5,707 matches
-
mai depărtate de fojgăiala diurnă, cele de dorit a se îngriji de transfigurările cît de cît elevate ale realității, suferă, și ele, de aceeași perversă voluptate a adulmecării sordidului. Ocolind genul de proză, cvasigeneralizat, care se hrănește doar cu cernelurile agresivității și grobianismului, în care umorul negru, adiacent, nu mai are nici măcar minimul efect scontat de îmblînzire a lecturii, să ne oprim la un caz paradigmatic: Lucian Pintilie. Realizator excepțional, om al rezistenței anticomuniste, cineastul de vogă internațională se află într-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ieșenii în zilele premergătoare sărbătorilor și mai ales de Revelion depășește obișnuita noastră toleranță și se așază într-o stare de-acum îngrijorătoare: o întreagă generație crudă, care vine din urmă, se află, în prezent, sub semnul primitivismului și al agresivității. Sărbătorile de iarnă n-au fost decît unul din prilejurile de manifestare. Învierea va fi, și ea, alt prilej. - adolescenți, dar și copii, cu apucături de japițe decerebrate și cinice bîntuie de cîteva săptămîni trotuarele și cu poftă împrumutată probabil
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
trista constatare că, de data asta, de aceste sărbători, ceva rău prevestitor și-a făcut apariția în și așa imprevizibila societate în care ne mișcăm, trebuie să vedem că, în mic, isteria petardelor reface (deocamdată doar așa) imensa poftă de agresivitate a unei mase din ce în ce mai incontrolabilă, trăind la limita subdezvoltării. Ce-i de înțeles, deci? Unde trebuie căutată explicația? Cu o oră înaintea Revelionului, pe fondul bombardamentului general la care era supus orașul, am deschis fereastra, să văd ce-i cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în perioadele ofensive ale modernismelor europene. Treptat însă, după război, se stinsese. Lumea se schimbase, dispăruseră clasele suprapuse, dar și emblematicul "mic burghez", țintă predilectă a nebuniilor avangardiste. Calul lor de bătaie. Cel care trebuia, o dată pentru totdeauna, anulat prin agresivitate și deriziune. Altele deveniseră armele orgoliului. Se produsese, în fond, o nivelare a societății postbelice, artiștii nu mai percepeau propria marginalizare ca efect al coalizării micilor burghezi, prosperi și suficienți, împotriva originalității lor oricum stridente. "Democratizarea" după care tînjiseră aproape
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ține, încrîncenarea de la masa libației transferîndu-se, cu aceeași hachiță, dincoace, în artă, unde, măcar ideal, confruntării i-ar sta bine în lumină azurie, de eden terestru. Dacă n-ar exista convingerea că pictura sa e una de indubitabilă calitate, atunci agresivitatea cu care, periodic, îmi "cere părerea", m-ar indispune. Așa însă, trăind de-o viață în această grădină cu de toate ale Domnului numită suav climat supliciul contemplării la care sînt supus, deși repetîndu-se, mă amuză. Tot așa, cu ani
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în stînga) și urlu: Nuca ta de cocos, asta-i problema! Ne-afundăm din ce în ce într-o lume tot mai răstită, iar hecatomba din 11 septembrie trecut nu e decît începutul unei istorii imprevizibile, cu un singur vector: agresivitatea. În ce ne privește, dacă dictatura comunistă ea însăși agresivă a reușit, prin teroare, să țină sub preș gunoaiele violenței, într-o societate viciată de perfidia bolșevismului importat, după decembrie '89 nici o forță, fie ea și criptocomunistoidă, n-a fost
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
se înfățișează azi în armură belicos argotică, încît cu greu aș mai putea... relectura plăcut proza sa insurgentă de Nou Roman. Interviul pe care manierata Rodica Binder reușește, eroic, să-l ia mofluzului francez pentru România literară e presărat de agresivități lexicale greu de suportat: "este oricum o părere complet idioată"; "dar nu este o idee, este o prostie"; "am spus nu". Iar ca autoașezare infatuată în paradigmă: "Noul Roman poate fi acuzat de orice, numai de modestie nu (rîde)". Da
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
asurzitor, de joasă altitudine, pe cînd în înalturile tăcute, avioane minuscule desenează, pe același cer, dîre albe, duble: senzație ambiguă, de securitate, asigurată de statutul cu atîta greutate NATO, dar și de vagă spaimă în mijlocul unei lumi pîndite mereu de agresivitate. Dacă așa stau lucrurile sus, aici, jos, motocicliști din pelicule horror sparg, în grupuri demente, liniștea bulevardelor, făcînd parte din alt regn. Nu. Pe terasa de lîngă podul Wilson, cu vehicule în repaus și cu fioroasele căști pe masă, motocliștii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
scopul extinderii influenței sale politice. Fadeev acordă, de asemenea, o mare importanță mobilurilor politicii externe țariste dictate de necesitatea contracarării politicii externe a marilor puteri europene. Pornind de aici, el acuză pe acei istorici occidentali care scot în relief numai agresivitatea politicii ruse și pretinsul rol de apărare jucat de puterile apusene. În această din urmă privință, istoricul sovietic ține în mână atuuri justificate, numai că s-ar cuveni să nu piardă din vedere că, în epoca la care ne referim
