KorAP: Find »[drukola/base=adopție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...39 40 41 ...632 >

15,776 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391

cu nevoi speciale sunt familii în care nu se pune problema infertilității 207, familiile adoptă din dorința reală de a ajuta un copil, fiind pregătite să-l accepte așa cum este. Mulți copii pentru care în anumite etape ale istoricului lor adopția a eșuat, au fost ulterior integrați și s-au adaptat bine în alte familii adoptive 208. Acest lucru dovedește nevoia unui efort superior în procesul de potrivire și pregătire a celor două părți pentru adopție. 2.5 Resursele pre și

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
anumite etape ale istoricului lor adopția a eșuat, au fost ulterior integrați și s-au adaptat bine în alte familii adoptive 208. Acest lucru dovedește nevoia unui efort superior în procesul de potrivire și pregătire a celor două părți pentru adopție. 2.5 Resursele pre și post adopție destinate familiilor adoptatoare, ca factor de succes Pregătirea familiei adoptive pentru adopție. Perioada pre-adopție este stresantă pentru majoritatea părinților adoptatori. Procesul de evaluare este perceput de cele mai multe ori stresant, intruziv și adeseori părinții

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
eșuat, au fost ulterior integrați și s-au adaptat bine în alte familii adoptive 208. Acest lucru dovedește nevoia unui efort superior în procesul de potrivire și pregătire a celor două părți pentru adopție. 2.5 Resursele pre și post adopție destinate familiilor adoptatoare, ca factor de succes Pregătirea familiei adoptive pentru adopție. Perioada pre-adopție este stresantă pentru majoritatea părinților adoptatori. Procesul de evaluare este perceput de cele mai multe ori stresant, intruziv și adeseori părinții nu înțeleg de ce sunt supuși atâtor evaluări

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
familii adoptive 208. Acest lucru dovedește nevoia unui efort superior în procesul de potrivire și pregătire a celor două părți pentru adopție. 2.5 Resursele pre și post adopție destinate familiilor adoptatoare, ca factor de succes Pregătirea familiei adoptive pentru adopție. Perioada pre-adopție este stresantă pentru majoritatea părinților adoptatori. Procesul de evaluare este perceput de cele mai multe ori stresant, intruziv și adeseori părinții nu înțeleg de ce sunt supuși atâtor evaluări și de ce trebuie să răspundă la atâtea întrebări. Barth și Berry 209

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
pentru majoritatea părinților adoptatori. Procesul de evaluare este perceput de cele mai multe ori stresant, intruziv și adeseori părinții nu înțeleg de ce sunt supuși atâtor evaluări și de ce trebuie să răspundă la atâtea întrebări. Barth și Berry 209 constatau că, deși nicio adopție nu este înfăptuită fără ca practicienii să solicite viitorilor părinți adoptatori să explice motivele pentru care doresc să adopte, în fapt aceștia supraestimează abilitatea acestora de a oferi o asemenea explicație 210. Un alt factor de stres pentru adoptatori este determinat

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
părinți adoptatori să explice motivele pentru care doresc să adopte, în fapt aceștia supraestimează abilitatea acestora de a oferi o asemenea explicație 210. Un alt factor de stres pentru adoptatori este determinat de perioada destul de lungă de la deschiderea procedurii de adopție până la încuviințarea unei adopții și a "misterului" care planează asupra acestui proces 211. De pildă, la nivelul României, datele Oficiului Român pentru Adopției arată că, în medie, pentru anul 2008, durata de la data sentinței de deschidere a procedurii adopției interne

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
motivele pentru care doresc să adopte, în fapt aceștia supraestimează abilitatea acestora de a oferi o asemenea explicație 210. Un alt factor de stres pentru adoptatori este determinat de perioada destul de lungă de la deschiderea procedurii de adopție până la încuviințarea unei adopții și a "misterului" care planează asupra acestui proces 211. De pildă, la nivelul României, datele Oficiului Român pentru Adopției arată că, în medie, pentru anul 2008, durata de la data sentinței de deschidere a procedurii adopției interne până la încredințarea unui copil

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Un alt factor de stres pentru adoptatori este determinat de perioada destul de lungă de la deschiderea procedurii de adopție până la încuviințarea unei adopții și a "misterului" care planează asupra acestui proces 211. De pildă, la nivelul României, datele Oficiului Român pentru Adopției arată că, în medie, pentru anul 2008, durata de la data sentinței de deschidere a procedurii adopției interne până la încredințarea unui copil în vederea adopției este de aproximativ 11 luni212. Stresul decurge din faptul că, această perioadă nu poate fi estimată. Prin

