1,572 matches
-
de armă? Cine știe. Nici mai rău, și nici mai bun, decât altul din grupa noastră. La o ultimă partidă, de iepuri, a auzit, de la cine știe care șoltic, o metodă ce i s-a părut cea mai de acceptat, pentru a ademeni vulpile, la locul în care, să cadă, secerate, toate, câte vor fi existat atunci în perimetrul inclus în programul de vulpar, al vânătorului Vânătoru. Cum, anume? Iei doi-trei peștișori, cam cât palma de mari, ori, și mai răsăriți;îi tăvălești
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
de-a pururi, ca să rămână așa acolo și să reziste tuturor vicisitudinilor. Și să fie, totodată, reazăm cugetului, în momentele sale grele, când îl încearcă minciuna și-i dă târcoale lăcomia, când e asediată de egoism sau vrea să-l ademenească trufia. Atunci, gândul la Dumnezeu, la Isus Cristos și la Fecioara Maria alungă răul și-i curăță urmele, lasă locul proaspăt și curat, în care trebuie să se înscăuneze iubirea cea adevărată, de oameni și de Dumnezeu. “Că a ta
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
din nou spre ea, își ferește ochii. — Totuși, partea tristă e că nu pot iubi. Se împerechează pe viață. Își urmează partenerii mii de kilometri în fiecare an. Își cresc împreună puii. Se prefac că au o aripă ruptă ca să ademenească prădătorii departe de puii lor. Chiar se sacrifică pentru a-și salva puii. Dar nu. Întrebați orice savant. Păsările nu pot iubi. Păsările n-au nici măcar un sine! Nu seamănă deloc cu noi. Nu suntem înrudiți în nici un fel. Abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
subsol, abundente, locul unde s-a retras autorul, se găsesc pertinente considerații estetice sau de altă natură, despre arta actorului, despre problemele sociale, politice, științifice, decupaje din presa timpului, poeme "ale lui Ladima". Scriitorul le recomandă "coautorilor" să nu fie ademeniți de finalitatea beletristică. Doamna T. e îndemnată să scrie "fiind sinceră cu dumneata însăți până la confesiune". Trebuie să aibă în vedere că romanul nu presupune "stil", care totdeauna duce la artificialitate: " " Totul este a transcrie trăirea, nimic altceva. Transcrierea trebuie
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
facă de rușine pentru cele ce a făgăduit, a dat totuși poruncă să fie tăiat capul lui Ioan și adus pe tipsie. Pe Salomeea o putem compara cu o mreajă a păcatului care dansează în fața noastră zilnic, încercând să ne ademenească în ale ei ritmuri pierzătoare. Dansul a reprezentat o invitație la păcat, invitație care se perpetuează în toate timpurile. Din ale lui valuri amețitoare puțini sunt cei care îl refuză sau se trezesc la cunoștință. Sfântul Ioan devine astfel un
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
mai blînd, se Întîmpla să-i răspundă printr-o Încercare caraghioasă și Înduioșătoare de a-și dovedi cochetăria, Îmblînzindu-și vocea Într-o șoaptă răgușită și hîrÎită, apropiindu-se tandru de el, apropiindu-și obrazul mînjit și boit de ai lui, ademenindu-l printr-un jalnic simulacru de chemare, cam În felul acesta. — Ce mai faci, puiule? Pari cam trist, așa, de unul singur... Cum te distrezi de unul singur? Nu vrei să-ți țin de urît? Ce zici? Întreabă ea Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
firește: „Vai de mine, Eliza! N-avem nevoie de banii lui! Prietenia ta e mai de preț pentru mine!“ - zice. „Atîția oameni vin și beau la noi și se poartă cum se cuvine“ - a zis. „Știi bine că nu-l ademenește nimeni să vină aici. Aș fi cel mai fericit om din lume“ - a zis - „dacă domnul Grant ar face legămînt să nu mai pună În gură strop de băutură cîte zile-o avea... și să se țină de cuvînt. Căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
adică, aici s-au Încurcat ițele. Tatăl tău n-a fost singurul vinovat: cînd a venit să locuiască În casa lor era tînăr, de-abia trecuse de douăzeci de ani, iar Lydia avea treizeci și șase de ani. Ei, dacă ademenea o fată tînără poate că era mai vinovat, poți să crezi ce vrei, dar Lydia era destul de coaptă ca să știe ce are de făcut. Firește, el era un bărbat voinic și chipeș și toate femeile se dădeau În vînt după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ce ticăloasă (mi-am dat seama mai tîrziu). Dacă-i sucea gîtul atunci, pe loc, bine-i făcea! Și zice: „Oare n-am putea să fim prieteni, Will?“ - asta după tot ce făcuse, mă rog, și-l Încîntă și-l ademenește acolo de față cu nevastă-sa și soacră-sa. „N-am putea să uităm tot ce-a fost?“ - zice, și-l face s-o sărute, mă rog... „Apoi asta și meritai“ - i-am zis - „că tare-ai mai fost prost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
