5,887 matches
-
și ortoepie. ... – Pronumele și adjectivul pronominal - tipuri (pronumele personal propriu-zis; pronumele reflexiv; adjectivul de întărire; pronumele de politețe; pronumele și adjectivul posesiv; pronumele și adjectivul demonstrativ; pronumele și adjectivul interogativ; pronumele și adjectivul relativ; pronumele și adjectivul nehotărât; pronumele și adjectivul negativ); cazuri și funcții sintactice; ortografie și ortoepie. ... – Numeralul - tipuri de numeral (cardinal și ordinal), categoria numărului, genului; valoarea adjectivală, substantivală și pronominală; cazul; funcții sintactice; ortografie și ortoepie. ... – Adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția - tipuri/clasificare; recunoaștere; ortografie, ortoepie și punctuație. ... ● Organizarea
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
Modalități de îmbogățire a lexicului limbii rromani comune: 1. mijloacele interne de îmbogățire (derivarea - cu sufixe și prefixe - și compunerea); 2. mijloacele externe de îmbogățire: împrumuturile). ... ... c) Morfologie – Părțile de vorbire flexibile: articolul (hotărât și nehotărât), substantivul: tipuri de substantive; adjectivul: tipuri de adjective; pronumele: tipuri de pronume; numeral: tipuri de numerale; verbul: conjugarea verbului rrom (moduri, timpuri, persoane, număr); ... – Părți de vorbire parțial flexibile: adverbul; ... – Părți de vorbire neflexibile: postpoziția, prepoziția, conjuncția. ... ... d) Sintaxă – Părțile de propoziție: subiectul, predicatul, atributul
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
a lexicului limbii rromani comune: 1. mijloacele interne de îmbogățire (derivarea - cu sufixe și prefixe - și compunerea); 2. mijloacele externe de îmbogățire: împrumuturile). ... ... c) Morfologie – Părțile de vorbire flexibile: articolul (hotărât și nehotărât), substantivul: tipuri de substantive; adjectivul: tipuri de adjective; pronumele: tipuri de pronume; numeral: tipuri de numerale; verbul: conjugarea verbului rrom (moduri, timpuri, persoane, număr); ... – Părți de vorbire parțial flexibile: adverbul; ... – Părți de vorbire neflexibile: postpoziția, prepoziția, conjuncția. ... ... d) Sintaxă – Părțile de propoziție: subiectul, predicatul, atributul, complementul. ... ... ... II. LITERATURA
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
gramaticale ale verbului, diatezele verbului, modul, timpul și persoana verbului, formarea verbelor ... – Substantivul (Isim-ad) - categoria genului, numărului, apartenenței, cazului., funcțiile sintactice ale cazurilor, categoria determinării și neterminării (articulat și nearticulat), formarea substantivelor, derivarea substantivelor, compunerea, schimbarea valorii gramaticale ... – Adjectivul (sifat) - adjective calificative, adjective determinative, formarea adjectivelor, adjective derivate de la rădăcini nominale, adjective derivate de la rădăcini verbale, adjectivele diminutivale, adjective cu forme intensive, adjective compuse, gradele de comparație ale adjectivelor ... – Pronumele (zamir) - pronumele personale, posesive-predicative, demonstrative, reflexive, interogative, nehotărâte, negative
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
fi fost pus în fața unei alegeri, la fel procedam. Avem a face, așadar, cu un titlu bine ales, plin de semnificații prin cele două substantive ce sugerează modalitatea de adresare către cititor și localizarea în timp (scrisori, prezentul) și un adjectiv posesiv (meu) ce marchează implicarea omului / scriitorului în vremi. Volumul beneficiază de o simetrie (am numi-o strategică) obținută prin plasarea la cele două extreme a două articole referitoare la poetul nostru național (nici nu se putea altfel cunoscând atașamentul
„SCRISORI DIN PREZENTUL MEU” DE LUCIA OLARU NENATI de VASILE FLUTUREL în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377605_a_378934]
-