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
de adopție până la încuviințarea unei adopții și a "misterului" care planează asupra acestui proces 211. De pildă, la nivelul României, datele Oficiului Român pentru Adopției arată că, în medie, pentru anul 2008, durata de la data sentinței de deschidere a procedurii adopției interne până la încredințarea unui copil în vederea adopției este de aproximativ 11 luni212. Stresul decurge din faptul că, această perioadă nu poate fi estimată. Prin urmare sunt părinți "luați prin surprindere" de rapiditatea plasamentului (e adevărat relativ puțini), dar sunt și

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
a "misterului" care planează asupra acestui proces 211. De pildă, la nivelul României, datele Oficiului Român pentru Adopției arată că, în medie, pentru anul 2008, durata de la data sentinței de deschidere a procedurii adopției interne până la încredințarea unui copil în vederea adopției este de aproximativ 11 luni212. Stresul decurge din faptul că, această perioadă nu poate fi estimată. Prin urmare sunt părinți "luați prin surprindere" de rapiditatea plasamentului (e adevărat relativ puțini), dar sunt și părinți care "obosesc așteptând". Perioada pre-adopție, pe lângă

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
abordare, accentul în pregătirea părinților adoptatori cade asupra următoarelor aspecte: posibilele probleme și nevoi cu care un copil poate intra în familie strategii de identificare și abordare a problemelor și nevoilor copilului provocările pe care familia le poate întâmpina după adopție posibilele resurse existente la nivelul comunității și cum pot să le acceseze 213. Pregătirea eficientă este definită de specialiști în termeni de informare adecvată, dezvoltarea de abilități și formarea unor expectanțe corecte, realiste în raport cu adopția în general și cu copilul

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
familia le poate întâmpina după adopție posibilele resurse existente la nivelul comunității și cum pot să le acceseze 213. Pregătirea eficientă este definită de specialiști în termeni de informare adecvată, dezvoltarea de abilități și formarea unor expectanțe corecte, realiste în raport cu adopția în general și cu copilul care urmează a fi adoptat în special 214. Barth și Berry 215 arătau în studiul lor că părinții adoptatori care s-au confruntat cu cele mai multe greutăți după adopție, au acuzat în special lipsa de informare

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
și formarea unor expectanțe corecte, realiste în raport cu adopția în general și cu copilul care urmează a fi adoptat în special 214. Barth și Berry 215 arătau în studiul lor că părinții adoptatori care s-au confruntat cu cele mai multe greutăți după adopție, au acuzat în special lipsa de informare despre plasament, centrarea asistenților sociali pe procesul de evaluare și de potrivire și oferirea de cantități foarte mici de informații referitoare la expectanțele pe care ar trebui să le aibă în raport cu copilul și

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
caz mai rău decât pentru copiii din populația generală, cu condiția ca familia adoptivă să fie bine pregătită pentru sarcina de a crește un copil non-biologic. Într-un alt studiu, realizat ulterior, Sar217 arăta că, pregătirea adecvată a părinților pentru adopție a fost asociată pozitiv cu funcționalitatea familiei și cu satisfacția mamei în raport cu viața în general, cu viața de familie în special, cu relația cu copilul adoptat, cu comportamentul copilului și cu un nivel mai scăzut de stres. În studiul său

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
funcționalitatea familiei și cu satisfacția mamei în raport cu viața în general, cu viața de familie în special, cu relația cu copilul adoptat, cu comportamentul copilului și cu un nivel mai scăzut de stres. În studiul său, Sar a măsurat pregătirea pentru adopție prin cinci variabile: informarea despre copilul adoptat, informarea despre procesul de adopție și despre adopția în cazul copiilor cu nevoi speciale, impactul asupra sistemului familia, strategii de adaptare în funcție de nevoile copilului, prevenirea eșecului. Egbert și Lamont 218 prezentau rezultate similare

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
de familie în special, cu relația cu copilul adoptat, cu comportamentul copilului și cu un nivel mai scăzut de stres. În studiul său, Sar a măsurat pregătirea pentru adopție prin cinci variabile: informarea despre copilul adoptat, informarea despre procesul de adopție și despre adopția în cazul copiilor cu nevoi speciale, impactul asupra sistemului familia, strategii de adaptare în funcție de nevoile copilului, prevenirea eșecului. Egbert și Lamont 218 prezentau rezultate similare. Astfel, potrivit lor, părinții care se percep a fi foarte pregătiți pentru

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
special, cu relația cu copilul adoptat, cu comportamentul copilului și cu un nivel mai scăzut de stres. În studiul său, Sar a măsurat pregătirea pentru adopție prin cinci variabile: informarea despre copilul adoptat, informarea despre procesul de adopție și despre adopția în cazul copiilor cu nevoi speciale, impactul asupra sistemului familia, strategii de adaptare în funcție de nevoile copilului, prevenirea eșecului. Egbert și Lamont 218 prezentau rezultate similare. Astfel, potrivit lor, părinții care se percep a fi foarte pregătiți pentru adopție au considerat