blestemata, trece, obligatoriu, orice drum. Nici chiar eu, Ticuță reporterul, nu vă pot spune de ce se întâmplă una ca asta. Monștrii din mlaștină sunt tot zmei dar sunt zmei de mlaștină. Ei stau acolo, se scaldă în noroi și îi ademenesc în fel și chip pe trecători. Dintre cei care ajung pe aproape, sunt unii, mai obosiți sau prea încrezători, care își pot pierde capul stând la palavre cu monștrii, care îi lingușesc, îi mint, îi fac să-și uite drumul
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
vremea rece ca pe un bonus, o binevenită prelungire a repausului hibernal. Clubul era vizitat doar pentru jocul de cărți, pentru întîlniri sau dineuri cu carafe mari de vin roșu și bufet abundent. Uneori, un petrecăreț cobora pentru puțin timp, ademenit de zgomotele și lumina din partea liniștită a clădirii. Se făceau auzite comentarii afurisite. David rînjea și dădea o replică mult mai spirituală. În vestiar, apa era oprită, așa că, după ultimul exercițiu, plecam direct acasă. David își încăleca bicicleta englezească, și
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
din primele zile calde, o duminică, am fost purtat în recunoașterea mea în direcția casei lui. Știam unde este, pe o stradă care străjuia parcul, aproape de una dintre intrările bogat ornamentate, și căutasem și notasem numărul casei. Vremea frumoasă îi ademenise pe locuitorii orașului în parc și, în mare număr, ei se aflau încă acolo, deși căzuse seara. Nu se mai amuzau exuberant, ca mai devreme, împingîndu-se unul pe altul și comentînd ațîțați, ca și cum soarele ar fi fost o ofertă specială
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
neurochirurg în timpul liber. în ce privește biblioteca asta dintr-un colț liniștit de țară, pare-un afurisit de Rai, sau ca o mie de lire într-o bancă sau ca o căsuță înconjurată de trandafiri, sau ca alți morcovi imaginari care îi ademenesc pe măgarii cu chip de om să facă tot felul de bazaconii murdare. Domnul Thaw își puse coatele pe masă și-și sprijini capul în mîini. După o vreme, spuse: — Duncan, ce vrei să fac? Vreau să te ajut. Sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
fi gata, zise Gosseyn. Se dezbrăcă, gândindu-se la șansele unei evadări. Nu putea accepta spusele lui Crang că i-ar fi imposibil să fugă, dacă într-adevăr nu existau paznici. Se întrebă dacă nu cumva voia numai să-l ademenească. Găsi mai multe costume în garderoba dormitorului și tocmai își alesese unul dintr-o stofă întunecată metalizată când auzi deschizându-se ușa. Îmbrăcă în grabă un halat și trecu în living. Patricia Hardie încuie ușa pe care Crang o desemnase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
fi gata, zise Gosseyn. Se dezbrăcă, gândindu-se la șansele unei evadări. Nu putea accepta spusele lui Crang că i-ar fi imposibil să fugă, dacă într-adevăr nu existau paznici. Se întrebă dacă nu cumva voia numai să-l ademenească. Găsi mai multe costume în garderoba dormitorului și tocmai își alesese unul dintr-o stofă întunecată metalizată când auzi deschizându-se ușa. Îmbrăcă în grabă un halat și trecu în living. Patricia Hardie încuie ușa pe care Crang o desemnase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
credințelor lui, astfel că zăngănitul furculițelor și al lingurilor era tot ce i se părea mai plăcut între îndeletnicirile unei vieți. Judecat după toate astea, n-ar fi fost decât un mâncău, dar Veterinara nu așa îl văzuse, ci o ademenise din prima. Gazda o invitase la cheful pe care îl pregătiseră chiar în seara venirii lui, nu fiindcă Godun adunase un „harap“ de pe drum, ci pentru că așa petreceau înaintea Anului Nou. La noi, asta ține douăsprezece zile, spusese în plin
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
împinsese cremona care ținea laolaltă cele două ferestre și șoptise în aerul de afară: „Eleonor, vino! Vino, fato, am să-ți descui ușa!“. Era prima oară de când avea un frigider în mansardă și se gândise că ar putea s-o ademenească. Mâța Eleonor nu gusta din salamurile lui Pablo, dar adora înghețata și peștele, feliile cu pateu și cu unt, abandonate de copii în grădină. „Vino, fato“, îi zise iar și chemarea lui, aproape conspirativă, se pierdu în boarea dulceagă care
