1,383 matches
-
o impunatoare și caldă eficiență printr-o poveste despre fiecare dintre noi, ne-a pus pe gânduri și ne-a pregătit pentru a trăi împreună istoria „acelui sublim Inel al Nibelungilor din festivalul George Enescu”. Die Walküre Polifonia timpurilor și afectelor Leit-motivul iubirii la violoncel, sunet amplu, nostalgic și profund. Se aude „curajul” la alămuri și corzi grave. Mânecile albastre ale Sieglindei contrastează cu rochia gri metalic, dar rimează cu vocea sa tulburătoare chiar și in registrul acut. Brünnhilde preia melodia
Seria Wagner by Sabina Ulubeanu () [Corola-journal/Journalistic/83499_a_84824]
-
păcate, "un antisemitism" iscat practic din nimic, care n-ar putea decît alimenta antisemitismul real.Antisemiții nu pot decît ricana cu satisfacție la intrarea în joc a antisemiților fabricați. Oare pentru a sluji o cauză dreaptă trebuie neapărat să mobilizăm afectele exacerbate, complexele deformatoare, predispuse la exagerări? Oare pentru a sancționa realități terifiante e nevoie ca în marginea lor să producem fantezii? Cui prodest? E incontestabil că orice impuls habotnic, că orice strădanie de tabuizare nu pot decît prejudicia atît percepția
Din nou Mihail Sebastian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8676_a_10001]
-
achiziție internă a persoanei“ (P. Golu, 1973). Ca model funcțional motivația a cunoscut o tratare evolutivă interesantă. Ultimele orientări merg pe linia considerării ei drept lege fundamentală a organizării sistemului psihocomportamental drept unitate a stimulilor externi cu cei interni, a afectului cu acțiunea și gândirea, unitate încorporată ideii de „activism“, „adaptare“, „dezvoltare“ și de „autoactualizare“. Din multitudinea direcțiilor de abordare a motivației se disting două mai importante: *psihologică, generatoare a modelului homeostazic, adaptativ, orientată spre „retroactivitate, spre antecedentele acțiunii și conform
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
stimulul nu poate fi u șor identificat sau comparat cu set-u1 față de el "atenția tinde să se continue până ce stimulul va fi încadrat într-o categorie". Relațiile dintre tensiunea așteptării și situație, discrepanța dintre atitudinea pregătitoare și stimul (și nu afectul) constituie după numeroși cercetători (Peak, Cofer, Berlyne ș.a.) factorul fundamental, care determină intensitatea și persistența comportării atente. Reacția de orientare constituie deci, primul răspuns la un stimul prosexigen, și o putem verifica la scara conduitelor: un stimul auditiv declanșând această
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
contextul sociabilității, introduce filosoful, implicit, și tema competitivității ca factor de formare și afirmare a artistului. Înclinația firească a subiectului spre sociabilitate, ca "stare" în care acesta "simte mai intens condiția să de om", nu presupune armonia totală, cordialitatea generală, afectul reciproc permanent. Societatea civilă este o relație plurala de indivizi liberi care, fără să-și dăuneze independența personală prin uniunea lor, acționează, totuși, nu doar în limitele unor legi restrictive, ci și sub semnul selecției profesionale calitative 156. Ea apare
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
la Hegel], Madrid, Revista de Occidente, 1933. Mörchen, Hermann, Die Einbildungskraft bei Kant [Imaginația în concepția lui Kant], Tübingen, Max Niemayer Verlag, 1970. Parret, Herman, La teoría kantiana del afecto y la tonalidad afectiva del texto kantiano [Teoria kantiana a afectului și tonalitatea afectiva a textului kantian]; în Sobrevilla, David (Comp.), Filosofía, política y estética en la Crítica del Juicio de Kant [Filosofie, politică și estetică în Critică facultății de judecată a lui Kant], Lima, Goethe Institut, 1991. Villacañas Berlanga, José
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
du langage [Salomon Maïmon și ambiguitățile limbajului], "Revue de Métaphysique et de Morale", 2, 1986, p. 183. 23 Op. cît., p. 102. 24 Herman Parret, La teoría kantiana del afecto y la tonalidad afectiva del texto kantiano [Teoria kantiana a afectului și tonalitatea afectiva a textului kantian]; în David Sobrevilla (comp.), Filosofía, política y estética en la Crítica del Juicio de Kant [Filosofie, politică și estetică în Critică facultății de judecată a lui Kant], Lima, Goethe Institut, 1991, p. 94. 25
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
m și reprezint] o versiune extrem de articulat] a cerinței respectului pentru individ. În loc s] se pretind] verificarea universalit]ții principiului, ni se cere în mod mai puțin direct s] action]m astfel încât s] respect]m sau cel puțin s] nu afect]m capacit]țile altora de a acționa (oferindu-le posibilitatea de a acționa pe baza maximelor pe care noi înșine le adopt]m). Formulă „Scopului în Sine” este, de asemenea, folosit] pentru a distinge dou] formă de eșec moral. A
