1,069 matches
-
șoc, faza de contrașoc (când se găsesc soluțiile, răspunsurile) și faza de epuizare (când forțele organismului sunt slăbite și nu mai fac față adversităților). Stresul este o reacție a organismului la adversitate printr-o stare reversibilă. în momentul în care adversitatea încetează, starea de stres se disipează. Reacția de stres ca și reversibilitatea stresului este determinată de factori care țin de persoană, denumiți generic „reziliența persoanei”, precum și de factori externi persoanei, din ambient, care sunt în special factorii sociali, rețeaua socială
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sigură. La acest nivel, stresul poate avea și un efect de antrenament. Ieșirea cu succes dintr-o situație adversă ce a indus reacția de stres va determina o mai bună capacitate de confruntare cu același tip de adeversități sau cu adversități asemănătoare la o dată viitoare. Atât așteptarea unor evenimente plăcute (aștept momentul în care mă voi muta într-o casa nouă etc.), cât și surprizele plăcute pot provoca reacții de stres. Noutatea este stresantă. Surprizele plăcute pot fi obositoare, surescitante. Se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
totală de rațiune și putere; adultul se va comporta ca un copil și se va simți un copil neputincios, care nu înțelege ce se întâmplă. Negarea (dar și celelalte manifestări) este un mecanism defensiv menit să apere ego-ul de invazia adversității, a pierderii. Din punct de vedere fizic pot fi reacții de colaps fizic (cădere, leșin etc.); pot apărea comportamente iraționale distructive, furie, agresivitate împotriva unor persoane care se află de față, dar care nu sunt afectate de pierdere. Exemple 1
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se mai simtă singur și să accepte mai ușor (este sprijinit prin întregul ritual) pierderea. Cel de-al treilea nivel de intensitate a reacției de stres, stresul cel mai profund și complex, este trăit în situații traumatice. în acest caz, adversitățile sunt atât de intense, iar persoana este atât de vulnerabilă, încât persoana afectată își simte în pericol viața proprie sau viața celor dragi, apropiați, semnificativi. Situațiile traumatice induc o stare de stres acută, imediată, profundă care se poate continua printr-
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
familie, la diferite vârste: grădiniță, școală, grupul de prieteni, vecinii, prietenii de joacă etc. Peste tot există expectanțe, norme în acord cu vârsta copilului, cărora copilul trebuie să le facă față și pe care le poate trăi ca pe niște adversități ce-i vor induce frică, sentimente negative și-i vor mobiliza resursele în vederea adaptării. Exemple 1. în jurul vârstei de un an, când copilul învață mersul, dacă familia pleacă într-un concediu de două săptămâni lăsând copilul în îngrijirea bunicilor, acasă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
din perspective diferite o situație înainte de a pune în practică o soluție. 3. Repararea rupturilor. în teoria rezilienței se accentuează importanța rețelei sociale, a sprijinului emoțional pe care copilul sau adultul-victimă îl poate avea atunci când se află sub impactul unor adversități majore. Sindromul de stres posttraumatic aduce cu sine, ca manifestare, o izolare socială a persoanei, o incapacitate de a-și mai găsi locul printre ceilalți. Sprijinind copilul în sensul de a păstra relațiile sociale, de a le valoriza, îl educăm
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
3.7. Familia rezilientă Reziliența familiei poate fi văzută drept capacitatea de a face față în mod adecvat circumstanțelor vieții și este construită de „procesele prin care familiile sunt capabile să se adapteze și să funcționeze competent după expunerea la adversități semnificative sau crize” (Patterson, 2002, p. 352). Așa cum funcționarea rezilienței individului își are un important pilon de sprijin în disponibilitatea unei alte persoane de a-l acompania emoțional în momentele dificile, reziliența familiei este în bună măsură construită pe resursele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
familiei. Reziliența familiei, în perspectiva necesară a timpului, va consta în reușita familiei în îndeplinirea funcțiilor intrași extrafamiliale (la nivel de societate) și obținerea de rezultate pozitive (așa cum apar în coloana a IV-a din tabelul de mai jos) în ciuda adversităților cu care se va confrunta. Familiile au rolul primar în dezvoltarea copiilor. Părinții asigură capitalul social și lingvistic al copilului. Capitalul social și cel lingvistic pe care familia le asigura copilului sunt elementele esențiale de legătură a copilului cu lumea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
familiei și familie; b) dintre familie și comunitate. Adaptabilitatea familiei este în ochii practicienilor sinonimă cu reziliența. Produsul final al procesului de adaptare servește la depășirea crizei și regăsirea unității familiei cu un plus de capacitate de a face față adversităților. Familiile au capacități de adaptare diferite. Aceeași familie chiar, în cicluri evolutive diferite, poate avea o adaptabilitate diferită. Posibilele nivele de adaptabilitate ale familiei sunt: nivelul rigid (flexibilitate minimă). Este specific familiilor în care un individ controlează întreaga viață a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
