3,016 matches
-
de semnificații, amintindu-ne, totodată, de mărturisirile făcute nouă înșine sau/și celor hărăziți să ne asculte înspre îndreptare și îngăduință cerească. „Dacă omul dintotdeauna și-a simțit lăuntrul adiat de fiorul sacru, avem toate motivele să credem că nici adierile artei nu i-au fost străine” - scria în Introducerea la Cartea Psalmilor[1], eruditul comemorat acum de noi. Timp de 18 ani, în calitatea sa de Arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului și, din 25 martie 2006, Mitropolit al Clujului
I.P.S. BARTOLOMEU ANANIA, GRĂITOARE I-A FOST UMBLAREA de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346649_a_347978]
-
fizic, deși cel înfățisat coincide cu cel ce înfățișează. „Când noaptea-ncepea să miroasă a zori,/ m-am (eul fizic) trezit cu pantofii în mână (autoreflecția)/ iar în adâncul lui am ascuns o lacrimă (eul liric)/ în suspin și o adiere senină (contemplație I)/ mi-am unplut visele/ cu flori la poarta ta (eul fizic + eul liric + contemplație II)/, apoi am așteptat. Eram lumină (contemplație III)/ Eram un copac de argint (contemplație IV)/ Ce în pantofi a rătăcit (detaliu concret) o
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
nori și ne-nvăluie-n flori de apă înghețată, îmbrăcând zarea toată. Și-i frumoasă-nzăpezită cu mantia strălucită cu părul plin de stele așezate-n inele. Privirea-i de gheață depărtarea-ngheață, iar mângâierea lină aduce liniște deplină. Farmecă c-o adiere și-nvăluie cu plăcere când zarea-n alb îmbracă cu sclipiri de promoroacă. E o zână minunată când nu e supărată, dar dacă-i necăjită și vede că nu-i iubită trimite viscolul și gerul să ucidă tot misterul.... Referință Bibliografică
IARNA MEA de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346709_a_348038]
-
poate că oamenii au căzut în altul, din cauza răutăților. Așa a mai dispărut o șansă a veșniciei. Așa se face că omul a ales în locul nemuririi, mărirea vremelnică. Cineva mă visează, deschizându-mi poarta tărâmurilor. Sunt purtată ușor de o adiere blândă. Străbat spațiile care sunt ale altor visători. Nu mă opresc. Chemarea lor nu este pentru mine. Ea vine de la altcineva, de la cineva care mă atrage cu o gingășie inimaginabilă. Un sunet straniu înfioară pădurea. Frunzele ascultă, iarba ridică tonuri
IZVORUL IUBIRII (3)INOROGII ŞI FRAGILITATEA GINGĂŞIEI de DOR DANAELA în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346690_a_348019]
-
se ca o viziune a frumuseții. El se apropie de mine privindu- "mă, străpungându-mi sufletul cu o lumină blândă. Ea stă mai retrasă. Înțeleg că spaima de oameni încă există în amintirea ei. E sfioasă și blândă ca o adiere. Dar temătoare, teamă pe care i-o înțeleg prea bine. Pe care am trăit "-o de atâtea ori și eu în apropierea oamenilor. Dar iubirea din ea este nemărginită. Mă uit la ei, și valuri de iubire îmi inundă sufletul
IZVORUL IUBIRII (3)INOROGII ŞI FRAGILITATEA GINGĂŞIEI de DOR DANAELA în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346690_a_348019]
-
tineresc Ai umblet suplu de fecioară În mers ce pare îngeresc... Ai tot ce datu-ți-a natura Ai tot ce poate fi frumos Ai vorba dulce, dulce gura, Dar ai un suflet nemilos... Ai inimă ce bate rece La adieri ce calde o ating Și peste care nu pot trece Fierbinți dorințe ce se sting... Referință Bibliografică: STATUIE / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 406, Anul II, 10 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Marian Malciu : Toate
STATUIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346728_a_348057]
-