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rețetarului ideologic impus, până prin anii ’60, literaturii de gen. Acuzația e mult prea aspră: o anumită idealizare a contextului social e de pus mai degrabă pe seama structurii sufletești a prozatorului, interesat mai mult de stările mijlocii ale psihicului și ale afectului ori de euforia potolită, decât de aspectele sumbre sau de încleștările dramatice. De altfel, chiar „acuzatorii” vor recunoaște că talentul salvează proza lui de orice tezism dizgrațios. Devotat până la capăt genului scurt, nu o dată a fost comparat cu mai vechii
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
În sfera mentalității, a comportamentelor, a sentimentelor și imaginarului. Ceea ce se schimbă, de fapt, acum, sunt ritmurile vieții private. Pentru a surprinde câteva secvențe ale acestui proces, este necesar să pătrundem pe verticala existențelor umane la nivelul gestului zilnic, al afectelor și sensibilității, iar pe orizontala societății la o scară micro-grupală, către sat, familie și individ. La ce izvoare se poate Însă apela pentru a Însufleți această lume a comunităților sătești, cunoscută Îndeobște drept „lumea care tace” pentru istoric? Avem la
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
problema formării și schimbării atitudinii În anii următori. Pentru acest autor, conceptul de atitudine semnifică un tot psihologic complex și multidimensional, ceea ce face ca măsurarea sa să se poată realiza numai prin degajarea anumitor dimensiuni ale atitudinii. Izolând „cantitatea de afect” pro sau contra de celelalte dimensiuni ale atitudinii, Thurstone a elaborat o serie de procedee pentru măsurarea diferențelor individuale În ceea ce privește atitudinea față de diverse „fapte sociale". Dacă la Început, psihologia socială a studiat atitudinile mai mult pe segmente disparate, specialiștii având
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
evaluarea globală a „ceva" (persoană/grup de persoane, proces/fenomen) pe o dimensiune continuă de la „defavorabil" la „favorabil". Acest model ste important deoarece precizează natura răspunsurilor individului față de obiectele mentale pre care atitudinea este orientată. Potrivit lui Rosenberg și Hovland, termenul "afect" se referă la răspunsuri emoționale, [ar și la activitatea sistemului nervos simpatic. Răspunsul afectiv al individului este deci năsurabil atât prin erorile răspunsurilor verbale, prin care subiectul Își trădează emoțiile și tarea de spirit, cât și prin paleta de instrumente
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
scurtă durată, care traduc un specific al relațiilor mele cu un obiect ori o situație, deci au un caracter situațional”. Intensitatea emoțiilor este variată și poate fi de intensitate mica, mijlocie sau foarte mare. În ultimul caz aceasta se numete afect sau emoție șoc. Există patru tipuri de emoții-șoc clasificate de A. Cosmovici: frica, furia, disperarea și bucuria. Dicționarul Oxford, definește emoția ca fiind “orice agitație sau tulburare mintală sentimentală sau pasională; orice stare mintală acută sau tensionată (apud Goleman, D.
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
se află două talente: empatia, arta de a citi sentimentele celorlalți, și abilitatea În relațiile sociale, care permite gestionarea ingenioasă a acelor sentimente. “Inteligența emoțională ne determină potențialul de a ne Însuși abilități practice bazate pe cinci elemente: conștiința propriilor afecte; motivația; autocontrolul; empatia; sociabilitatea. Competența noastră emoțională arată proporția În care am izbutit să transferăm acest potențial În randament profesional. A avea o inteligență emoțională excepțională nu garantează și dobândirea acelor Însușiri emoționale care contează În profesie: Înseamnă doar că
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
specifică intoxicației vizează: Dezvoltarea unui comportament dezadaptativ reversibil, determinat de tipul de substanță consumată, de proveniență exogenă; Simptomatologia psihică datorată consumului de substanță psihoactivă și care generează tabloul dezadaptativ este constituită din: labilitatea dispoziției, a emoțiilor, a sentimentelor, stări de afect, tulburări cognitive, de judecată, perturbarea inserției sociale, fenomene ce apar la puțin timp după utilizarea substanței; Tulburările mintale induse de consumul de substanță, cum ar fi „tulburările de percepție, vigilitate, atenție, judecată, control emoțional și de comportament psihomotor” (Ibidem, p.
