1,137 matches
-
lumi din spatele ei. Prin fereastră, ar fi putut să treacă și un Megateriu, nu numai frigul de afară. Cine o fi lăsat-o atât de deschisă? Oare eu oi fi uitat-o? Înainte de a închide canaturile ferestrei, Profesorul simți cum adie o suflare de vânt și cum un moment incandescența jeraticului din șemineul de piatră resuscită în vatră, înălțând un lujer subțire și strălucitor de flacără. Cadrul vinețiu-lucios al oglinzii de Murano se învioră și el, stârnind luarea-i aminte, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
pântece și a născut Fiu pe Emmanuel, pe Dumnezeu și Omul; Răsăritul este numele Lui, pe Care slăvindu-L, pe Fecioara o fericim." Lumina zilei se cufundă în amurg. Venise ceasul înserări. Dinspre pădurea de brazi, aflată în imediată apropiere, adie o boare firavă de vânt răcoritor. Întâmpinată cu mare bucurie de mulțimea invitaților după căldura teribilă de peste zi, ea aduce bucurie frunților îmbrobonate. Odată cu timidul firicel de vânt, imensa grădină multicoloră în mijlocul căreia se celebrează căsătoria furișează spre cei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Întoarce-te repede, cît se mai poate, cît Încă nu ești pierdut. Eu cred că nu te vei pierde niciodată”. În clipa aceea se apropie de mine: nasturii bluzei ei de școlărită străluceau În sidef, ne aflam În aerul primăvăratec, adiind ușor, ca o subtilă răcoare În frunzișul sfîrșitului de mai. Mă privea cu ochii mari, lucind de spiritul ce o domina, fruntea aceea Înaltă, fața de o paloare neîntîlnită. - Mă gîndeam: „Ecaterina Perussi”... un vînt ucigător bătea peste secol și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
și pe acest... Mintea mi se întuneca și o ură năpraznică se svîrcolea în sufletul meu amorțit împotriva Matildei, a cărei imaginație stearpă nu vedea nimic din toate astea și da busna cu capul înainte fără să presimtă, să-i adie câtuși de puțin aerul otrăvit al unei asemenea vieți viitoare. Pentru mine începea să fie clar: Silvia avea s-o iubească pe mama ei (cu sufletul împărțit între ea și bărbat), cu o gelozie care avea să-i rănească de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
eminenți. La acestea au acces actuali și foști plutonieri (locotenenți, căpitani, maiori, colonei și generali) de poliție (miliție, Securitate), beizadele de mari (!) oameni de afaceri, amante ale acelorași, pupeze și pupăzoi, cu tot atâta carte cât avea cabinetu' doi, Tovarășa adi, marea chimista zisă codoi, după cum pronunța dansa CO2. Si inca ar mai fi printre oarnenii de bine, cărora le e mai greu decât "somerior din Germania" - parlamentari, magistrați, avocați și mulți alți... ați, cu moț sau fără, o liota de
[Corola-publishinghouse/Science/85077_a_85864]
-
zilnică a actului de a dărui. Dar, pentru a reuși, cum spuneam trebuie să practici o anumită perioadă de timp, minim 21 de zile 49 Cap IV Schimbarea - Programul celor 21 de zile Dimineața aceea nu anunța nimic spectaculos. Vântul adia blând printre crengile copacilor. O mica omidă se avânta agale pe lujerul drept al unui fir de Asclepias syriaca (ceara albinelor) și după o secundă de nehotărâre Începu să mănânce cu o poftă nebună dintr-o frunză. 2 furnicuțe grăbite
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
Mai încolo, niște scaune mov dorm în curtea unei cafenele, la ora prânzului, deopotrivă cu întregul oraș, deopotrivă cu întreaga Sicilie. Nimic nu se mișcă la orele de amiază în La Graziella 20 și nicăieri altundeva. Parcă nici vântul nu adie, nu se aude decât cel mult un fâșâit de Corriere della sera21, întors alene, la umbră. Magazine închise, restaurante închise sau aproape închise, pentru că poți cel mult să iei ceva, așa, de sete, căci, bineînțeles, bucătăria e închisă. Nu știu
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
absorb. E binevoitor cu toată lumea și iubit de toți. Într-o seară se întorcea de la câmp, trecând pe lângă o vie. Și pentru că era aproape de Schimbarea la Față a Mântuitorului, strugurii începuseră să se coacă; chiar zări câțiva pârguiți bine și, cum vântul adia spre el, simți în nări parfum de tămâioasă, încât îi lăsă gura apă. Pe acolo nu era nimeni nici țipenie de om... Se gândi să fure... Dar se opri. Un glas și o putere nevăzută îl țintui locului. Cum? Să
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
