70,486 matches
-
va fi numele tău. Gertrude, vino cu mine, n-am să te iau acasă, dar am să te duc într-un loc bun și cald unde ai să crești mare." Gertrude a uitat visele urîte, ea a fost o pisică adevărată frumoasă care a trăit mulți ani fericiți. Ai mai văzut-o o singură dată: era în coșmarul tău, trăgea să moară și îți șoptea: "Eu sînt Gertrude, m-am strecurat nevăzută aici în casa ta, în care n-am fost
Poezie by Svetlana Cârstean () [Corola-journal/Imaginative/7333_a_8658]
-
dovedise rînced, cu iz de motor de rabă. Se gîndi să-i spună nenorocitei din fața lui, că stăteau vizavi, să nu mai mănînce din peștele ăla, care cine știe de ce o fi murit. Dar ea înfuleca absentă, îi era cu adevărat foame, săraca. Adică de ce săraca? O idioată, n-are decît să crape. Dacă murea intoxicată cu pește era și ăsta un subiect, măcar de pagina trei. Simțind că e privită fix, tipa ridică privirea din osemintele piscicole, dar nu avu
De la Sinaia la Cotroceni by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/7344_a_8669]
-
picătură de whisky. Trebuia să se lase! Totuși nu îi era ușor, fiind zi de audiențe. Primul pe listă era Înalt Prea Sfințitul Ghedeon, mitropolit vicar, certat cu Dumnezeu și Codul Penal. Acum însă venea în numele Domnului cu o plîngere adevărată - voia înapoi niscai terenuri mănăstirești pe care se înălțase o fabrică de zahăr. Părintele nației trebuia să-l asculte și îl asculta, făcînd din cînd în cînd, propagandistic, semn consilierilor să noteze. Că ei notau oricum. La prima oră a
De la Sinaia la Cotroceni by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/7344_a_8669]
-
dragă poetă, disperarea mea s-a cumințit și-mi zâmbește din cartea ta.de fapt eu dorm cu singurul tău volum de poezii sub pernă poate groaza să intre ca un hoț printre principii să devină o spun cu mândrie adevăratul motiv al morții mele viitoare dar tu nu ai avut altă grijă decât scrisul și manipularea mușchilor faciali ai cititorului tău ai făcut abstracție de liberul arbitru al fiecăruia și ne-ai făcut o lume de triști de sinucigași de
Poezie by Aida Hancer () [Corola-journal/Imaginative/7381_a_8706]
-
nu s-ar fi întâmplat, deși un pârâit de peliculă se derula monoton undeva. Și în mijlocul ei, trona un mort, fără ca nimeni să observe, fără ca nimeni să se sinchisească. Crima era ca o tumoare, zăcea acolo în scutece. Ea acolo, adevărată, noi aici, în mijlocul vieții adevărate. sub greutatea fântânilor (auspra sinelui) Afundați până la gât în sinele sugrumat, cariați de scări și timp, spaimele, dorințele, singurătatea sfâșiată, sub marele evantai al rușinii stați la taifas cu păsări mecanice cu reflexele care vă
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
deși un pârâit de peliculă se derula monoton undeva. Și în mijlocul ei, trona un mort, fără ca nimeni să observe, fără ca nimeni să se sinchisească. Crima era ca o tumoare, zăcea acolo în scutece. Ea acolo, adevărată, noi aici, în mijlocul vieții adevărate. sub greutatea fântânilor (auspra sinelui) Afundați până la gât în sinele sugrumat, cariați de scări și timp, spaimele, dorințele, singurătatea sfâșiată, sub marele evantai al rușinii stați la taifas cu păsări mecanice cu reflexele care vă scot ca și înecați din
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
cu glasuri îngerești: " Să luăm pe Iuda de un picior să-l țipăm în cel pârâu" Și va fi vară Și va fi toamnă și verii greieri și văruțele mierle vă vor cânta la toți și la toate povestea aceasta adevărată din Aplodul de Jos din cerul cel mai de sus. Poem pentru vara Marina Ai cumpărat un clopoțel de lângă Podul Minciunilor din orașul copilăriei noastre înviate. Pe cine vei chema cu el? în casa ta de la malul Egeeii, pe cei
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/7782_a_9107]
-
-ul nu găsește de cuviință (sau n-are încuviințarea!) să se prezinte. Ciceronele e un băiat slăbuț, cu suficientă moștenire africană în aspect și cu o rusă destul de aproximativă, deși a făcut la Moscova Filologia... Drumul spre oraș e un adevărat tunel verde, rar unde licărește vreun geam sau se zărește vreun perete, gardurile sunt înecate în vegetație și, spre marea mea surprindere, pe sub toate descopăr florile rare din ghiveciurile de acasă, adeseori capete de gâlceavă în familie, aici însă în calitate de
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
