2,785 matches
-
în contradicție, sub un aspect sau altul, cu exercitarea laturii "negative" a libertății de asociere. Astfel, faptul că art. 5 din Legea nr. 103/1996 condiționează posibilitatea unei organizații vânătorești de a fi reprezentată pe plan național sau internațional de "afilierea" - cum în mod expres dispune alin. (2) - la Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România este de natură să constituie o semnificativă constrângere în exercitarea dreptului de a nu fi obligat să facă parte dintr-o asociere. Este
DECIZIE nr. 156 din 12 octombrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4, 5, art. 26 alin. (2) şi (6) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr. 103/1996 , modificată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 129/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126594_a_127923]
-
mod expres dispune alin. (2) - la Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România este de natură să constituie o semnificativă constrângere în exercitarea dreptului de a nu fi obligat să facă parte dintr-o asociere. Este incontestabil că "afilierea" menționată se circumscrie sferei sintagmei "alte forme de asociere", utilizată la art. 37 alin. (1) din Constituție. Aceeași concluzie rezultă și din analiza prevederilor art. 4 din Legea nr. 103/1996 , care condiționează accesul la gestionarea fondului de vânătoare de
DECIZIE nr. 156 din 12 octombrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4, 5, art. 26 alin. (2) şi (6) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr. 103/1996 , modificată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 129/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126594_a_127923]
-
organizație vânătoreasca afiliata la Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România, precum și în legătură cu art. 26 și 27, care restrâng indirect dreptul organizațiilor de vânătoare de a obține permise de vânătoare ori autorizații de vânătoare, impunandu-le acestora, implicit, afilierea la Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România. În punctul de vedere al Guvernului se apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, datorită următoarelor motive: - Dreptul la libera asociere, consacrat de art. 37 din Constituție, este recunoscut
DECIZIE nr. 156 din 12 octombrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4, 5, art. 26 alin. (2) şi (6) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr. 103/1996 , modificată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 129/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126594_a_127923]
-
vânătoare." "Art. 5. - (1) Organizațiile vânătorești, constituite pe principiul liberei asocieri a vânătorilor, sunt organizații nonprofit, au personalitate juridică, patrimoniu distinct și sunt reprezentate la nivel național și internațional de Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România. (2) Afilierea organizațiilor vânătorești la Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România se face potrivit legii și statutului acesteia." ... "Art. 26. - (1) Permisele de vânătoare se eliberează de către organizațiile vânătorești, legal constituite, solicitanților de cetățenie română și rezidenților în România
DECIZIE nr. 156 din 12 octombrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4, 5, art. 26 alin. (2) şi (6) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr. 103/1996 , modificată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 129/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126594_a_127923]
-
prevăzute de lege. De aceea, sub acest aspect, excepția de neconstituționalitate se va respinge. 3. Un alt text de lege, considerat de autorii excepției ca fiind neconstituțional, este art. 5 alin. (2) din Legea nr. 103/1996 , care prevede că "Afilierea organizațiilor vânătorești la Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România se face potrivit legii și statutului acesteia". Critică de neconstituționalitate are în vedere faptul că aceasta dispoziție legală criticată "face din afiliere o condiție pentru că o asociație de
DECIZIE nr. 156 din 12 octombrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4, 5, art. 26 alin. (2) şi (6) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr. 103/1996 , modificată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 129/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126594_a_127923]
-
nr. 103/1996 , care prevede că "Afilierea organizațiilor vânătorești la Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România se face potrivit legii și statutului acesteia". Critică de neconstituționalitate are în vedere faptul că aceasta dispoziție legală criticată "face din afiliere o condiție pentru că o asociație de vânătoare să poată gestiona fonduri de vânătoare". Examinând textul de lege criticat, în lumina acestei susțineri, Curtea reține că prevederile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 103/1996 nu pot avea, în condițiile