industria lemnului, aerul static al imobilelor, tren savurîndu-l cînd impune clipelor pierdute, Lăzarea pe fugă sfori de zăpadă, petice de iarbă și grîu, Ditrău marea biserică catolică, vezi cum altitudinea e totul! munții lasă garda jos pe înălțimea depresiune, aer adie în idee, șocul numirii, ce este mai evident ca el! adică prezența de spirit a naturii, mobil al oricărei admirații, în condiții de traseu funcțional ficțional, Subcetate pe deal biserica, încă două, acareturile mirene, kilometri de rambleu de pantă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
După cum consemnează N. Leon în „Amintiri” (1922). „Sunt localități în care natura pare că e râzătoare și veselă, calmul și liniștea domnesc pretutindeni, monumentele vechi parcă șoptesc ceva din trecut, un fel de tradiție culturală se creează, iar în atmosferă adie numai idealul cultural, dar și forța de muncă, entuziasm și inspirație”. Poate nu mă opream asupra acestui subiect dacă n aș fi avut și unele trăiri asemănătoare cu ale lui Leon, atunci când am ajuns în Jena, pentru prima dată în
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
înțeles sufletul cubanezului...Poate doar eu. Izgonirea din rai Señor Diaz-Quintanal Fernandez de Luz avea atelierul într-o mică baracă de doi metri pe trei, cu destulă lumină, fără geamuri de sticlă. Doar niște jaluzele puteau regla intensitatea curentului care adia uneori și răcorea mica încăpere. În baracă era un pat rabatabil care, atunci cînd era ridicat, avea o serie de polițe și sertare cu fel de fel de scule roase de vreme și de folosire îndelungată. Un mic strunguleț nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cei ce mai buchiseau câte o gazetă și care aveau și un oarecare simț al dedării către cauza celor mulți. Nu aveau ei atunci de unde să știe că aspirația lor va rămâne, peste timp la nivel de simplă, naivă utopie. Adia la vremea aceea un cald zefir ce purta pe aripile sale lozinca lansată cu o sută de ani mai înainte - «Liberté, Egalité, Fraternité» - acolo unde poporul francez, sufocat de impertinența îmbuibaților a spulberat întrunul din momentele astrale ale omenirii, zidurile
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
încinsă de durere 99. Eu le-am pus cruci... și șir cu șir/ Viața mea e cimitir/ Și parc-a fost sufletu-mi chiar/ Bisericuța cu altar 100. Peste toate acestea, în biserică, liniștitoare e numai prezența unui Dumnezeu ce-adie în ceru-i înflorit 101. Contrastul evident între ceea ce s-ar putea numi pierderea tinereții, cu toată creativitatea sa aurorală, Un zeu scăldat în cerul a mii de rugăciuni 102 și cel de la apogeu, Azi sunt bătrân de tânăr 103
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
răsfoit-o. * C itesc în "Agresiunea comunismului în România", vol. II, pag. 67, un pilduitor referat semnat în 1952 de Leonte Răutu. Se intitulează " Cu privire la activitatea dușmănoasă a lingviștilor Al. Rosetti, Iorgu Iordan și Al. Graur". Te ia cu frig: adie a pușcărie, mai ales când citești apostila "activitatea celor trei lingviști urmează a fi examinată (și) de organele de stat". Adică anchetă, tribunal, condamnare. De la bun început te întrebi ce naiba poate fi dușmănos și contrarevoluționar în truda unor oameni de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
mai gândisem la acele întâmplări... și acum, așa dintr-o dată, mă simții ca bolnav.. ca doborât de ele. Întins pe spate, cu ochii deschiși, gândurile se înșirau parcă scrise pe pereți, pe tavan.. de jocul razelor de lună, cu frunzele adiate de vânt, din copacul din fața ferestrei. Și, cu iuțeala gândului, întâmplările începură să se înșire cap la cap, purtându-mă prin vremurile acelea de demult... multe, atât de triste și atât de amare. Unele au fost, chiar cumplite... care, mi-
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
și de atunci vremea se chinuia și se zbuciuma zile și nopți întregi, dar degeaba... Văzduhul rămânea mai departe încremenit. Soare fierbinte.. nici o adiere de vânt, nici o fărâmă de nor.. Luna lui Cuptor decolora văzduhul... Nici o undă de vânt nu adia peste câmpuri.. Toropeala s-a așternut peste tot... În preajma lui Sf. Ilie, zilele erau tot mai senine și fierbinți cu aer încins și nemișcat, sub razele de foc ale soarelui. Lumina orbitoare a zilei, sub cerul pustiit de nori, se
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
aici, pe pământ.. pentru faptele lor. Se înnoptase de mult... De undeva din înălțimi albastre se lăsă tihna păcii și visării... Era frumos și liniște. Cerul părea o imensă cupolă înstelată. Un vânticel, ca o binecuvântare, cu miros de cetini adia de dincolo de creastă. În jurul focului, într-un loc ferit, camarazii lui Baltă stăteau chirciți roată.. Tot așa cum, seară de seară, în jurul focului își cântau durerea și dorurile de casă.. murmurând încet, abia auzit, blând liniștitor cântece sfâșietoare ce-ți înduioșează