prea singur, departe de lume În gând îmi apari și o vrajă se simte Și toate acestea poartă un nume FURTUNA Când pe cer pleacă furtuna Soarele iese din nori În suflet îmi ești într-una Răsăritul meu din zori ADIEREA Eu te-am visat azi-noapte și crede-mă că simt Al tău parfum discret, o dulce adiere Aș vrea să te sărut, aș vrea să te alint Să îți depun pe trup o caldă mângâiere NIMENI Nimeni nu mă-nțelege
DESPICÂND FIRUL DRAGOSTEI ÎN 4, 5, 6... (NANOPOEME) de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346719_a_348048]
-
poartă un nume FURTUNA Când pe cer pleacă furtuna Soarele iese din nori În suflet îmi ești într-una Răsăritul meu din zori ADIEREA Eu te-am visat azi-noapte și crede-mă că simt Al tău parfum discret, o dulce adiere Aș vrea să te sărut, aș vrea să te alint Să îți depun pe trup o caldă mângâiere NIMENI Nimeni nu mă-nțelege și nu știe ce simt În sufletul meu trist e numai chipul tău E lumea-atât de
DESPICÂND FIRUL DRAGOSTEI ÎN 4, 5, 6... (NANOPOEME) de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346719_a_348048]
-
mi răsună-n ureche. E tristă noaptea rece și marea înspumată ascult cum se strivește de geamandură toată. Ai fost un vis neîmplinit o iluzie de-o clipă, care ușor s-a risipit pe a vântului aripă. Am fost o adiere de valuri sparte-n ocean, spulberate de tăcere și de timpul viclean Referință Bibliografică: Din iubire! / Mariana Ciurezu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 407, Anul II, 11 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mariana Ciurezu : Toate Drepturile Rezervate
DIN IUBIRE! de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346748_a_348077]
-
care Dumnezeu mi-a îngăduit să o trăiesc. Chiar dacă sunt o fragilă floare efemeră pe câmpul vieții, Dumnezeu nu a permis ca vânturile necruțătoare să-mi smulgă rădăcina. Și în acest an, El a fost lângă mine, dăruindu-mi suava adiere a speranței, umplându-mă cu seva mulțumirii. Îi mulțumesc pentru că am întâlnit oameni ce au semănat în mine semințele bunăvoinței pentru a rodi acum fructul dulce al dragostei. Imi contabilizez oamenii care au stat lăngă mine și realizez că am
PĂŞESC ÎN 2012 CU GÂNDUL SPĂLAT DE ROUA IUBIRII de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351092_a_352421]
-
Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 342 din 08 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului 8 Decembrie 2011, dimineața... Trece poetul t ăcut, ca un gând. Aerul se bucură de respirația lui, împărtășită-n cuvânt. Trece poetul de Aer flămând- blândă adiere de vânt... Referință Bibliografică: Trece poetul... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 342, Anul I, 08 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
TRECE POETUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351207_a_352536]
-
cazul doamnei Ōta, unul din cele mai reușite personaje feminine ale scriitorului, fie asociată cu nevinovăția și o nemărginită capacitate de îndurare, amestec din care în Vuietul muntelui se conturează modesta și preasupusa Kikuko, cea care aduce cu sine o adiere de poezie și prospețime în acest roman al totalei nerealizări. Având parfumul și strălucirea zâmbitoare a unei flori, iată motivul pentru care sensibilul Shingo își iubește nora mai mult decât propria fiică, și nici prin cap nu-i trece măcar
YASUNARI KAWABATA ŞI DRUMUL PROZEI SALE DE LA MODERNISM LA CLASICISM de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351195_a_352524]
-
din 02 martie 2013 Toate Articolele Autorului Era o zi frumoasă, soarele mângâia pământul, vântul adia călduț învăluindu-mă în brațele-i catifelate. Mă plimbam prin parc admirând iarba verde și crudă, ce se ițea către soare, mlădiindu-se la adierea vântului. Gândul meu călătorea către cerul albastru, alături de pescărușii veseli. Am auzit o voce ca o fâlfâire de aripi, o voce caldă și dulce: Floarea!.. Parcul era aproape pustiu, pe aleea pe care mă plimbam nu era nimeni. Glasul era