conceput o listă a mecanismelor care conlucrează la reziliența familiei. în tabelul de mai jos prezentăm o traducere și adaptare a listei acestor mecanisme. Procesele-cheie în construirea rezilienței familiei 1. Sistemul de credințe 1.1. Capacitatea de a găsi sensul adversității Valori de afiliere: reziliența se bazează pe relațiile cu ceilalți Orientare în raport cu stadiul vieții (ciclul) familiei: normalizare prin contextualizarea adversităților și a tulburărilor Sentimentul coerenței: criza are sens, poate fi înțeleasă, este o provocare căreia putem să-i facem față
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a listei acestor mecanisme. Procesele-cheie în construirea rezilienței familiei 1. Sistemul de credințe 1.1. Capacitatea de a găsi sensul adversității Valori de afiliere: reziliența se bazează pe relațiile cu ceilalți Orientare în raport cu stadiul vieții (ciclul) familiei: normalizare prin contextualizarea adversităților și a tulburărilor Sentimentul coerenței: criza are sens, poate fi înțeleasă, este o provocare căreia putem să-i facem față Valorizează criza, tulburarea apărută, precum și recuperarea după criză: credințele familiei pot facilita/frâna procesul de recuperare 1.2. Privire pozitivă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
există, le stăpânește: acceptă ceea ce nu poate schimba 1.3. Transcendență și spiritualitate Valori și scopuri generoase, largi: scopuri și visuri de viitor Spiritualitate: credință, comuniune, ritualuri Inspirație: imaginarea de noi posibilități, creativitate Transformare: învață și crește după confruntarea cu adversitățile 2. Tipare de organizare 2.1. Flexibilitate Capacitate de schimbare: relansare, reorganizare, adaptare în vederea viitoarelor provocări Contraechilibru dat de stabilitate: continuitate, păstrarea legăturilor și depășirea rupturilor 2.2. Conexiuni Sprijin reciproc, colaborare, devotament Respectarea nevoilor individuale, a diferențelor, a limitelor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un bun simț și respectul față de celălalt, cu diferențele lui. Contextul cultural în care funcționează familia, aspectele generate de macrosistem (valori, norme ce se reflectă la nivelul societății) sunt în cel mai înalt grad generatoare de reziliență sau dimpotrivă, de adversități ce vor tulbura viața familiei. Așa cum la nivelul individului, capacitatea de reflecție este un mecanism esențial de ieșire pozitivă din criză și chiar de vindecare posttraumatică, în cazul familiei, exersarea „unui optimism înțelept”, a umorului (să râdem împreună de ceva
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
reziliența comunitară reprezintă capacitatea unei comunități de a face față dificultăților cu care se confruntă. Depășirea dificultăților conduce la un plus de cunoștințe, abilități, capacități de confruntare cu dificultățile. „Reziliența comunității este dată de abilitatea comunității de a face față adversității și făcându-i față de a atinge un nivel superior de funcționare.”(Kulig, 2000, p. 374) în rândurile profesioniștilor și ale cercetătorilor, interesul pentru violența în comunitate și reziliența comunității este de dată recentă, cu accent în ultimul deceniu. Numeroase studii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
întâmplate. O comunitate care pune un mare preț pe fiecare membru al ei și care-și centrează eforturile pentru a proteja copiii, noua generație, viitorul comunității. 3.9. Reziliența societală/„reziliența asistată” Numeroase situații, așa cum am arătat, constată că în ciuda adversităților, persoanele sunt reziliente, reușind să-și mențină o viață sănătoasă și să-și păstreze speranță (Suedfeld, 1997; Johnson, Wiechelt, 2004). Reziliența, construită în interacțiunile dinamice petrecute în interiorul organismului și între acesta și mediu apare ca un fenomen comun, și nu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
este văzută ca expresie a echilibrului între factorii de risc și cei de protecție (Jourdan-Ionescu, 2008), fie că este văzută ca un proces generat de anumite mecanisme (Rutter, 2007) asigură capacitatea persoanei de a se adapta, de a face față adversităților, continuându-și dezvoltarea. Suedfeld (1997) susține ideea că societățile, ca și indivizii, dispun de capacități limitate de a face față stresului, iar diferența dintre societăți ar putea fi dată tocmai de aceste limite ale capacității de a face față. Cu toate că
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