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de slăbiciune; în timp ce sindromul risipitorului este rezultatul unei educați hiper-protective și prea indulgentă, în care banii erau substituienți pentru diverse forme de afecțiune. Nici una din măsurătorile întreprinse nu a examinat credințele generale despre achiziția banilor, importanța banilor în viață sau afecte (emoțiile) asociate cu banii în general (Furnham și Okamura, 1999). Acest studiu încearcă să stabilească relația dintre atitudinile generale față de bani, factorii demografici (vârstă, gen, venit), credințele individuale diferite (politică, religie) și patologia specifică. Participanții din Marea Britanie au completat atât
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
arbitrare. Ignorând faptul evident că niciun om nu este animat doar de aspecte raționale, de altruism și de obiectivitate neștirbită, nu facem altceva decât să ispitim oamenii să încalce normele și să ridice bunul plac la rang de reper unic. Afectele, sentimentele, dorințele, nevoile, interesele, impulsurile sunt toate dimensiuni care influențează comportamentul uman. Ignorarea acestui fapt în contextul organizării sociale nu poate sprijini câtuși de puțin mecanismele coezive. Există și idei fanteziste conform cărora membrii altor națiuni ar fi genetic diferiți
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
de sine E.T.E.S. a fost concepută astfel Încât să permită reflectarea percepției pe care subiectul o are În raport cu sine, la nivelul a cinci subdiviziuni ale stimei de sine: * sinele emoțional (E) autoevaluarea controlului asupra emoțiilor și impulsivității; „un control eficient al afectelor permite o organizare adecavtă a activităților, facilitează planificarea și elaborarea realistă a scopurilor și strategiilor prin care acestea pot fi atinse” (N. Oubrayrie, C. Safont și M. Léonardis, 1994, p. 309-317) *sinele social (So) autoevaluarea abilităților sociale (capacitate de comunicare
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
absența părinților, ca și când el ar fi singur. Inabilitatea în relațiile sociale se constată și în eșecul de a stabili contactul cu anturajul. Astfel el ciupește sau mușcă persoanele din jur, lipsit de orice experiență afectivă, poate face o criză de afect sau autoagresivitate atunci când cineva încearcă să-l scoată din izolarea sa. Deși, în general, autistul nu comunică verbal cu persoanele din jur, el își exprima câteodată dorința și nevoile, prin gesturi, dând dovadă în acest sens de o deosebita abilitate
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
jocuri de construcție sau puzzle. Face puzzle de 100240 de piese. Colorează în contur,desenează la cerere figurile geometrice, pom, casă, steag, scară, gard, corpul omenesc. Achizițiile sunt lente,dar sigure. Opune rezistență la tot ce este nou. Crize de afect încă există,dar foarte rare,maxim una pe săptămână. Continuă programul pentru decelarea completă a comportamentelor dezaptative. Din păcate mediul social influențează negativ. Programul lui C.M.,continuă,cu un program intensiv de 4 ore pe zi. De două ori pe
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
de libertate este raportată la caracteristicile personalității umane, la esența și resursele specifice omului. Începând din secolul al XVIII-lea și mai ales în secolele următoare, se dezvoltă o serie de teorii filosofice care prezintă omul ca ființă dominată de afecte și dorințe. Empirismul , prin David Hume afirmă că „rațiunea este și trebuie să fie doar roaba pasiunilor, neputând niciodată pretinde să aibă altă slujbă decât aceea de a le servi și asculta”. Ideea de a raporta libertatea umană la toate
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Spinoza este tocmai principiul cauzalității, exprimat astfel: ”fiecare lucru care există are cu necesitate o cauză în virtutea căruia există”. Ceea ce diferențiază însă concepția lui B. Spinoza de alte interpretări bazate pe acest principiu este concluzia netă că viața noastră interioară: afectele, dorințele, este guvernată de aceeași necesitate fundamentată cauzal ca și lumea fizică. Extinderea necesității cauzale la sfera vieții interioare a omului are ca efect contestarea libertății voinței: Nu există în suflet voință absolută, adică liberă; ci sufletul este determinat să
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
naturii, filosoful german, dimpotrivă, încearcă să explice natura prin concepte împrumutate din filosofia omului. Soluția lui I. Kant a fost preluată, mai târziu de Arthur Schopenhauer care a pus la baza concepției sale antropologice, omul privit ca ființă dominată de afecte și de dorințe. Ideea de libertate este raportată la caracteristicile personalității umane, la esența și resursele specifice omului. Începând din secolul al XVIII-lea și mai ales în secolele următoare, se dezvoltă o serie de teorii filosofice care prezintă omul
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
libertate este raportată la caracteristicile personalității umane, la esența și resursele specifice omului. Începând din secolul al XVIII-lea și mai ales în secolele următoare, se dezvoltă o serie de teorii filosofice care prezintă omul ca o ființă dominată de afecte și dorințe. Empirismul, prin David Hume, afirmă că ” rațiunea este și trebuie să fie doar roaba pasiunilor, neputând niciodată pretinde să aibă altă slujbă decât aceea de a le servi și asculta”. J.J. Rousseau, I. Kant și alți gânditori ai
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
de slăbiciune; în timp ce sindromul risipitorului este rezultatul unei educați hiper-protective și prea indulgentă, în care banii erau substituienți pentru diverse forme de afecțiune. Nici una din măsurătorile întreprinse nu a examinat credințele generale despre achiziția banilor, importanța banilor în viață sau afecte (emoțiile) asociate cu banii în general (Furnham și Okamura, 1999). Acest studiu încearcă să stabilească relația dintre atitudinile generale față de bani, factorii demografici (vârstă, gen, venit), credințele individuale diferite (politică, religie) și patologia specifică. Participanții din Marea Britanie au completat atât
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]