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
echipei. După dezbaterea fiecărui mesaj, discuția este reluată pentru a oferi auditoriului posibilitatea de a formula alte idei. Practica a demonstrat că elevii care ascultă își formează abilitatea de a analiza critic, iar mesajele transmise au o doză mare de agresivitate. Din acest motiv, profesorul trebuie să identifice sursele unui eventual conflict sau să intervină pentru a temera disputele. La sfârșitul reuniunii-panel, liderul-anmator sau cadrul didactic sintetizează ideile dezbătute și evaluează punctele de vedere exprimate. Discuția-panel are meritul de a evidenția
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
cinci factori enunțați mai sus. De asemenea, poate provoca apariția sau escaladarea conflictelor prin așteptări exagerat de înalte față de elevi, conducând clasa prin reguli inflexibile, bazându-se în permanență pe utilizarea autorității, instaurând o atmosferă de teamă si neînțelegere. Între agresivitate si inacțiune există o gamă foarte largă de răspunsuri. A câștiga sau a pierde, ca individ, nu sunt singurele ieșiri posibile dintr-un conflict. Cea mai bună soluție este cea în care ambele părți câștigă. Utilizarea consecventă si repetată a
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3127]
-
RON 5 20 RON 49,9 RON 10 50 RON 99,9 RON 15 100 RON 149,9 RON 20 150 RON 199,9 RON 25 200 RON 30 În aceeași serie au mai apărut: (selectiv) Laurențiu Șoitu, Cornel Hăvîrneanu, Agresivitatea în școală Gabriel Albu, Comunicarea interpersonală Elena Dimitriu-Tiron, Consiliere educațională Ana Stoica-Constantin, Creativitatea pentru studenți și profesori Emil Stan, Despre pedepse și recompense în educație Roxana Tudorică, Dimensiunea europeană a învățămîntului românesc Elena Dimitriu-Tiron, Dimensiunile educației contemporane Horst Siebert, Învățarea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
au nevoie de conduși (elevii), și invers, ca să-și exercite afecțiunea, dar și ostilitatea, iubirea, ca și ura. Învățătorul este un fel de „tată” fondator, ale cărui prime privațiuni față de „fiu” vor fi răzbunate mai târziu, prin descărcare anxioasă și agresivitate. „Crima” eliberatoare Îl face pe discipol să continue opera Învățătorească - dar fără Învățător! Mai târziu, vag și edulcorat, Își va aminti și de acesta, pentru că nostalgia după timpurile apuse potolește ura, iar dorul după efigia Învățătorului reînvie. Într-o cheie
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
acestea în conformitate cu doctrina militară a Rusiei, a declarat I. Baluevskii. Declarațiile de mai sus, după părerea mea, nu denotă o modificare în strategia rusă, fiind semnificative însă pentru că au fost făcute publice, în mod repetat, pe fondul creșterii treptate a agresivității Moscovei, determinată de dezvoltarea economică semnificativă de după 1991, precum și de normalizarea situației interne, de revenirea treptată a Rusiei la politica de forță pe plan militar. Avertismentele intervin pe fondul controverselor dintre Rusia și Occident, cu privire la planurile de instalare a scutului
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
eliberare națională a popoarelor din acea regiune. Solidaritatea poporului român cu lupta popoarelor din Indochina (Vietnam, Laos, Cambogia) împotriva dominației colonialiste, a îmbrăcat forme multiple: întruniri și demonstrații, largi campanii de presă, ajutoare în medicamente și bani, în condițiile creșterii agresivității puterilor fasciste, când independența națională și integritatea teritorială a statelor erau grav primejduite. După august 1944, în România s-a desfășurat o largă campanie de presă în sprijinul luptei duse de forțele revoluționare din Vietnam. România a fost printre primele
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
pentru conferință încât au putut să pareze ușor manevrele contrare; în afară de aceasta, cerințele lor au fost atât de excelent formulate, încât nimeni nu a putut să se pronunțe împotriva lor"; presa canadiană releva că "România a deținut vedeta în cadrul unei agresivități a țărilor mici"; Corriere della sera sublinia că poziția românească este "justă, logică și principială" și releva "demnitatea cu care România și-a menținut punctul de vedere"; să reținem în final opinia unui comentator britanic, potrivit căreia "Reprezentanții români au
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a insultelor și ofenselor, de a obține dreptatea și toate lucrurile dorite de la viață (Eron, 1992, p. 143). Deci, modul de reprezentare a violenței și duratele televizionării sunt un factor posibil pentru unii autori, cert pentru alții, de amplificare a agresivității și a violenței în viața reală, precum și de creștere a riscului îmbolnăvirilor. În cercetările efectuate în alte țări se urmărește să evidențieze în ce măsură sunt receptate și cum sunt interpretate două categorii diferite de ficțiuni: cele pentru tineret (și adulți) și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ceea ce vedem sistematic în schema narativă a serialelor americane difuzate și de televiziunile din România) cu procedeul tehnic al filmării preferențiale în „plan apropiat” (deci asocierea dintre o anumită schemă narativă și anumite procedee de vizualizare), favorizează reprezentarea violenței și agresivității ca un fapt uman natural (mai puțin cultural), ceea ce conduce la o reprezentare a violenței televizuale într-o perspectivă apropiată darwinismului social. Consecința mai generală a acestei combinații de schemă narativă și de tehnică a filmării constă, în cele din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
