3,907 matches
-
tulburările de dispoziție ale celor din comunitatea Amish au evidențiat că prevalența depresiei majore în rândul lor este de doar o zecime din rata înregistrată în rândul grupurilor principale din Statele Unite (Egeland et. al., 1987)141. Este posibil ca viața agrară, simplă a populației Amish, cu importanța pe care ei o acordă familiei și comunității, să îi protejeze pe membrii acestei comunități de depresie. În mod similar, cercetările trans-naționale au relevat că prevalența depresiei majore este mai scăzută în cazul țărilor
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
căutarea unei definiri a bunurilor și obiectelor care fac parte din propria identitate. "Capitalizarea" Modelul patrimonial al capitalizării Mult timp, în societățile tradiționale nu s-a vorbit decât despre moștenire (în momentul în care erau scoase în evidență marile descendențe agrare, în raport cu o țărănime lipsită de pământ), apoi, prin individualizarea raportului cu proprietatea, cuvântul "capital" (sub toate formele sale, materiale, sociale, simbolice) a ajuns treptat să prevaleze, caracterizând progresul unei noi lumi a producției și al noilor raporturi sociale. În Comedia
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
COMUNICAȚIILE .............................................................................. 231 1. Drumurile .................................................................................... 231 2. Poduri și podețe ........................................................................... 239 3. Calea ferată .................................................................................. 242 CAPITOLUL VIII PROBLEMATICĂ ȘI TRANSFORMĂRI DE NATURĂ SOCIALĂ 245 1. Geneza și evoluția categoriilor sociale ........................................ 245 2. Robii ............................................................................................ 249 3. Vecinii și clăcașii ......................................................................... 254 4. Reforma agrară din anul 1864 ..................................................... 264 5. Răzeșii ......................................................................................... 272 CAPITOLUL IX ANGAJAREA UMBRĂREȘTENILOR ÎN ACȚIUNI DE EMANCIPARE SOCIALĂ ȘI CULTURALĂ ........................... 293 1. Viața ostășească .......................................................................... 293 2. Dramaticul an 1907 la Umbrărești .............................................. 303 3. Viața spirituală ............................................................................ 309 Biserica ......................................................................................... 310 Școala umbrăreșteană sătească ..................................................... 323
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
satul devălmaș cu forma sa de caracter comunist-primitivă drept obiect de studiu”. În cunoscuta monografie a lui Alex. I. Gonța, Satul în Moldova medievală. Instituțiile, autorul atrăgea atenția asupra faptului că studiile precedente, ce au avut în atenție viața socială, agrară și economică din satul românesc „tratează numai câte una din aceste probleme”, informațiile fiind împrăștiate, lipsite de coeziune și continuitate, „așa încât, despre o bibliografie a studiilor istorice privind satul moldovean și evoluția lui sub toate aspectele, în timp, nu se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din acest an, o parte din moșia Umbrăreștilor de sub stăpânirea Elencăi Manu, în suprafață de 378 fălcii, a fost expropriată și atribuită apoi țăranilor clăcași din satele Siliștea, Tămășenii și Slobozia (Bozieștii), în total 130 de familii împroprietărite. Despre reforma agrară din 1864, despre modul cum s-a aplicat legea la Umbrărești, vom vorbi mai încolo. Deocamdată să reținem că, după expropriere, boieroaica rămâne să stăpânească în continuare o suprafață de peste 2.300 fălcii, așa după cum se poate constata din datele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
șir. La 1 decembrie 1911, Paul Balș și cumnata sa Ruxandra, soția acum decedatului Mihail Balș, apar singurii semnatari ai actului de vânzare a moșiei lor, Torceștii, cumpărător fiind grecul Hector Economos și soția sa, Ecaterina, născută Negropontes. Potrivit legislației agrare din anii 1918-1921, cea mai mare parte din proprietatea moșierească a Torceștilor a fost expropriată și împărțită țăranilor fără pământ, completându-i-se fiecării familii până la suprafața de 5 ha. Despăgubirea în bani primită de boierii expropriați s-a ridicat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a însemnat o încurajare a luptei și aspirației lor spre zări mai senine. Lupta și speranța urmau să-și găsească împlinirea în desființarea boierescului, deci încetarea obligației de a face zile de clacă pe moșiile proprietarilor, în înfăptuirea unei reforme agrare prin care țăranul eliberat să devină proprietar al pământului muncit de el și de strămoșii lui generații de-a rândul. Era acesta un deziderat legitim nu numai sub aspect umanitar, cât mai ales din punct de vedere al dreptului istoric
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