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
și despre adopția în cazul copiilor cu nevoi speciale, impactul asupra sistemului familia, strategii de adaptare în funcție de nevoile copilului, prevenirea eșecului. Egbert și Lamont 218 prezentau rezultate similare. Astfel, potrivit lor, părinții care se percep a fi foarte pregătiți pentru adopție au considerat că au fost informați în mod adecvat; au fost pregătiți prin training-uri, au mai adoptat un copil anterior, au experiență în creșterea copiilor fie ca asistenți maternali, fie ca părinți biologici. La extrema cealaltă, părinții care s-

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
chiar nevoia manifestată de părinții care au adoptat copii cu handicap, care au apelat preponderent la serviciile medicale de specialitate. La nivelul întregului eșantion, resursele cele mai frecvent utilizate au fost: resursele financiare din diverse surse (71%), prestațiilor financiare pentru adopție (67%), serviciile medicale de îngrijire de rutină (67%), serviciile de stomatologie (67%), suportul educațional (47%), programele educaționale speciale (42%), consilierea individuală a copilului (42%). Familiile care au adoptat copii din România, au simțit nevoia unor servicii suplimentare precum: grupuri de

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
socială au fost absente. Foarte rar familiile aveau informații dincolo de naționalitatea, statusul marital și vârsta părinților. Barth și Berry 228 sintetizând literatura de specialitate identificată până în acel moment subliniază rolul important al familie extinse și al suportului social pentru reușita adopției. Acei părinți care au suportul familiei extinse și al prietenilor prezintă o nevoie mai mică de servicii sociale. Analizând toate aceste studii, putem concluziona și totodată sublinia nevoia de resurse (formale și informale) pe care o resimt familiile adoptatoare. Capitolele

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
și totodată sublinia nevoia de resurse (formale și informale) pe care o resimt familiile adoptatoare. Capitolele cinci și șase ale acestei lucrări vor evidenția alte aspecte empirice, rezultate din cercetările întreprinse de noi, privind această dimensiune. Capitolul 3 Procesul de adopție din perspectiva teoriilor explicative 229 3.1 Teoria rolului social 3.2 Teoria stresului și a copingului 3.3 Teoria dezvoltării familiale. Solicitări specifice familiei adoptive 3.4 Perspectiva biologică. Riscuri în dezvoltarea copiilor adoptați 3.5 Teoria atașamentului În cadrul

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Solicitări specifice familiei adoptive 3.4 Perspectiva biologică. Riscuri în dezvoltarea copiilor adoptați 3.5 Teoria atașamentului În cadrul acestui capitol vom încerca să prezentăm succint o parte dintre perspectivele teoretice care s-au conturat de-a lungul timpului în sfera adopției copilului. Vom aduce în discuție teorii din domeniul sociologiei, psihologiei și al asistenței sociale din dorința de a înțelege mai bine procesul adaptativ al actorilor implicați în adopție. 3.1 Teoria rolului social Teoria rolului social, al cărei inițiator este

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
perspectivele teoretice care s-au conturat de-a lungul timpului în sfera adopției copilului. Vom aduce în discuție teorii din domeniul sociologiei, psihologiei și al asistenței sociale din dorința de a înțelege mai bine procesul adaptativ al actorilor implicați în adopție. 3.1 Teoria rolului social Teoria rolului social, al cărei inițiator este David Kirk, poate fi considerată o piatră de temelie pentru dezvoltarea ulterioară a teoriilor moderne în domeniul adopției copiilor. Rezultatul unei intense munci de teren, desfășurată pe o

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
a înțelege mai bine procesul adaptativ al actorilor implicați în adopție. 3.1 Teoria rolului social Teoria rolului social, al cărei inițiator este David Kirk, poate fi considerată o piatră de temelie pentru dezvoltarea ulterioară a teoriilor moderne în domeniul adopției copiilor. Rezultatul unei intense munci de teren, desfășurată pe o perioadă de timp de aproximativ 10 ani, teoria a fost considerată de mulți specialiști ca fiind prima încercare sistematică de a explica adaptarea la adopție în termenii modelului de interacțiune

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
a teoriilor moderne în domeniul adopției copiilor. Rezultatul unei intense munci de teren, desfășurată pe o perioadă de timp de aproximativ 10 ani, teoria a fost considerată de mulți specialiști ca fiind prima încercare sistematică de a explica adaptarea la adopție în termenii modelului de interacțiune familială 230. Asumpția centrală a teoriei este aceea că, părinții adoptatori prezintă un handicap de rol rezultat din diferențele existente între parentalitatea biologică și parentalitatea adoptivă, pentru care nu există prescripții culturale de rol și

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]