8,962 matches
-
reduși la o condiție mizeră, poate mai mult ca a celor din nord. Alungați în primul rând de slavi, ei au început să rătăcească din loc în loc, ca păstori, în timp ce la nordul Dunării, daco-romanii au putut rămâne, măcar în parte, agricultori. Ar trebui studiat, în acest sens, limbajul țărănesc din cele două dialecte, daco-român (nord) și aromân (sud). Apoi, rămâne de explicat de ce latina a înlocuit în asemenea măsură și atât de rapid limba autohtonă (dacă), încât în limba română nu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
restrâns, ci o regiune întinsă. În sud-estul Europei, la începutul evului mediu, poporul român era (și a rămas) cel mai numeros. În evul mediu, românii erau un popor de spații mari (întinse), ei nu aveau orașe, ci erau păstori și agricultori (țărani). Românii, ca popor, s-au închegat pe un spațiu mult mai întins, care includea Dacia (nordul Dunării) și regiunea sud-dunăreană (balcanică). Marginile romanității răsăritene se pot stabili pe temeiul numelor latine din inscripții și a a denumirilor de localități
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în părțile Pindului, ca și în acelea ale Carpaților, păstorul transhumant, care amestecă și armonizează graiul.39 În sudul Dunării, se menține deosebirea între limba orașelor din apusul regiunii (coasta dalmată) și limba muntelui, a sălașelor de păstori, în timp ce limba agricultorilor dispare în Balcani. Dimpotrivă, limba aceasta se păstrează într-o regiune unde orașele mor, dar unde păstorul nu este atoatestăpânitor, adică pe malul stâng al Dunării. Însemnătatea părăsirii oficiale a Daciei este, în acest fel, hotărâtoare pentru alcătuirea limbii românești
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pe malul sudic al Dunării, formațiuni politice autonome, alcătuite din alogeni și localnici, numiți de cronicari "barbari amestecați" (mixo-barbari). Acestea întrețineau legături de amiciție (alianță) cu pecenegii, instalați în nordul Dunării, și se sprijineau pe o populație rurală, păstori și agricultori, dar și pe orașele implicate în comerțul din regiune. Relațiile formațiunilor din sud cu populația din nordul Dunării aveau și o motivație militară, rezistența împotriva Imperiului și mai ales a fiscului bizantin, care pretindea dări în bani pentru întreținerea armatei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pe o suprafață întinsă, în nordul și în sudul Dunării. Spre sfârșitul acestui secol, întreaga regiune sud-dunăreană se afla, nominal, sub stăpânirea Imperiului. În perioada aceasta, la românii sud-dunăreni se produsese o diferențiere socială în sânul obștilor de păstori și agricultori, s-au conturat centre militare și comerciale, ceea ce a permis o concentrare teritorială și, ulterior, închegarea de unități etnice și statale. Toate aceste procese social-politice au avut loc în sudul Dunării anterior celor petrecute în nordul regiunii. Vlahii din sud
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Pudilă, îl vestea pe împărat, aflat la Anchialos, pe litoralul Mării Negre, despre trecerea cumanilor peste Dunăre. Dar, în general, stăpânirea bizantină ce s-a prelungit două secole la sud de Dunăre, a sfârșit prin a nemulțumi pe cei de jos, agricultori și păstori, din cauza fiscalității și a nedreptăților din Imperiu. Pe lângă privilegiile economice și politice, românii sud-dunăreni aveau și unele obligații militare, precum apărarea frontierei nordice a Imperiului. În regiunile dintre Dunăre și Haemus, trăiau alături de români și bulgari, și grupuri
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
acesteia îi este propriu faptul de a fi producător direct, posedând anumite mijloace proprii, necesare pentru munca sa și pentru agonisirea traiului-țăranii își desfășurau munca la câmp în mod independent și în industria casnică. Ca situație juridică, țăranii pot fi agricultori liberi și dependenți, în diferite grade și forme de stăpânire feudală. Tendința generală în perioada de feudalizare a societății transilvane este transformarea țăranului din om liber într-unul dependent, plătind dijmă sau făcând clacă, ba chiar devenind iobag. Dar atât
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Dar atât țăranii liberi cât și cei dependenți își păstrau caracteristicile economice: ei rămân mereu plugari și au mijloace proprii de subzistență. Izvoarele din secolele XII-XIII desemnează populația sătească sub mai mulți termeni: populi (locuitori, oameni), rustici (țărani), aratori (plugari, agricultori), villani (săteni), homines libri (oameni liberi), habitatores (locuitori), hospites (oaspeți), coloni (coloni, țărani), iobagiones (iobagi), vulgares (oameni de rând sau de jos), pauperes (săraci), plebei (oameni de jos), inquilinii (jelerii), ministeriales (slujitori), famuli (servitori, slugi), dușnici (robi dăruiți), libertini (robi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