DECIZIE nr. 156 din 12 octombrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4, 5, art. 26 alin. (2) şi (6) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr. 103/1996 , modificată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 129/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126594_a_127923]
-
10 septembrie 1999 , decat semnificația unei posibilități pentru organizațiile vânătorești de a se afilia și nicidecum semnificația unei obligații, întrucat reglementarea art. 4, în noua să redactare, nu mai condiționează posibilitatea organizațiilor vânătorești de a gestiona fonduri de vânătoare de afilierea la Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România. 4. În ceea ce privește susținerile autorilor excepției, potrivit cărora prevederile art. 26 și 27 din Legea nr. 103/1996 sunt neconstituționale, din examinarea argumentelor formulate de aceștia Curtea reține că, în realitate
DECIZIE nr. 156 din 12 octombrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4, 5, art. 26 alin. (2) şi (6) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr. 103/1996 , modificată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 129/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126594_a_127923]
-
analizate. Articolul 26 În afară de atribuțiile prevăzute la art. 28 din ordonanță, Comitetul național de conducere al Uniunii are următoarele atribuții: a) avizează înființarea filialelor județene și a municipiului București și urmărește funcționarea acestora în condițiile legii; ... b) emite hotărâri privind afilierea unor practicieni în reorganizare și lichidare la filialele învecinate, conform art. 16 alin. (2) din ordonanță, până la înființarea de filiale în județele în care care aceștia își au domiciliul său sediul principal; ... c) asigura înscrierea/radierea practicienilor în reorganizare și
REGULAMENT din 16 decembrie 1999 de organizare şi funcţionare a Uniunii Naţionale a Practicienilor în Reorganizare şi Lichidare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126566_a_127895]
-
a adunării generale; ... f) aprobă programele de activitate ale departamentelor, prezentate de către conducătorii acestora; ... g) soluționează contestațiile împotriva respingerii cererii de înscriere în Tabloul Uniunii; ... h) soluționează contestațiile împotriva sancțiunilor aplicate de Consiliul superior de disciplină al Uniunii; ... i) hotărăște afilierea la organizații profesionale similare din alte țări și supune ratificarea hotărârii la primul Congres al Uniunii. ... Consiliul superior de disciplină al Uniunii Articolul 27 (1) Consiliul superior de disciplină al Uniunii funcționează pe langă Comitetul național de conducere al Uniunii
REGULAMENT din 16 decembrie 1999 de organizare şi funcţionare a Uniunii Naţionale a Practicienilor în Reorganizare şi Lichidare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126566_a_127895]
-
bazei materiale a Uniunii; ... d) promovarea cunoștințelor tehnice și a punctelor de vedere ale Uniunii; ... e) sprijinirea funcționarii comisiilor permanente și temporare ale Uniunii; ... f) asigurarea relațiilor cu celelalte organizații similare din țară și din străinătate, plata cotizațiilor, în cazul afilierii la organizații internaționale, si a cheltuielilor de reprezentare și de participare a delegațiilor Uniunii; ... g) recompensarea, pentru activități permanente, a unor persoane care îndeplinesc funcții eligibile; ... h) întreținerea patrimoniului Uniunii și alte cheltuieli administrative, gospodărești sau de reprezentare; ... i) asigurarea
REGULAMENT din 16 decembrie 1999 de organizare şi funcţionare a Uniunii Naţionale a Practicienilor în Reorganizare şi Lichidare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126566_a_127895]
-
al Cinematografiei, pe bază de proces-verbal de predare-preluare. Articolul 11 (1) Plata cotizației anuale a Arhivei Naționale de Filme - Cinemateca Română, în calitate de membru, la Federația Internațională a Arhivelor de Filme se asigura din bugetul Ministerului Culturii. ... (2) Plata taxei de afiliere și a cotizației anuale a Arhivei Naționale de Filme - Cinemateca Română la Organizația Internațională a Cinematecilor - "Asociația Cinematecilor Europene" se asigura din bugetul Ministerului Culturii. ... Articolul 12 În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri
HOTĂRÂRE nr. 337 din 29 iunie 1998 privind reorganizarea şi funcţionarea Arhivei Naţionale de Filme. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121221_a_122550]
-