fară gust. Casele-cetăți, grădinile-parcuri. Grilaje sofisticate, multe trotuare pavate cu dale de marmură, carosabilul atât de trainic, că nu-l pot sparge nici camioanele și turismele fără uși, ruginite, posibil și fără cauciucuri, prin comparație cu care "moskviciurile" par mașini adevărate. Case cu mai multe nivele doar în cartierul rezidențial: hoteluri, bănci, oficii rămase de la americani. A doua impresie: totală delăsare. Străzile curate, dar casele n-au mai vazut de mult tencuitorii și zugravii... Deși nu există clădire fără un parc
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
îmbrăcați, fac un vacarm, că răgetele leilor îți ajung la auz ca niște jalnice chițcăituri. Oricare ar fi părerile cu care voi pleca de aici, una va fi dintre cele mai bune: cea cu privire la atitudinea statului față de populația viitoare. Un adevărat cult al copilului. (că i se inoculează în acest fel o anume ideologie și un anume soi de patriotism - e altă poveste, dar cunoaștem și alte metode care urmăresc același scop...) După masă avem liber. N. s-a volatilizat, așa că
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
porter, se îndreaptă spre automobil cu pas neașteptat de sigur, dar pe banchetă cade retezat. La scara hotelului îl extragem cu greu din vehicul, toți trei, spre hazul nespus al nemților și altor gură-cască. Mersul pe coridoare a fost un adevărat supliciu. Îl trântim în pat cu hainele pe el, e o masă inertă devenită brusc extrem de grea. De sub pat cată gâturile câtorva sticle goale. Mă jenez să privesc în ochii însoțitorilor, dar băieții nu comentează în nici un fel. Ziua pare
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
și participă la Sesiuni, Simpozioane cu eseu, lucrări științifice... pivot din tot ce presimțim că ne-nconjoară în palma-ntinsă am fi gata gata să lăsăm drept gaj mai întâi plămânul stâng și-apoi apare un ochi galben în noapte adevăratul nostru oraș aici numai șobolani rozalii noi numai noi colcăitori și proaspeți îi croșetăm de zor din mustățile viitoare o pleoapă - dedesubt să ne mai închipuim aproape de zborul din vis când nici nu trebuie să te chinui peste câmp sau
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
început doar răsfrîngerea unui alean într-un golde vale: atunci, cînd umbrele tot mai lungi înlesnesc o altă vedere rotunjind în auz înserarea rămîne doar ce aduce vîntul dinspre cîmpie în răsucirea adierii ochii tăi în sclipirea depărtată a apelor * adevăratul poet, un echilibrist pe un fir de lumină, suspendat între cer și pămînt: deasupra, Abisul dedesubt Valea cale de întoarcere, nu există. nici început, nici capăt nu se mai poate zări, el însă înaintează și-naintează cu mare băgare de
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/7866_a_9191]
-
Valea cale de întoarcere, nu există. nici început, nici capăt nu se mai poate zări, el însă înaintează și-naintează cu mare băgare de seamă călăuzit de o anume smerenie: îl ține în cumpănă un glas tare adînc într-adevăr, adevăratul poet e un hristos ratat, să ne iertăm între noi așadar totul * și-am umblat pe unde șuiera vîntul unde sclipeau cuțitele și se spărgeau valurile pe pietre, am frînt pîinea și-am băut cu ei și-n ochii fiecăruia
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/7866_a_9191]
-
pe un morman de coceni descojiți un chibrit face totul - o picătură de otravă. Să intri violent cu avionul în zid, la prânz să lași cheia sub preș, pentru fetița ce vine de la școală. Compoziție Ce ciudat, câteodată o stea adevărată trece prin noi ca o săgeată. Ce numim noi trup, e un fel de tunel prin care lumile vin și se duc. Ce ciudat! Aici pe drumul îngust, dacă plec sau mă întorc sunt privită pe dos, cu capul în
Poezie by Ioana Crăciunescu () [Corola-journal/Imaginative/7449_a_8774]
-
întorc sunt privită pe dos, cu capul în jos. Ca un stomac de porc întors, vopsit, făcut balon și spart de revelion de un tâmpit cu ac la cravată. În noaptea de neuitat, cea neuitată, când, ce ciudat, o stea adevărată trece prin noi ca o săgeată. Izvorul rece La Izvorul Rece Totul devenise cald ... erau scaune calde, mese calde, ospătărițe calde, căldura luneca din burlane-n canal. Tăcerile cu Tăcerile se-mperecheau anormal. Sub masă cățelele de rasă ronțăiau oasele calde
Poezie by Ioana Crăciunescu () [Corola-journal/Imaginative/7449_a_8774]
-
înțelegea mama ei, ce, în Argentina nu se putea trăi în nici un fel? Nu trebuie să ne luăm după capriciile lui Kiki.Nu-i dăduseră ei tot ce-și dorise, nu-i satisfăcuseră și ea și Don Julio, tatăl ei adevărat, și Don Fernandez, tatăl ei vitreg, toate poftele și ceva în plus pe deasupra? Nu avea ea tot ce-i trebuie, ce-i mai lipsea? Asta nici Kiki nu prea știa bine, ca și mulți alții înaintea ei sau după ea
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