folosul celor mulți, în slujba intereselor țării și neamului lor în ultima instanță. Ei merită respectul și gratitudinea noastră deplină, cu atât mai mult cu cât timpurile ce au urmat au întunecat din nou seninul adus de ei. 4. Reforma agrară din anul 1864 „...este timpul ca cuvintele să se prefacă în fapte, ca legea să fie un adevăr” Vasile Sturza, deputat tecucean. Actul reformator cu cea mai mare rezonanță în epocă și în posteritate a fost publicat, după tipărirea inițială
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mare preț și cu care a avut strânse și trainice afinități o vreme îndelungată. Aceasta a fost starea de spirit a țăranilor în urma aplicării Legii rurale din anul 1864, o stare de mare izbândă și entuziasm. Numai că, prin reforma agrară din timpul domniei lui Cuza Vodă, nu toți țăranii au fost aduși în situația de a trăi bucuria omului devenit stăpân pe munca lui și pe destinul familiei sale. După cum se știe, mulți locuitori umbrăreșteni din satele de clăcași, precum și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe munca lui și pe destinul familiei sale. După cum se știe, mulți locuitori umbrăreșteni din satele de clăcași, precum și cei din satele răzesești, mulți la număr fără pământ sau cu pământ puțin, au rămas în afara prevederilor de bază ale Legii agrare din 1864. Mai apoi, loturile celor împroprietăriți s-au fărâmițat destul de repede, prin împărțirea lor pe membri de familie, în urma căsătoriilor (la vremea respectivă, în majoritatea gospodăriilor erau copii numeroși). Un singur exemplu, ilustrativ, din acest punct de vedere este
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
da circa 3.450 ha, familia fraților Suțu la Umbrărești, din Herătău până la Siret; - 5.148 ha măsura proprietatea familiei Balș la Torcești. Prin urmare, era o prea mare discrepanță între proprietățile boierești și cele țărănești. Se înțelege de ce reforma agrară din 1864, cu toate laturile sale benefice, a reprezentat, din punct de vedere economic și social, doar o rezolvare de scurt timp. Curând reapare din nou în discuție ceea ce s-a numit în epocă problema țărănească, acutizată și prin situația
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
său de bunăstare socială se axează în mod tipic asupra protecției angajaților și a pensionării timpurii - scutind astfel populația de vârstă activă de la participarea pe piața muncii. Acest sistem are familia în centrul atenției și reține unele caracteristici ale societăților agrare, paternale. Sapir (2005) clasifică cele patru submodele utilizând o tipologie bazată pe două criterii: eficiență și echitate. Un model este considerat eficient dacă furnizează suficiente stimulente pentru a munci și generează rate înalte ale ocupării. Pe de altă parte, modelul
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
ha (Tătărășanu, Gh. Coca, Crețu ș.a.). Din cauza lipsei de pământ, 16 familii au fost colonizate în Dobrogea, unde li s-au dat câte 10 ha de pământ (Puiu, Anton, Filip). Tot din cauza lipsei de pământ, ca urmare a reformei agrare din 1921, multe familii au migrat către orașe, în special în Bacău. Pentru a suplini lipsa de pământ, oamenii luau pământ în dijmă de la răzeșii din satele Antohești, Făgheni și Oțelești. Printre primele familii ale satului amintim: Maftei, Tătărășanu, Sularu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la noțiunile de „pământ” și „moșie” în locul dreptului consuetudinar 6, cu timpul făcându-și loc dreptul scris prin pravile oficiale de limbă română. La început, întregul drept cutumiar (tradițional) se reduce la esența lui, la concepția și structura unui drept agrar, ca mai târziu să depășească sfera agrarului, a vânătorii și pescuitului. Sistemul de drept cutumiar ce reglementa viața agricultorului cuprindea două mari ramuri de drepturi și datorii social- culturale: una care se referea la cutumele, tradițiile și practicile agriculturii itinerante
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dreptului consuetudinar 6, cu timpul făcându-și loc dreptul scris prin pravile oficiale de limbă română. La început, întregul drept cutumiar (tradițional) se reduce la esența lui, la concepția și structura unui drept agrar, ca mai târziu să depășească sfera agrarului, a vânătorii și pescuitului. Sistemul de drept cutumiar ce reglementa viața agricultorului cuprindea două mari ramuri de drepturi și datorii social- culturale: una care se referea la cutumele, tradițiile și practicile agriculturii itinerante 1 și alta, care se referea la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
această materie, ea nu avea dreptul decât să mențină situația „status quo”, adică așa cum a fost în trecut până la tulburarea intervenită. În ambele cazuri se admitea administrarea probei cu martori. După reprimarea sălbatică a răscoalei de la 1907, între alte reforme agrare menite să satisfacă populația rurală, s-a venit în 1908 cu o modificare a justiției la sate. Judecătoria de pace a devenit Judecătorie de Ocol, cu atribuții puțin sporite, iar ca responsabilitate teritorială ea s-a menținut ca și în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