persan al numelui lui Eminescu, „emin” înseamnă „reparator de încălțăminte”! Tot un fel de ciubotar, nu? Am afirmat că „ciubotăresc” vorbele, iar scrierile mele, pentru discutabila lor originalitate, au mai fost numite și ciubotarisme. Când nu dorm, sunt foarte deștept, adjectiv pe care-l accept cu anumite rezerve la superlativul lui absolut. Am și valoare verbală, în sensul că mai conjug verbul „a există”, lângă care pot sta complemente de loc și de timp. Cu cel de mod, iar am probleme
CONVORBIRI (IN)DISCRETE: CONSTANTIN T. CIUBOTARU – NICOLAE DINA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378981_a_380310]
-
a spus-o chiar ea, minunata cântăreață a folclorului muzical românesc, Lucreția Ciobanu”, s-a confesat maestrul Benone Sinulescu, sunându-mă la telefon imediat după aflarea zguduitoarei vești a stingerii „crăiesei munților”. „Nu «doamna munților», ci «crăiasa munților», acesta este adjectivul mai aproape de adevărul inegalabilei cântărețe care mi-a fost colegă, prietenă, soră”, s-a destăinuit, mai departe maestrul Benone Sinulescu în conversația telefonică întrepătrunsă de o tristețe pe care nu am simțit-o niciodată în glasul său, al veselului dintotdeauna
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
Acasa > Manuscris > Cugetari > EXERCIȚII CU... VORBE (II) Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1950 din 03 mai 2016 Toate Articolele Autorului Cele mai grele cuvinte au un corp ușor: DA și NU. * Adjectivele sunt cele mai frecvente instrumente ale ipocriziei. * Nu te bucura excesiv de “vorbele dulci”, căci induc și ele simptome “diabetice”. Iar despre “insulină” pentru acest tip de suferință încă nu se vorbește. * Când Dumnezeu a creat omul, îi va fi dat
EXERCIŢII CU… VORBE (II) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381268_a_382597]
-
suplimentare a semnelor cuprinse într-o enumerație, care descrie atât acțiunea de “a se uni din nou”, cât și actorii acțiunii - “zburând,/ și liberi,/ și eterni,/ și jubilând,” -, precum și conexiunea, realizată printr-un “și” cu valoare intensivă, dintre gerunzii și adjective, contribuie la realizarea unei imagini din ce în ce mai dinamice, cu atributele stihiei aeriene, la înălțime spirituală din ce în ce mai mare. Poemul 26 se leagă, prin structura sa de adâncime și prin expresia lingvistică, de Prologul volumului, intitulat chiar Nirvana. Revelarea visului recurent al iubitei
MIRELA-IOANA BORCHIN, NIRVANA ...DOAMNE, CUM! de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374547_a_375876]
-
de tradiții, izvoare de înțelepciune. O astfel de revistă, carte vie de înțelepciune, este și Slova Creștină, o revistă de creație, atitudine și cultură fondată de preotul și scriitorul Radu Botiș. Titlul revistei alcătuit dintr-un substantiv „Slova“ și un adjectiv „creștină“ are misiunea să transmită un mesaj spre toți iubitorii artei cuvântului, mesaj ce nu este altceva decât o invitație de a participa la țesătura aurită de cântecul cuvintelor cu fărâme din sufletele lor. Niciun titlu nu ar fi fost
REVISTA SLOVA CREŞTINĂ, O BINECUVÂNTARE CULTURALĂ ŞI SPIRITUALĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371535_a_372864]
-
fapte bune sau atitudini corecte, răsplătite pe plan moral de o entitate universală, undeva deasupra capetelor noastre, de un fel de zeitate a binelui și a dreptății (concepte răspândite și propagate de cultura apuseană). Am optat cu bună știință pentru adjectivul „prețios” și nu „valoros” când am descris ceva care contează pentru americani, pentru simplul motiv că ei se străduiesc să pună preț în sens propriu aproape fiecărui lucru, inclusiv conceptelor mai greu de cuantificat. E un mod de a ierarhiza
VÂN(Z)ARE DE FERICIRE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375301_a_376630]
-
deghizată. Cartea amintită se adresează tuturor copiilor, iar de boala mândriei suferă toți oamenii. Numai că, de îndată ce toți indivizii devin speciali, termenul respectiv își pierde dreptul la existență, căpătând înțelesul de „comun”. Mai mult, mă încearcă o serioasă bănuială că adjectivului „special” îi stă bine alături de lucruri, obiecte, situații, evenimente, etc, nu lângă mine, lângă tine, lângă el sau ea. În biserica din Corint toți credincioșii erau contaminați de acest microb al elitismului: “fiecare din voi zice” (1 Corinteni 1:12