dar l-am surprins, fără voia mea, că acum era mai mult cu ochii după mine. Ce-ai facut, Kiki, iar ai dat de necaz, faci, ce faci, și nu iese bine! I-am surîs elegant și eu ca o adevărată doamnă din Buenos Aires, cu spatele drept și capul dat trufaș pe spate, așa cum stă bine unei femei frumoase și tinere să fie și puțin arogantă. Aste e părerea lui Romero, dar mi-a adus mai multe necazuri decît bucurii. Nu
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
tu, moarte, să ne iubim. Nici morți n-o să ne înghețe sîngele-n vine, dac-o să ne sărutăm. Dac-o să ne giugiulim. Nici morți n-o să murim, dac-o să ne iubim. Vino, tu, moarte, să vezi ce e dragostea. Dragostea ceea adevărată. O să spui, pînă la urmă: un român m-a învățat și pe mine, moartea, dragostea cea mai curată. Nu dragoste din vîrful buzelor. Nu dragoste doar așa, de dorul dragostei. Nu sex. Dragoste deplină și înamorată. Și vino, tu, Moarte
Poezii by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/7702_a_9027]
-
că, la vârsta de doisprezece ani, Mama a intrat ucenică la un atelier de croitorie. Desigur, a început de la mătură și făraș, a trecut apoi la spălatul veselor și al rufelor, căci abia după încă doi ani se ajungea la adevărata ucenicie. Dar din prima zi i s-a spus și răs-spus că e "păcat" să lași o foarfecă deschisă. O asemenea foarfecă putea tăia ușor niște degete fragile sau, căzând de pe masă, putea răni un picior, de obicei desculț. Și
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/7733_a_9058]
-
meu încărunțit păsările care fâlfâiau sub bolta șlefuită de îngeri cu două lămpașe au amuțit și noi am privit într-o zare de foc nici măcar n-a apucat să țintească gloria inscripțiile se cufundau în sine cu vuiet nimic mai adevărat decât frunza de finic în fața poamelor spiritului pe spuma rezervației de legi pete ale unor emerite gângănii e un truc spusese scamatorul câinele tău credincios rămâne numai sfârșitul se simte deja acul albinei în respirația lui de străin și toți
Poezie by Mihai Răcășan () [Corola-journal/Imaginative/8068_a_9393]
-
le învățase și care îi foloseau aproape tot timpul. Când Zaouf, doica octogenară a amantului ei, intra dimineața să-i aducă prosoape, ea se trăgea înapoi, sub cearșafuri, murmurând acest nu răstit, până când îi schimbau șalurile de cânepă cu prosoape adevărate. Când pleca cu Zaouf în souk, femeile berbere care stăteau pe pământ, lângă dunele de curmale, aproape îi puneau piedică cu brațele lor încărcate de lucruri, însă ea spunea "mulțumesc", uitându-se înainte și tot repeta silabele, până când le strivea
Mehria by Daniela Zeca () [Corola-journal/Imaginative/7937_a_9262]
-
discipol tocmai la această carte a profesorului și mentorului său, autor al unei prodigioase opere eseistice, critice, diaristice, neîntrecut monograf al vieții și operei lui Agârbiceanu, coordonator al unui dicționar de scriitori români (1995- 2000, 4 vol.), fondator al unei adevărate școli de critică și istorie literară la Cluj. Dedicându-se mai ales literaturii scrise în Ardeal (Ca o imensă scenă, Transilvania..., 1996), Mircea Zaciu a tulburat apele inclusiv cu al său Jurnal intim ( 4 vol.) care surprinde perioada sfârșitului deceniului
Călătoria, ruptură și întoarcere by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8170_a_9495]
-
Tacitus. Participând la un carnaval renan, profesorul are ocazia să vitupereze climatul de libertate excesivă, folosind expresii tari pe adresa acelei dizgrațioase, obstinate petreceri colective în care risipa și ostentația își dau mâna cu grotescul și luxuria. Mircea Zaciu oferă adevărate gravuri, "insectizând" comportamente și măști transformiste, ceea ce nu exclude momentele de reverie și reprezentare onirică a acelui "paese innocente ungarettian al locurilor și miturilor copilăriei(...) întoarcere deopotrivă arheologică și sentimentală în memoria spațiului cultural autohton". Prozatorul satiric, neîndurător și lapidar
Călătoria, ruptură și întoarcere by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8170_a_9495]
-
terorist. Gil mișcă genele ca și cum ar nivela șirul de cuvinte și selectează la repezeală ce i se pare mai important. Știre după știre îi intră în minte, în timp ce pe o ușă dosnică din subsolul creierului, se scurg pe furiș gândurile adevărate, care sunt numai ale lui. în iureșul de întâmplări, milioane de oameni trec pe scenă și spun exact acele cuvinte pe care le-ar fi spus și el ori mor cu mâna pe inimă, privindu-l drept în ochi, încât
Lacătul și cheia by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7895_a_9220]