DARUL DE MĂRŢIŞOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345570_a_346899]
-
Articolele Autorului Mărțisorul Când mi-am lipit tâmpla de sufletul lumii am tresărit auzind muzica culorilor, așteptând venirea Primăverii. Privesc crengile înmugurite dantelându-le cu dorul meu de viață. Ca prin minune, mugurii se transformă în frunze și flori. Simt adierea zefirului ce poartă pe aripile sale parfumurile suave ale blândei zâne, Primăvara. Niciodată mângâierea primăverii nu mi s-a părut mai dulce și mai caldă ca în aceste zile de martie. Mi-s ochii verzi precum iarba de când Primăvara mi
MĂRŢIŞORUL de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345553_a_346882]
-
lasă drum liber primăverii învăluită în miresmele florilor, primele raze de soare să-ți alinte privirile, iar vântul, ușor de martie, să-ți aducă mirosul proaspăt al zambilelor și un zâmbet pe buze. Parfumul florilor de primăvară, roua dimineților calde, adierea vântului blând al celui mai frumos anotimp, toate acestea să-și găsească locul în sufletul tău.... - Lasă Primăvara să-ți pășească-n suflet, las-o să-ți cuprindă obrajii și să-ți învăluie inima, dansează cu ea în lumina soarelui
MĂRŢIŞORUL de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345553_a_346882]
-
șotii. Cânt live melodiile ” Un Vapor numit Speranță” și ”Mare albastră”, lăsându-mă purtat de valurile înspumate ale creației mele interpretative. Încep să urc, cobor și plutesc în zbor asemeni pescărușilor jucăuși, odată cu notele muzicale și inflexiunile mele vocale. În adierea prea caldă a luminilor mi se alătură două fetițe și un băiat. Intrăm împreună în cântul alert ” O aventură pe portativ”, pe care îl transformăm într-un joc interactiv. Notele muzicale se îmbracă în cavaleri și prințese, nelipsiți fiind Regele
SPECTACOL DE HALLOWEEN de DORU CIUTACU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345597_a_346926]
-
șotii. Cânt live melodiile ” Un vapor numit Speranță” și ”Mare albastră”, lăsându-mă purtat de valurile înspumate ale creației mele interpretative. Încep să urc, cobor și plutesc în zbor asemeni pescărușilor jucăuși, odată cu notele muzicale și inflexiunile mele vocale. În adierea prea caldă a luminilor mi se alătură două fetițe și un băiat. Intrăm împreună în cântul alert ” O aventură pe portativ”, pe care îl transformăm într-un joc interactiv. Notele muzicale se îmbracă în cavaleri și prințese, nelipsiți fiind Regele
AMINTIRI DE HALLOWEEN de DORU CIUTACU în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345626_a_346955]
-
grumazului in jos, poposind pe corsaj. Depunea săruturi ușoare, mărunte absorbind ultimul strop de respirație. Energia din trupul lui se infiltra în fiecare por. O invazie de senzații ca o explozie de stele. Degetele lui mângâiau abia simțit ca o adiere de vânt, coapsa dezgolită de despicătura rochiei. Mă jucam cu părul lui ... genunchiul s-a îndoit ușor sprijinindu-se de piciorul său. Lent, a tras în jos fermoarul rochiei, dezgolind spatele ... Rațiunea plecase la culcare lăsând în urma dorința ... dorul reîntâlnirii
AMINTIRILE BĂTRÂNEI DOAMNE (II) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 839 din 18 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345725_a_347054]
-
a strivit trupul de a-l lui. Acea captivitate era ceva nou și neașteptat. A închis ușa cu piciorul, mâinile lui își făceau de lucru cu hainele. A găsit ce-și dorea, o contopire a lumilor. Era altfel...ca o adiere ușoară, mișcările prelungi se topeau ca mierea fierbinte ... atingeau sufletul. Împletiri de dorințe, o realitate creată de fantezii comune..imagini regizate magistral de mâna destinului. M-a luat pe brațe urcând scările.... *** Viața..o nebuloasă..un scenariu scris fugar în