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
puteți, fiindcă sunteți străin. Eleonor dispăruse, nu o mai vedea nicăieri și, ca să o cheme, își pipăi din nou buzunarul, căutând bani. Trebuiau să mănânce și ea, și el, dar ce ar fi putut să îi cumpere ca s-o ademenească? În timp ce căuta mărunțiș, se împiedică de o tavă sau de o cutie cu roți, din care o jumătate de om, cu picioarele retezate din șold, îi vorbi: 1. Doamna Soarelui, reprezentare tradițională a unei femei cu chipul înconjurat de petale
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
basme vremile ș-adorn', Când trece ea frumoase flori se pleacă-n Ușorii pași, în valea c-un mesteacăn. În van i-o cer. Bătrânul se gândește, 10Prea e frumoasă, prea nu e de lume - Mă mir cum cerul nu s-ademenește Să scrie -n stele dulcele ei nume; E rău poetul, care n-o numește, Barbară țara, unde-al ei renume Încă n-a-ajuns - și chipu-i răpitoriu 15Nu-i de privirea celor muritori. În vale stearpă, unde stânci de pază Înconjurau măreață
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
se strică perdeaua" etc. etc. etc. Acum odaia îl impresiona. Putea să ghicească eforturile emoționante ale Valericăi Scurtu ― o femeie urâtă ― de a-și încropi un trusou în speranța disperată că se va găsi un individ pe care să-l ademenească o expoziție de bulendre. Și mai cumpăra un vas, o scrumieră sau o carpetă, mai depozita câțiva metri de lenjerie în șifonier, le căuta un loc în interiorul supraîncărcat, le admira și apoi ochea altceva, chibzuia alte economii, cu gândul la
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Miss Scurtu. Maiorul începu să râdă. ― Probabil au glumit... ― Ce glume, domnule? Astea sânt glume? ― Apropo de Doru Matei, spuneați că a iubit-o pe una, Margot... Bătrânul își șterse fruntea. Transpirase de enervare. ― Eu spuneam? El spunea! Un escroc! Ademenește vagaboande, și dacă se găsește vreuna care n-are chef să-și dea jos rochia, scoate un topor, mânjit cu roșu și urlă ca un descreierat: "O chema Margot! Ce mult am iubit-o". E, chipurile, masculul dezlănțuit, capabil de
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
început s-o iubească nebunește. Pe la vreo opt ani însă, când Ana se juca cu mingea pe stradă, s-a apropiat de ea un măcelar, un maniac care dădea târcoale copiilor, tulburat din când în când de dorințe monstruoase. A ademenit-o să-i arate o jucărie acasă la el, a violat-o, schingiuind-o, după care a lăsat-o mai mult moartă decât vie în stradă. Cât timp a mai sperat că fetița va trăi, Mefista nu s-a mișcat
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
ea însăși le-ar fi făcut. A făcut apel la conștiința ei și a lingușit-o, exact cum făcuse ea cu atâția delegați, ambasadori și consilieri prezidențiali. A amenințat-o, dând la iveală ce știa și, în același timp, a ademenit-o. Și, întocmai cum scrie la carte, a doua strategie era menită să atingă punctul slab al taberei adverse: în cazul ei, dorința de a-și ușura conștiința. Întotdeauna trebuie să știi care e cea mai mare slăbiciune a adversarului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
să fie aplicat. Nu este retroactiv și din această cauză nu beneficiază și ea. — Nu-mi place să vă decepționez, domnule, dar mi-e teamă că salariul nu este acceptabil. Un mare magnat din industria petrolului încearcă actualmente să mă ademenească, oferindu-mi mii de dolari ca să fiu secretarul său personal. Pentru moment nu sunt sigur dacă pot să accept concepția lui materialistă despre lume. Bănuiesc însă că până la urmă îi voi spune „Da“. Noi includem și douăzeci de cenți pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
liberului comerț și al reformelor democratice - fără să includă națiunile sărace la masa lor. Rețelele organizate teroriste, la nivel mondial, se bazează pe globalizare pentru a oferi sprijin aspirațiilor lor de destabilizare globală, ceea ce le-ar permite să continue să ademenească noi recruți din țările sărace, să adune fonduri prin acțiunile criminale, cum ar fi traficul de droguri și să comită acte de teroare în numele acelora care au fost lăsați în afara jocului globalizării. Acesta va fi călcâiul lui Ahile al partizanilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]