managerul Ioan Bălan sunt prezențe active în organizația APRIL și în sistemele de lobby care încearcă protejarea unor structuri rurale și a unor relații rezonabile cu țăranii fermieri, astfel încât interesele industriei să se armonizeze pe termen lung cu cele ale agricultorilor. Managerul știe că industria laptelui este vulnerabilă la perturbații provocate de măsuri administrative intempestive și de aceea militează pentru coerență și pentru organizarea „breslei”. În discuție este, în special, politica de subvenții a statului pentru alinierea la normele europene în
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
tineri sau maturi, care este tipul cel mai răspândit și mai consistent. C. se poate cânta dimineața („zăorit”), seara sau noaptea. De multe ori este individualizată după situația socială sau civilă a gazdei. Există c. pentru logofăt, primar, preot, păstor, agricultor, pescar, dar și pentru copil mic, fată mare, flăcău, bătrân, văduv, ba chiar pentru animalele domestice. Transmiterea urării se face indirect, printr-o alegorie în care cel colindat este pus în situații favorabile și i se atribuie calități excepționale. De
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
din târgușorul de odinioară (Cismarul, Croitorul, Coșarul, Brutarul, Tinichigiul) ș.a. Discursul reinterpretează sensurile limbajului comun, transformându-l într-un soi de comentariu deviat și subtil ironic: „A primit să stea în intimitatea oului de furat. Mecena național: pozează pentru Grigorești. / Agricultor în orele libere, îngrașă pământul. / În raport cu taurul, e pur și simplu o vacă. / Iar după mamă e supus elvețian” (Boul). Notații aforistice, asocieri neașteptate sunt placate pe texte scrise deja sau pe un univers domestic. Pagina e încărcată cu viniete
COSTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286442_a_287771]
-
, Tudor (21.V.1880, București - 14.VII.1967, București), poet, prozator și gazetar. Era fiul lui Nicolae Theodorescu (inițial Nicolae Tudor Cojocaru), cu obârșia în Cărbunești-Gorj, agricultor (arendaș la Martalogi și Costești), funcționar la banca din Pitești. Identitatea mamei, cea impusă de actul de naștere dat publicității - în care A. apare ca fiu legitim al lui Nae Theodorescu și al Mariei Iliescu -, este contrazisă de mărturii ale
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
BÂRLEA, Ovidiu (13.VIII.1917, Bârlești-Mogoș, j. Alba - 7.I.1990, Cluj-Napoca), folclorist și prozator. Este fiul Mariei (n.Costinaș) și a lui Ioan Urs Bârlea, agricultor. B. face școala primară la Bârlești (1924-1928), studii gimnaziale la Baia de Arieș (1928-1929), Liceul Militar în Târgu Mureș (1929-1937) și studii universitare de litere (filologie modernă) la București (1937-1939, 1940-1942). Este funcționar câteva luni în Departamentul naționalităților (1948-1949), apoi
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
, Nicolae (18.III.1874, Krușovo, Macedonia - 28.I.1952, București), prozator și ziarist. Este fiul lui Constantin Batzaria, agricultor înstărit și negustor. A urmat primele clase în satul natal, cu un învățător chemat din România, pentru a merge apoi la liceul românesc din Bitolia. Absolvent din 1891 al liceului, este inclus între cadrele didactice în 1891-1892 și 1895-1902, între
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
subdezvoltate, argumentau structuraliștii, piețele bunurilor finale sunt mai evoluate decât piețele factorilor de producție. Chiar și așa, organizarea pieței bunurilor este incompletă. Aceasta determină trei tipuri de diferențiale de preț: diferențialul între prețul de vânzare și de cumpărare en-detail pentru agricultori și prețurile cu ridicata ale mărfurilor în orașe; diferențe regionale ale prețului aceluiași bun; variații sezoniere ale prețurilor produselor agricole, care formează ponderea covârșitoare a output-ului național. Într-o economie subdezvoltată, având costuri de transport și marketing mai mari
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
număr mare de firme este mult mai mic pentru o bancă dacă bonitatea acestora e cunoscută decât în cazul aceluiași volum de credite pentru un număr foarte mare de mici debitori rurali. În plus, cheltuielile de informare privind solvabilitatea micilor agricultori și meseriași rurali sunt prohibitive. Costurile de tranzacție foarte ridicate explică nivelul scăzut al fluxurilor financiare între sectorul modern și sectorul tradițional. Acesta din urmă suferă un permanent blocaj financiar, neavând acces la credite și alte finanțări moderne și fiind
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
aproape patru decenii de progresul țărilor sărace. El a folosit observația directă și analiza empirică, plecând, cum era firesc, de la nevoia de transformare a agriculturii. Condițiile ameliorate ale producției agricole, schimbul de produse pe piață, creșterea standardului de viață al agricultorilor și extinderea economiei monetare ar fi permis demarajul procesului de dezvoltare economică. Creșterea puterii de cumpărare a populației rurale determina o extindere a pieței pentru produse industriale și obținerea capitalului necesar investițiilor în industriile de prelucrare. Diviziunea și specializarea activităților
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