AMINTIRILE BĂTRÂNEI DOAMNE (II) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 839 din 18 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345725_a_347054]
-
să înfioare piatraîntindereapustiulori fulgerul răzvrătit în eternitățiaroma cu care atingi fina tresărire a petaleisimfonia culoriiori simplul meu poemnu te fac frumoasă... VI. TESTAMENT, de George Adrian Popescu , publicat în Ediția nr. 903 din 21 iunie 2013. la marginea mării în adierea brizei ce se învăluie pe trupul fragil al cunoașterii tale înainte de a spune lăcrimând bună ziua porumbel al trecerii din aer în stea să atingi liniștea apei cu piciorul unduirilor strigată călcâiului te iubesc te iubesc nu pleca înainte de a strivi
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
al giulgiului serii să te știi să te simți aevea ca facerea luminii în dumnezeire și să nu uiți să nu uiți că exiști pentru că eu te-am zămislit ... Citește mai mult să crești umbra cum îți spunla marginea măriiîn adierea brizeice se învăluie pe trupul fragilal cunoașteriitaleînainte de a spunelăcrimândbună ziua porumbel al treceriidin aer în steasă atingi liniștea apeicu piciorul unduirilor strigată călcâiuluite iubesc te iubesc nu plecaînainte de a strivi noriiincandescentei atingeria nopții de maisă te cunoști apoicum
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
să știu că tu iubita mea cea frumoasărupi digurile aerului pentru a ... VIII. DRUM DE ADIO, de George Adrian Popescu , publicat în Ediția nr. 898 din 16 iunie 2013. te strecori în mine noaptea doar noaptea vii tu tremurând la adierea aerului scăpat liber din firea pădurii ca un respir al întunericului în marginea apei vii să atingi urmele pașilor uitați lângă o tranșee de fiare de rugi împotmoliți în sârma ghimpată a ultimei atingeri e rece mâna ce întinzi spre
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
care întâmpini păienjenii scofâlciți ai hornului simt te strecori în mine noaptea singură hotărâtă sa ucizi ultimul mac de lumină care mai suspină în flacăra albă a lumânării ... Citește mai mult te strecori în mine noapteadoar noaptea vii tutremurând la adierea aerului scăpat liberdin firea păduriica un respir al întunericului în marginea apeivii să atingi urmele pașilor uitațilângă o tranșee de fiarede rugi împotmoliți în sârma ghimpatăa ultimei atingerie rece mâna ce întinzispre ruga clepsidrei răsturnate sub scaunsunt reci ochii care
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
strigă furiospoți tu să pleciatât spunepoți să plecide unde nu ai fost niciodată... XXX. STAREA ȘTIUTĂ, de George Adrian Popescu , publicat în Ediția nr. 742 din 11 ianuarie 2013. starea de lipsă nu pare să fie între anotimpurile tăcerilor liniștită adiere există un răboj pe care fiecare își scrie numele chiar și formele care nu sunt definite ca fiind își pun știrea în mijlocul unei litere unii îi simt oboseala atingerii alții dorm înlăuntrul fiecărui fapt fără să îl desmierde scutecul ochiului
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
plimbarea de dinainte de întuneric și se simțea atât de liniștită, de împăcată cu sine și cu toate. Se simțea exact ca înaintea unei furtuni. Ca atunci când, soarele este prea strălucitor, cerul prea senin și în aer nu se simte nici o adiere ci numai aerul umed ce prevestește marea tornadă. Nici ea nu mai știu cât timp își obosi picioarele, ca într-un târziu să se întoarcă acasă. Intră fără zgomot pentru a nu o trezi pe bunica ei, dar aceasta o
PE MUCHIE DE CUŢIT de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/352041_a_353370]