finitudinea vieții. în același sens al modificării filosofiei de viață, unele persoane devin credincioase în urma evenimentului traumatic căruia au reușit să-i facă față. Pe de altă parte, în cadrul teoriei atașamentului, se consideră că reziliența adultului expus în copilărie la adversități, în relațiile cu adulții semnificativi (părinții), este dovedită de capacitatea lui de a deveni părinte securizant pentru propriii copii (Manciaux, 2002; Steele, 2002). Putem considera că această dovadă a rezilienței este o particularizare a celor trei direcții de dezvoltare a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la care se raportează aceste antonomaze e cel al generației. Prin "Napoleoni", Thibaudet obținea o istorie organică a literaturii franceze: rolul figurilor fascinatorii de la 1830 era să antreneze întreaga generație de la 1850. În locul unei istorii a cercurilor literare, constituită din adversități și coagulări restrânse, antonomaza furniza suportul pentru o istorie a generațiilor, cu pasul ei reglat masiv. Ea reprezenta un prea plin în stare să mobilizeze mulțimi, să articuleze împreună o armată de scriitori, să pună în mișcare o masă enormă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
intrat în cea de-a treia perioadă a apariției revistei. Publicația a trecut sub patronajul Diecezei de Timișoara. În această perioadă, revista a apărut însoțită de suplimentul Das Herz (Inima). Redacția a rămas la București, în Palatul Episcopal. În ciuda tuturor adversităților, publicația-numită mai nou Bukarester sonnatagsblatt a continuat să apară până în anul 1942, când, din pricina războiului, a dispărut. Jugendfreund După război, presa catolică s-a dezvoltat, diversificându-se și specializându-se. În 1921 a apărut o revistă dedicată tinerilor catolici: Der
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
securității noastre regionale și globale la începutul acestui secol: terorismul distructiv al Jihadului și ideologia să totalitara".223 După unii analiști tensiunile și animozitățile din Orientul Apropiat reprezintă esență conflictualității din Orientului Mijlociu, astfel că cele mai multe provocări decurg din străvechea adversitate israeliano-palestiniană, "care dezvoltă un război de tip terorist-contraterorist, ceea ce înseamnă, de fapt, o conflictualitate Israel-Lumea arabă de tip terorism-contraterorism".224 Conflictul israeliano-palestinian reprezintă un segment important al conflictualității zonale, care cumulează "multe alte cauze ale continuării și amplificării conflictelor complicate
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
în ele însele germenii unor „deviații” ale istoriei. Incapacitatea gândirii marxiste, atât a celei revizioniste din statele est-europene, cât și a tuturor versiunilor sale euro-americane de a explica dificultățile teoretice în materie de istorie, în particular cele legate de atenuarea adversităților și diviziunilor pe criterii naționale, pe deplin și din nefericire sângeros confirmate în primul deceniu al postcomunismului, face și mai enigmatică și greu de anticipat posibilitatea unei alte revizuiri a marxismului, cel puțin din punctul de vedere al rearticulării unei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de trei, ani și nu puteau uita că între România și URSS exista un diferend teritorial (la mai vechea dispută pe marginea Basarabiei se adăugaseră din 1940 nordul Bucovinei și ținutul Herței). Se știe că, de regulă, ocupația militară stârnește adversitate. în acest moment al investigațiilor, nu se poate pierde din vedere că Avramescu nu a avut sprijinul nici unui alt general din Armata a 4-a română, proiectata trecere la germani neputându-se face fără sprijinul comandanților de corpuri de armată
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a structuralismului francez a invocat cu insistență lingvistica structurală în calitate de paradigmă teoretică și metodologică absolută în timp ce un prim moment al exegezei a subliniat exagerat continuitatea și legăturile dintre ele. Dar cealaltă fracțiune, structuralismul genetic, își manifestă dezinteresul, dacă nu chiar adversitatea față de paradigma lingvisticii structurale, iar un al doilea moment al analizei, mai prudent și mai atent decât primul, a pus sub semnul îndoielii și a semnalat precaritatea contactului inițial al lingvisticii structuraliste cu structuralismul "de orientare lingvistică". Astfel că identificarea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
depășit de fibra-i suplimentar combativă, iute inflamabilă și, firește, incomodă, care-l împinge către o conduită polemică și o figură permanent cabrată, precum spre note caracterizante. Contemplativ constrîns lăuntric de aspirația orientativă a principiului, exegetul e constrîns din afară de adversitățile pe care sîngele d-sale meridional pare a le provoca atunci cînd ele întîrzie, precum o condiție dialectică a afirmării personale. P.S.: La împlinirea vîrstei de 60 de ani, îi urăm lui Marin Mincu o producție cel puțin egală cu
O antologie de Marin Mincu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12557_a_13882]
-
acest lucru sunt chiar oamenii pe care i-am votat și pentru care am militat public. Cred, în continuare, că răul pe care PNL și PD și-l fac reciproc e unul ireparabil pentru că provine dintr-o veche și necicatrizată adversitate între personalitățile partidelor respective. Constat cu tristețe că n-au învățat din experiența CDR-ului absolut nimic și că sunt pe cale să repete catastrofa din 2000, când, în loc să fie nimiciți, pesedeii au revenit proaspeți și dornici de revanșă pentru a
Masca cyberspațială by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11399_a_12724]