creșterii productivității muncii, implicit creșterii economice. Pentru aceasta nu erau necesari factori speciali precum strategia de industrializare, protejarea producției naționale și implicarea guvernului într-o varietate de industrii, prin naționalizare și construirea de întreprinderi publice, așa cum recomanda inițial Economia dezvoltării. Agricultorii trebuiau lăsați să utilizeze liber factorii de producție și să vândă surplusul pe piață, inclusiv la export. Utilizarea competitivă a factorilor abundenți (mână de lucru și teren agricol) punea în mișcare stimulentele necesare acumulării de capital și creșterii economice. „Greșeala
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
progresul cunoașterii. Diferențele de productivitate a solului nu sunt o variabilă utilă pentru a explica de ce oamenii sunt săraci în multe părți ale lumii. Ceea ce contează cel mai mult în cazul terenului agricol sunt stimulentele și oportunitățile asociate, pe care agricultorii trebuie să le aibă pentru a crește oferta efectivă de teren prin investițiile care includ contribuțiile cercetării agricole și ameliorarea calificării umane. O parte integrantă a modernizării economiilor este declinul importanței economice a terenului agricol și o creștere a celei
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
a populației din industriile urbane, să formeze o clasă de întreprinzători și să dezvolte industria de prelucrare. Problema, remarca profesorul de la Chicago, nu era absența calităților antreprenoriale, ci inexistența stimulentelor pentru agricultura comercialistă. În plus, investițiile în sănătatea și educația agricultorilor ar fi determinat creșterea productivității muncii și a eficienței utilizării resurselor. „Dacă pământul în sine nu este un factor critic în starea de sărăcie - arăta Schultz -, agentul uman este. Investițiile în ameliorarea calității populației (sănătate și școlarizare) pot întări semnificativ
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
Dacă pământul în sine nu este un factor critic în starea de sărăcie - arăta Schultz -, agentul uman este. Investițiile în ameliorarea calității populației (sănătate și școlarizare) pot întări semnificativ perspectivele economice și bunăstarea oamenilor săraci. Stimulentele pe care le primesc agricultorii sunt foarte distorsionate în multe țări slab dezvoltate. Efectul acestor distorsiuni induse de guvern este că reduc contribuția economică pe care agricultura este capabilă să o facă. „Motivul” acestei distorsiuni induse de guvern este politic - favorizarea populației urbane pe cheltuiala
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
indiferent la stimulentele economice, deoarece se presupune că este puternic angajat către modul tradițional de producție. Industrializarea rapidă este văzută ca fiind cheia progresului economic. Politica este proiectată să dea prioritate industriei, ceea ce include menținerea unui preț scăzut la alimente. Agricultorii din toată lumea, în operarea cu costurile, veniturile și riscurile, sunt agenți economici care fac calcule. În cadrul domeniului lor, ei sunt întreprinzători care raționează mai subtil decât o recunosc mulți experți. Cu toate că fermierii diferă din motive de școlarizare, sănătate și experiență
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
ceea ce e greu de argumentat, date fiind ipotezele foarte restrictive, atunci rata capital/ output devine o variabilă aflată într-o anumită măsură sub controlul planificatorilor. Decidenții politici din țările slab dezvoltate, în care capitalul este rar, pot încerca să inducă agricultorilor și industriașilor utilizarea de tehnologii mai intensive în muncă. Atunci, pentru o cantitate dată de economisire și investiții, atât creșterea economică, cât și ocuparea forței de muncă pot avea niveluri mai ridicate. Oricum, forma funcției neoclasice agregate este: Y = F
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
a ecuației (5). Neînserând K în ecuația (4), formula devine: Unde: - rata dobânzii = i - ponderea investițiilor brute interne în PIB datele privind ponderea venitului muncii în venitul național (WL) sunt salariile totale plătite la muncitorii industriali plus salariile „calculate” pentru agricultori. Ponderea venitului capitalului în venitul național (WK) este formată din dobânzi și profituri. Într-o funcție cu două input-uri, WK cuprinde și venitul activelor imobiliare (inclusiv renta terenurilor). O formă mai completă a funcției agregate de producție este: Y
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
Moldova. Ce sâmbure de rezistență ar putea prezenta în contra vreunei călcări o țară compusă din proletari agricoli, proletari negustorești, precum e marea majoritate a evreilor și o mână de boieri cufundați în datorii? Cu toate acestea moldovenii sunt mai buni agricultori decât muntenii. Dar ce folos? Raporturile sunt în adâncul lor nesănătoase, între popor și clasele dirigente s-au întrepus o întreagă rasă sterilă de mijlocitori, care ruinează și pe unii și pe alții, înzestrată cu toate instinctele rapace ale lipsei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]