federației patronale la nivel de ramură, respectiv a federației sindicale; ... c) copie de pe sentința civilă de reprezentativitate valabilă a organizațiilor prevăzute la lit. b) care și-au dobândit reprezentativitatea la nivelul ramurii pentru care se constituie comitetul sectorial sau dovada afilierii la o confederație sindicală/patronală reprezentativă la nivel național, pentru situația prevăzută la alin. (2); ... d) actul constitutiv al comitetului sectorial; ... e) statutul comitetului sectorial, semnat de către constituenții acestuia, care trebuie să conțină cel puțin următoarele: datele de identificare ale
LEGE nr. 132 din 20 iulie 1999 (**republicată**)(*actualizată*) privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Calificărilor şi al Formării Profesionale a Adulţilor***). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124867_a_126196]
-
la nivel de ramură, înființată conform legii, care își exprimă dorința în acest sens, poate deveni membră de drept a comitetului sectorial deja înființat, în măsura în care face dovada reprezentativității valabile în ramura în care este înființat comitetul și pentru care solicită afilierea. De același drept beneficiază și federațiile sindicale/patronale nereprezentative, cu condiția respectării statutului și a prevederilor art. 4^2 alin. (2). ----------- Art. 4^10 a fost introdus în această formă de subpct. 1 al pct. 3 al articolului unic din
LEGE nr. 132 din 20 iulie 1999 (**republicată**)(*actualizată*) privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Calificărilor şi al Formării Profesionale a Adulţilor***). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124867_a_126196]
-
impune în cîmpul științelor sociale odată cu abordarea culturalistă (propusă de F. Boss, M. Mead, R. Benedict) și se centrează pe investigarea diferitului cultural, subliniind funcționalitatea socială a alterității. Indiscutabil, există o "natură umană", caracterizată prin tendințe și pulsiuni (instincte) universale: afilierea, altruismul, curiozitatea, supunerea, căutarea hranei, repulsia, sentimentele paterne, materne sau filiale. Care sînt însă achizițiile identitare "date", particularizante? Un destin aparte în acest registru l-a jucat conceptul de "rasă". Mai poate fi astăzi susținut însă un asemenea concept? Neîndoielnic
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
că indivizii din orice cultură pot avea o structură psihică fie independentă, fie interdependentă. Totodată, se cuvine realizată delimitarea dintre planul cultural (vorbim despre colectivism versus individualism) și cel psihologic (independenț\ versus interdependenț\). 7.2.2. Planul cultural-societal: structuri individualiste-colectiviste Afilierea este expresia relației de interdependență, care este, totodată, echivalentul în plan individual al colectivismului, definit prin raportarea formal solidară la grup. O caracteristică esențială a culturilor colectiviste dezvăluie cum indivizii pot fi determinați să-și subordoneze finalitățile personale scopurilor unui
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
tip de cultură oferă indivizilor multe drepturi, dar nu le furnizează resurse, sprijin social și nici securitate personală în asemenea pondere ca în cazul culturii colectiviste. într-o cercetare realizată în SUA, Kagitcibasi (1994) a observat faptul că tendința spre afiliere corelează pozitiv cu colectivismul, dar nu corelează negativ cu individualismul. în mod asemănător, nevoia de unicitate corelează pozitiv cu individualismul, dar nu corelează negativ cu colectivismul. Prin urmare, individualismul și colectivismul nu sînt "opuse" operațional, dimensiunile impunîndu-se a fi privite
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
definită ca trebuința de a fi cu alții, izvorîtă din nevoia de atașament existentă în fiecare individ în măsuri diferite. Interdependența se manifestă, așadar, prin tendința spre contact social, prin căutarea de legături, prin înalta valorificare a acestora. Trebuința de afiliere este una din trebuințele sociale de baz\ regăsite în bine cunoscuta piramidă a trebuințelor a lui A. Maslow, fiind expresia relației de interdependență. Relația evocată reprezintă echivalentul colectivismului în plan individual, în contextul raportării la grup și culturi. în cadrul legăturilor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și rolurile flexibile, cu proprietatea privată. Pe de altă parte, colectivismul caracterizează culturile ce încurajează tendința individului de a se vedea și caracteriza ca parte a unui grup social, generînd self-ul interdependent și reprezintă expresia nevoii de relaționare sau afiliere (Kagitcibasi, 1994, apud Spector et al., 2001a, p. 817). Colectiviștii promovează aderarea la norme, respectul față de autorități sau față de cei mai în vîrstă, consensul grupului, conformismul, interdependența și succesul de grup. Colectivismul este asociat cu rolurile stabile, ierarhizate și cu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dobîndirea competențelor manifeste în culturile colectiviste, spre deosebire de cele individualiste, în care dobîndirea competențelor este prețuită mai mult decît dobîndirea certificatelor și diplomelor. în culturile colectiviste se așteaptă ca profesorii să aplice tratamente preferențiale anumitor elevi (de exemplu, pe bază de afiliere etnică sau la recomandarea unei persoane influente), pe cînd în culturile individualiste se așteaptă ca profesorii să fie mai degrabă imparțiali. 