interacțiunii umane din zona interpersonală intimă - ceea ce vedem sistematic în schema narativă a serialelor americane) cu procedeul tehnic al filmării preferențiale în „plan apropiat” (deci asocierea dintre o anumită schemă narativă și anumite procedee de vizualizare), favorizează reprezentarea violenței și agresivității ca un fapt uman natural (mai puțin cultural), ceea ce conduce (după cum afirmă cele două cercetătoare) la o reprezentare a violenței televizuale într-o perspectivă apropiată darwinismului social. Consecința mai generală a acestei combinații de schemă narativă și de tehnică a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
primul loc al canalelor terestre hertziene canalul cultural franco-german ARTE, deci un canal ce difuzează programe, practic, lipsite de violență. Consecințe și efecte asupra indivizilor Majoritatea cercetărilor realizate asupra efectelor violenței mediatice au avut ca obiect măsurarea influenței acesteia asupra agresivității (dimensiunea psihologică măsurabilă) prin intermediul instinctului de imitație. Cele mai cunoscute cercetări în acest sens sunt cele ale lui Rowland (1983), Rubinstein (1980), Goldstein (1986). Aceste cercetări vor inspira metodologic și o parte dintre investigațiile noastre, cu precizarea că vom lua
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cunoscute cercetări în acest sens sunt cele ale lui Rowland (1983), Rubinstein (1980), Goldstein (1986). Aceste cercetări vor inspira metodologic și o parte dintre investigațiile noastre, cu precizarea că vom lua în considerare criticile aduse cercetărilor centrate pe noțiunea de agresivitate care reduc explicația actelor violente ale minorilor la relația dintre imitație, agresivitate, expunerea la violența mediatică, ignorând sau subestimând variabilele sociale (mediul social, sărăcie, grupuri marginalizate etc.). Întrebările cărora trebuie să li se răspundă sunt următoarele: Expunerea la violența mediatică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
1980), Goldstein (1986). Aceste cercetări vor inspira metodologic și o parte dintre investigațiile noastre, cu precizarea că vom lua în considerare criticile aduse cercetărilor centrate pe noțiunea de agresivitate care reduc explicația actelor violente ale minorilor la relația dintre imitație, agresivitate, expunerea la violența mediatică, ignorând sau subestimând variabilele sociale (mediul social, sărăcie, grupuri marginalizate etc.). Întrebările cărora trebuie să li se răspundă sunt următoarele: Expunerea la violența mediatică are drept consecință principală inducerea unui fenomen de incitare, sau are și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Expunerea la violența mediatică are drept consecință principală inducerea unui fenomen de incitare, sau are și alte consecințe? Care sunt funcțiile societale și sistemice ale violenței mediatice, cum percep copiii și adolescenții această violență? În ce constă pertinența cercetărilor asupra agresivității care au susținut o relație directă între violența mediatică și manifestările de violență din viața reală? Dacă și în ce mod scenele de violență din media condiționează modul în care copiii și tinerii înțeleg realitatea? În ce constă influența violenței
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
violenței mediatice depinde de teoria încadrării și abordării acestora. Fiecare dintre marile teorii conduce la definirea unor tipuri de efecte. Dacă luăm în considerare clasificarea teoriilor propusă de Rémy Riffel, vom constata identificarea următoarelor tipuri de efecte. Astfel: 1. Teoria agresivității încadrează patru categorii de efecte: a) efectul de catharsis (eliberarea de pulsiuni agresive și violente); b) efectul de învățare socială (aproprierea și imitarea actelor violente, a „eroilor” violenți și a comportamentelor violente); c) dezinhibarea (favorizarea declanșării agresivității și trecerea la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Astfel: 1. Teoria agresivității încadrează patru categorii de efecte: a) efectul de catharsis (eliberarea de pulsiuni agresive și violente); b) efectul de învățare socială (aproprierea și imitarea actelor violente, a „eroilor” violenți și a comportamentelor violente); c) dezinhibarea (favorizarea declanșării agresivității și trecerea la acte violente prin pierderea reținerilor la comiterea de acte violente); d) incitarea și imitarea (provocarea directă la acte și comportamente violente). 2. Teoria desensibilizării reține în mod deosebit caracterul difuz al influențelor violenței mediatice și, în consecință
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]