieze izvoarele Iordanului, care alimentează cu apă Marea Galileei, principalul rezervor de apă al Israelului (de unde Israelul livrează
Cisiordania () [Corola-website/Science/321780_a_323109]
-
generală de la nord-vest spre sud-est pe un aliniament ce se suprapune peste arealul de dizlocare ce a înlesnit apariția Munților Călimani. Dinamică ascendentă a CO2 este facilitata de sistemul de fisuri tectonice din fundamentul cristalin, gazul dizolvându-se în stratele acvifere freatice ale depozitelor aluvionare ce formează terasele medii și superioare ale versanților de pe dreapta Râului Dorna. Țara Dornelor prezintă 2 zone cu predispoziție diferențiată la eroziune : Are un climat montan cu temperaturi medii anuale de 5,1 grd C, amplitudini
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
poros de roci încât să poată stoca apă și suficient de permeabil încât apa să poată circula liber prin el. Denumirea derivă din cuvintele din limba latină "aqua" = apă, "ferre" = a purta, a duce, "phreatos" = puț. Straturile permeabile saturate sau acvifere, permit acumularea apelor gravifice care apoi se pot deplasa în virtutea legilor hidrodinamice. Prin strat acvifer înțelegem primul orizont saturat cu apă întâlnit sub suprafața terenului, cu variația nivelului influențată de condițiile climatice. Sunt în general, alcătuite din depozite permeabile care
Acvifer () [Corola-website/Science/325441_a_326770]
-
poată circula liber prin el. Denumirea derivă din cuvintele din limba latină "aqua" = apă, "ferre" = a purta, a duce, "phreatos" = puț. Straturile permeabile saturate sau acvifere, permit acumularea apelor gravifice care apoi se pot deplasa în virtutea legilor hidrodinamice. Prin strat acvifer înțelegem primul orizont saturat cu apă întâlnit sub suprafața terenului, cu variația nivelului influențată de condițiile climatice. Sunt în general, alcătuite din depozite permeabile care au la bază un strat impermeabil, dar nu și deasupra lor, fiind prin circulație descendentă
Acvifer () [Corola-website/Science/325441_a_326770]
-
apelor freatice pot fi coborâte Aceste orizonturi constituie resurse de ape subterane care se pot folosi pentru alimentarea cu apă a populației sau pentru diferite folosințe socio-economice. Pot fi ușor interceptate prin fântânile săpate în mod tradițional. La un strat acvifer se întâlnesc trei părți componente: Formațiunile permeabile numite și roci acvifere, au pori supracapilari și capacitatea de înmagazina apa dar și de a o ceda prin curgere, cum sunt straturile de pietrișuriși nisipuri, gresii și conglomerate slab cimentate, bolovănișuri și
Acvifer () [Corola-website/Science/325441_a_326770]