EU NU SUNT SPECIAL de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 34 din 03 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344899_a_346228]
-
-și etalează carentele în cunoașterea și folosirea gramaticii limbii române și a semnelor de punctuație, dar care publică volume de autor. Nu agreez așa numitele „licențe” în îmbogățirea limbii și nici neologismele. Limba noastră este extrem de bogată. Prin multitudinea de adjective, adverbe, substantive ce pot deveni epitete ori metafore, poate descrie orice stare fizică, spirituală ori de altă natură, poate înfățișa în orice situație fenomene cunoscute ori inventate, orice trăire și poate scoate în evidență anumite trăsături caracteristice ale oamenilor. Gramatică
INTERVIU PENTRU CITITORII MEI DRAGI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346251_a_347580]
-
s-ascult sonate-n mi minor de tot ce mi-e foame, de tot ce mi-e dor de glezne de fată, de lumea-n oglindă și de-o cantată unde lacrima rămâne năucă pictată pe vechiul poem din care adjectivele fac coloane de maci, un veșnic nesațiu ca poemele antice dulci ca mierea ale bătrânului horațiu îmi place s-ascult țârâit de greieri în noapte femeia lascivă absentă să-mi cânte în șoapte femeiea cea dulce și tristă de prin
ÎMI PLACE... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346455_a_347784]
-
jindul, care-i o formă/ a vederii”), vizibilul etc; verbe sau locuțiuni verbale - a descifra, a ieși la iveală, a întrezări, a orbi, a privi, a răsări, a reflecta, a vedea, a nu vedea, a zări etc. În acest periplu, adjectivului orb, cu sinonimul său, lipsit de vedere, are o întrebuințare strict figurată (“aerul orb”, “pe verticala aerului lipsit de vedere”). Ocurența lexemelor din acest registru nu limitează însă aria enunțurilor lirice (a tablourilor) la registrul pictural. “Peisajele”, descrierile, micile schițe
POEZIA LUI ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA – O METAFIZICĂ A LUMINII de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346449_a_347778]
-
Țene Publicat în: Ediția nr. 273 din 30 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului POEZII DE AL.FLORIN ȚENE Îmi pare câmpia... Trăiesc cu amintirea orașului natal, Doar în vis la el mai pot s-ajung, M-așteaptă la margine de-adjectiv un cal, Călare, în galop, dorul să-l ajung. Pe malul râului un vers mai scriu Și-mi pare câmpia un covor oltenesc Pe care mă-ntind, și e târziu, Tot mai departe orașul îl zăresc. Paznic la flori și-
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE-ÎMI PARE CÂMPIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346480_a_347809]
-
latini ș.a.), înainte de venirea romanilor în peninsula italică, cred că afirmațiile din DEX sunt discutabile. De aceea pun la îndoială multe etimologii specificate-n DEX ca având origine latină, pe care le apreciez ca fiind „ciudate” (ca să nu folosesc alt adjectiv). De pildă: Cuvântul „moș”. DEX-ul spune că ar proveni din cuvântul „moașă”, ca derivat regresiv. La rândul lui, cuvântul „moașă” este asimilat cuvântului albanez „mosheo” care înseamnă „vârstă”. Probabil că s-a mers pe logica: moașa ...moșește, adică ea
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
distinctă a nenumăratelor creații individuale realizate în timp. GEORGE ENESCU spunea despre întreaga operă muzicală a lui Johann Sebastian Bach faptul că ea este, prin excelență, una „palpabilă, materială, umană”. Putem „împrumuta”, credem, fără urmă de tăgadă, această aglomerare de adjective caracterizante și discursului muzical de-a dreptul revelatoriu, construit cu atâta măiestrie și virtuozitate distinctivă de către HARICLEEA DARCLÉE. Fugind, la fel ca și ENESCU, de tot ceea întruchipează facilul interpretativ lipsit de orice fel de scrupule, artista a creat cu
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