8.8. Implicații ale individualismului și colectivismului în mediul organizațional Și dintr-o perspectivă organizațională mai largă (școala reprezentînd
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
valori. O observație generală a acestei relații este faptul că, în baza cercetărilor efectuate în domeniu (Frost, Frost, 2000, p. 726), rezultatele au demonstrat că starea de bine psihologic este în relație cu valori intrinseci ale individului (acceptare de sine, afiliere, comunitarianism), în mai mare măsură decît cu valorile extrinseci (putere socială, succes financiar, autoritate). Astfel, s-a observat că persoanele care atribuiau o importanță mai mare valorilor extrinseci decît celor intrinseci (valorile endogene situîndu-se pe locuri superioare în ierarhia sistemului
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
indicat înclinația subiecților individuali, care consideră idealurile intrinseci ca fiind mai importante pentru viața lor decît cele extrinseci, de a dobîndi un nivel mai ridicat al stării de bine psihologic. Autorii au ales pentru aspirațiile de viață intrinseci: conceptul de afiliere, sentimentele comunitare și acceptarea de sine, iar pentru aspirațiile extrinseci succesul financiar. Studiul are cinci ipoteze de cercetare, însă noi vom prezenta numai două semnificative: 1. Subiecții americani vor prezenta o încredere mai mare, întrucît aspirațiile lor se vor împlini
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
obținut de factorul succes financiar, indicînd faptul că eșantionul românesc construiește semnificația succesului financiar într-un mod semnificativ diferit de eșantionul american. Rezultatele cercetării pentru eșantionul românesc sînt următoarele: 1. Valoarea cea mai importantă este acceptarea de sine, urmată de afiliere, succes financiar și sentimente comunitare. 2. Nu există o corelație între succesul financiar și împlinirea în viață. 3. Sentimentele comunitare, atunci cînd ocupă un loc important în ierarhia valorilor, corelează pozitiv cu un nivel ridicat de împlinire în viață. 4
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
la bărbați în acest demers empiric evidențiau prezența unor scoruri mari la "dominanță" (dominance), "autonomie" (autonomy), "agresivitate" (aggression), "exhibiționism sau etalare de sine" (exhibition), "realizare" (achievement), "răbdare" (endurance). Atributele asociate precumpănitor femeilor au fost următoarele: "acceptarea înjosirii" (abasement), "nevoia de afiliere" (affiliation), "deferența" (deference), "disponibilitate pentru sprijinirea celuilalt" (succorance), "disponibilitate pentru educare" (nurturance). Investigația evocată a mai semnalat faptul că gradul de consens în ceea ce privește favorizarea atributelor distinctive variază de la o cultură la alta și opțiunea mai consistentă sau mai nuanțată în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
spune, Întâmplătoare: menirea ei era de a afla un nou temei al unității credincioșilor Într-o lume În care cadrul tradițional al acestei unități - polis-ul, civitas - devenise impropriu - fiindcă prea strâmt - pentru un asemenea tip, monoteist și „dispersat” de afiliere religioasă (creștinii fiind risipiți Într-o multitudine de comunități autonome, Înconjurate de un mediu ostil). În asemenea Împrejurări, a gândi, În continuare, spațial unitatea, fie În forma „cetății”, fie În aceea a „cetății-imperiu”, devenise imposibil. Era Însă posibil ca ea
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
din Roma, un binecunoscut, În epocă, jurist și apărător al intereselor pontificale) și c) De potestate regia et papali (un tratat datat Între aprilie 1302 și iunie 1303, al cărui autor, Jean de Paris - Johannes Quidort - vădește, mai curând, o afiliere incertă, Între Papă și rege). Lor le mai pot fi alăturate, la Începutul și la finele acestui interstițiu, Încă două scrieri, care, deși nu au fost prilejuite de conflictul amintit, nu sunt mai puțin importante prin felul În care Înțeleg
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]