că arăturile s-au extins mereu în detrimentul pădurilor și al terenurilor înțelenite, asistând la procesul de poienire a pădurilor și micșorare a suprafețelor cu pășune. Totodată, a avut loc o accentuată eroziune a solurilor, peisajul schimbându-se radical. Prin reforma agrară din 1921, în comună nefiind moșii boierești, țăranii lipsiți de pământ au fost împroprietăriți. În satul Tarnița, pentru a acoperi lipsa de pământ, localnicii lucrau în dijmă la răzeșii din satele vecine, în special la cei din Antohești, Făgheni și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în cel mai bun caz o plită pentru pregătit mâncarea. Îmbrăcămintea acestor asupriți ai soartei era extrem de modestă, în picioare purtând opinci. Deducem din acestea că mulți locuitori au dus o viață grea în perioada imediat următoare de după război. Reforma agrară din martie 1945 avea să aducă unele speranțe celor cu pământ puțin și celor fără pământ. Într-adevăr, prin această reformă au primit pământ mulți locuitori ai satelor și s-au desființat moșiile și moșierii. Țăranii comunei noastre, neavând în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fiind trecuți la categoria „chiaburi”, în acest caz amintindu-i pe: Dumitru Lehănceanu, Vasile Oprișan, Nicu Galan, Nicolae Brăescu, Gheorghe Ciuche, Alexandru Huștiu, Tănase Tătărășanu, Ghiță Chirilă, Ghiță Coca, Nicolaie Crețu sau Gheorghe Cucu. Al doilea mare eveniment după reforma agrară din 1945 a avut loc în anul 1949, în 3-5 martie, când Plenara C.C. al Partidului Muncitoresc Român a hotărât înființarea Gospodăriilor agricole de stat și a gospodăriilor agricole colective. În 1951 a luat ființă G.A.C. „Victoria Socialismului” în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pământurile de la Oncești țineau din zare în zare, cuprinzând, deopotrivă, păduri, teren arabil, imaș, luncă și fânaț. Odată cu înmulțirea membrilor familiilor, aceste pământuri s-au divizat, loturile fiind tot mai înguste. După desființarea cooperativelor agricole de producție, prin aplicarea legii agrare, fragmentarea acestor pământuri a continuat. Repartizarea pământurilor între moștenitori și nerespectarea Legii 18/1990, au dat naștere la interminabile procese care fac să se adeverească zicala „un petic de pământ - un sac de hârtii”, ce face referire la volumul mare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Stănilești, în fața oștilor turcești. În secolul al XIX - lea au existat și evenimente politice marcante. Astfel, în 1831 s-a simțit febra răscoalelor țărănești datorată înăspririi vieții țăranilor prin impunerea „legii clăcii”. Prevederile „Regulamentului Organic al Moldovei” referitoare la relațiile agrare au dat naștere la o răscoală la care au fost și participanți din satele Gorghești, Tomozia, Lichitișeni, Godinești ș.a. La 27 martie 1848, la Adunarea de la Iași, în vederea pregătirilor Revoluției de la 1848 din Moldova, a participat un grup de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fiecare duminică, începând de la 7 decembrie 1908, redacția și administrația la Clubul: Conservator - strada Dobranici nr. 2 Bârlad este scos pe piață în condițiile când, „în urma sângeroaselor răscoale țărănești din primăvara anului trecut și a dezordinii produsă de neizbutitele reforme agrare votate cu acest prilej, s‐a risipit indiferența tuturor acelora care se ținuse până acum departe de orice manifestare politică .” Presa fiind „cel dintâi, și cel mai puternic mijloc de răspândirea ideilor politice” și „credincioși neclintiți ai 133 principiilor conservatoare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
zilnică cât și îmbunătățirea tematică și de conținut a acestuia. Exista un colegiu redacțional din care în afară de redactorul șef și secretarul general de redacție mai făceau pa rte șefii de secții: viața de partid și organizații de masă, informații, economică, agrară, politică internă și externă, cultural‐ științifică ‐ sportivă, documentare, scrisori și corespondență, adminis trativă. Redactor șef rămâne Rubin Schulimsohn, secreta r general de redacție - Lupșa Anatolie iar secretari Ouatu Alice și I. Pârâianu, șef al secției economice C. Zarzalin cu C.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
secției economice C. Zarzalin cu C. Tănase, Oct. Gâlea - redactori, la viața de partid - Vasile Chelaru - șef iar redactori Elena Prisecaru, Alex Miu, Mihai Ursu, Teofil Enășescu; informații - șef Eugen Mihăescu iar redactori C. Stoicescu, Gh. Ghindă, Ion Codreanu; secția agrară era coordonată de Ion Cărare iar ca redactori erau Cezar Buda, Emil Ghidu; secția de politică internă și externă era în grija lui 181 Grimberg Melic iar redactor Georgeta Palmaciu; la documentare lucra I. Spiridon - într‐o sală mare se
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fost acceptate, cu trei mai multe față de anul 2003”. (Source: Prodidactica). Cultura organizațională. Vom defini cei doi termeni ai conceptului: Generic, cultura reprezintă totalitatea valorilor materiale și spirituale create de omenire pe parcursul istoriei. Dacă i se adaugă un adjectiv: arheologică, agrară, națională, tehnologică etc., evident, definiția se va Încadra la domeniul respectiv. În sens originar, cultură Însemna lucrarea pământului, În strânsă legătură cu verbul latinesc colo, colere [mai ales cu participiul: cultus, a, um]: a lucra, a Îngrijii. Cultus Însemna cult
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]