laprezentarea carierei și explicații. „Acesta a fost prima carieră, se numește Gropanul , este în forma unui clopot răsturnat din care s-a extras marmură din secolul trecut până în vremea lui Ceaușescu pentru Casa poporului român”” Specificarea aceasta m-a surprins, adjectivul adăugat spunea foarte multe, mai târziu aveam sa aflu că inginerul era moț. Îmi explica Gropanul, un adevărat amfiteatru gigant de 130 de metri. Impresionant, e unic și dominant. Pe mine și pe mulți ca mine, care l-am văzut
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
alte metafore, multiplicând limbajul într-un ritm exponențial, cu un noian de sensuri și înțelesuri, dând forță mesajelor, mult mai mare decât orice barbarism din limbajul snobilor. Poeții reușesc să flexibilizeze limbajul și prin transformări morfologice îndrăznețe. Astfel, substantivele devin adjective, verbe, adverbe, dar și invers, prin substantivarea părții morfologice. De fapt, limba română acceptă orice transformare morfologică a cuvintelor, care, poate fi combinată și cu metaforizarea, în obținerea unor expresii șocante cu înțelesuri inedite și cu mare forță de comunicare
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
uj- + -mă + -s = ujmas (na ujar) ‘nu se potrivește’, ‘nu se cade’ ol- + -mă + -s = olmas (na olur) ‘nu se duce’, ‘nu trece’, ‘nu-i posibil’, ‘nu se face’ § Verbele turcești la prezent simplu negativ își schimbă categoria gramaticala, devenind adjective (cu 2 terminații ambigene, -s la singular și -des la plural), adverbe (de mod, atitudine, predicative - ce admit copula: ujmas ‘nepotrivit’ ke ‘că’ / te ‘să’). (idiomul spoitorilor) Referință Bibliografica: SUFIXUL NEGAȚIEI / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
SUFIXUL NEGAȚIEI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372637_a_373966]
-
PRIVATIVE BIS-/ BIZ- SI DES-/DEZ- Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului bis-/biz- este preluat din limba slavă, iar des-/dez- din limba română. Servesc la formarea de verbe, adjective și substantive, cu sensul de “fără”, “lipsit de” sau opus în raport cu cele de derivat. Iată câteva exemple de cuvinte compuse cu aceste elemente: rromi xaladitka bizbangkiribnasqiro adj. m. fără îndoire, neîndoit, neaplecat, neabătut bizjilenqiro adj. m. fără acte/documente bizlovenqiro
PREFIXELE PRIVATIVE BIS-/BIZ- ŞI DES-/DEZ- de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372652_a_373981]
-
-lı, -lu, -li, -lü. § În idiomul spoitorilor are trei forme: -l`ïs, -l`uș și -l`is (după subst. ce au ultima vocală a sau ï, o sau u, e sau i înainte de terminație). § De la substantive formează adjective cu 2 terminații ambigene (-s la singular și -des la plural). par`a/s, -des s. m. ban > paral`ï/s, -des adj. bănos n`az/os, oja s. m. naz > nazl`ï/s, -des adj. năzuros bu
SUFIXUL ADJECTIVAL -LIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372636_a_373965]
-
șef > boslù/s, -des adj. șefos gevdè/s, -des s. m. trup > gevdelì/s, -des adj. trupeș kïsmèc/i, -a s. m. noroc > kïsmerlì/s, -des adj. norocos § Prin articulare, adjectivele își schimbă valoarea gramaticala, devenind substantive. § Prin adăugarea sufixului moțional -ka, de la aceste substantive se pot obține perechile lor de gen feminin, cu terminațiile -a la sg. și -es la pl. § Sufixul -ka s-a împrumutat adjectivelor sufixate cu -l
SUFIXUL ADJECTIVAL -LIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372636_a_373965]
-
norocos § Prin articulare, adjectivele își schimbă valoarea gramaticala, devenind substantive. § Prin adăugarea sufixului moțional -ka, de la aceste substantive se pot obține perechile lor de gen feminin, cu terminațiile -a la sg. și -es la pl. § Sufixul -ka s-a împrumutat adjectivelor sufixate cu -l`is/-l`uș/-l`ïs, pentru forme distincte de feminin, cu terminația de singular -a și de plural -es. § Aceste adjective cu 4 terminații, -s (m. sg.), -des (m. pl.), -a (f. sg.), -es (f.
SUFIXUL ADJECTIVAL -LIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372636_a_373965]