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
povârnișuri,.. Teama de moarte e firească... E omenește să te temi de moarte. După câteva ceasuri de moarte, o moarte cumplită... liniștea se coborâ iar pe pământ, de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat. Se înnoptase demult... un vânt răcoros, adie dinspre pădure.. O pasăre de noapte săgetă cerul ca un fulger negru, croncănind. * „.. Miluiește-ne Dumnezeule, după mare Mila Ta, auzi-ne și ne miluiește..!”, la lumina lunii, Tudosă citea rugăciunea de îngropăciune pentru Nechifor... ciuruit de mai multe rafale
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
1972 3 op. cit., p. 41 4 loc. cit. 5 op. cit., p. 44 98 Într-o carte ce îmbină discret confesiunea personalistă și sentimentală cu detaliul memorialistic și comentariul critic, Liviu Călin consacră câteva pagini cald-comprehensive lui Vladimir Streinu. Peste rânduri adie un vag aer encomiastic, subtil reprimat: „Ușoara afectare, un anume orgoliu aristocratic în mișcarea studiată a mâinilor, pauzele care te făceau să bănuiești grija pentru cuvântul rostit, ținuta catedratică într-o conversație de cenaclu intim îmi erau complet necunoscute până la
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
boarea șăgalnică. Privesc lumina selenară În pomul Înflorit, mănunchiul de ramuri proiectat pe cer luminos, florile strânse ciorchine, cu o vagă tentă de culoare. O petală se desprinse, descriind spirale largi În cădere. O altă petală Îi urmă candidă...Vântul adiind ușor mai luă una... Mă trezesc meditând: Frumusețea este aceeași când cade În adierea vântului... Zgomotele străzii se estompează treptat și Întreaga natură ațipește. În scurt timp și noi plutim În lumea miraculoasă a viselor. 415 A doua zi plecăm
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
445. 638 Ibidem, p.452. 486 Înalte de doi metri) și flaute (din pană groasă de pasăre, din lemn, bambus și metal), orgă eoliană, alcătuită dintr-o combinație de fluiere atârnate Într-un copac și care scot sunete dulci când adie vântul. Dusun (circa 340.000), ansamblu de populații din Sabah (Malaysia Orientală) și din sultanatul Brunei, din partea de vest și nord a insulei Borneo, practicând cultivarea orezului irigat, iar cei din interior și din nord, cultivatori pe pământuri defrișate, mai
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
multe cărți noi vom reuși săa ne lărgim orizontul de cunoaștere și vom fi mândri de cunoștințele Învățate. Strâmbu Anca - cls. a IV-a F III. COMPUNERI CU ÎNCEPUT DAT Sfârșit de iarnă Vremea a Început să se Încălzeascăa. Vântul adie ușor. Soarele Își trimite razele mângâietoare spre pământul amorțit. Podul de gheață, construit cu migalăa de iscusința iarna, a Început să se dezghețe. Gingașii............ clopoței ai primăverii scot capetele somnoroase din zăpadă. Pomii sau pavoazat cu muguri, iarba a dat
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
Îngrozitoare. Aici exista o sobă, hazeaika, făcea focul și era cald. Era mai multă omenie și puteai să treci mult mai ușor peste dificultăți. A trecut ’42 și am intrat În vara lui ’43. În ’43 Într-adevăr Începea să adie un vânt de libertate. Dar au Început să trimită bărbații peste Nipru, la nemți, ceea ce era Într-adevăr foarte grav. Și i-a venit timpul și lui taică-meu, cu toate că el avea de acum aproape 50 de ani. Îi vâna
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
principală a constelației Lebăda). Această spațialitate pe care o întâlnesc în rare cazuri poetice, aici, în acest poem petrescian se desăvârșește mai sublim decât parfumurile decantate de Emil Brumaru sau ironia sumbră, ancombrată a lui Bacovia: "Prin căi lactee ananas adie/ Și crinii au parfum de constelații". Puterea mitologică, un univers pierdut pe pământ la capătul civilizației renaște să domine acel unic, ființa cosmică aflată pretutindeni. Dragostea care se refuza universului lui Eminescu se desfășoară indiferent între care spirite imateriale ce
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
repede; spre ora 10 treaba era terminată. Puteam prinde slujba la Biserică dacă ne grăbeam pe drum. Nu! Ce Biserică? Trebuie să vânturați sămânța, s-a răstit gardianul. Domnule gardian, i-a zis Sandu. Nu se poate vântura sămânța, nu adie nici un vânt. E păcat să facem o muncă degeaba. Vă rugăm să ne lăsați să mergem la Biserică. Nu! Faceți ce vă ordon eu! Că eu sunt cineva aici. Sandu Ștefănescu, stăpânindu-și tulburarea, i-a răspuns calm: Domnule gardian
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]