4,523 matches
-
agriculturii. Acțiunea sectorială prin intermediul Asociațiilor Producătorilor Agricoli este motivată de către UE prin necesitatea de a traduce în practică cea ce stipulează art. 39 al Tratatului de la Roma, mai ales în ceea ce privește punctele legate de stabilizarea piețelor, siguranța aprovizionării populației cu produse agroalimentare și la asigurarea unor prețuri mai bune pentru consumatori. Importanța atribuită de către legislatorul comunitar asociațiilor de producători agricoli și altor categorii de organizații economice ale acestora, pentru punerea în aplicare a prevederilor Tratatului de la Roma, rezultă din funcțiile atribuite acestora
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de către Alianța Cooperatistă Internațională, în anul 1993 cooperativele agricole din țările membre UE, Suedia , Austria și Finlanda numărau 14 milioane de membri. Ele asigurau 55% din necesarul de input-uri pentru fermele agricole și dețineau 60% din totalul pieței produselor agroalimentare. Este dificil de estimat numărul total al cooperativelor agricole din țările europene deoarece nu există date statistice pentru toate țările. Cu toate că mișcările cooperatiste din țările membre UE au cunoscut de-a lungul deceniilor perioade de crize și faze de tranziție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
etc.; întreprinderile cooperatiste sunt mai puternice (fapt demonstrat de valoarea vânzărilor pe cooperativă și asociat). Acestea furnizează peste 50% din mijloacele tehnice și contribuie cu peste 60% la transformarea produselor agricole. Ponderile deținute de către cooperativele din UE în diferitele sectoare agroalimentare sunt prezentate în tabelul 2.2. Tabelul 2.2 Cotele de piață deținute de către cooperative pe sectoare de activitate în unele țări membre UE Nr. crt. Țara Ponderea deținută de cooperative în sectorul (%) Lactate-brânzeturi Fructe-legume Carne Aprovizionare Cereale 1 Belgia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de evoluție spre forme proprii întreprinderii private"36. Reformarea modelului cooperației agricole italiene s-a produs într-o perioadă cu puternice schimbări politice și economice pe plan mondial care au generat procese de restructurare și de concentrare în întregul sistem agroalimentar. Problemele care trebuiesc rezolvate de către întreprinderile cooperatiste pentru a continua să opereze pe piețele agroalimentare sunt legate de: insuficienta capitalizare a acestora, nivelul de îndatorare ridicat, cheltuielile mari de gestiune, relațiile cu piața, cu lumea bancară etc.. Toate acestea aveau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
produs într-o perioadă cu puternice schimbări politice și economice pe plan mondial care au generat procese de restructurare și de concentrare în întregul sistem agroalimentar. Problemele care trebuiesc rezolvate de către întreprinderile cooperatiste pentru a continua să opereze pe piețele agroalimentare sunt legate de: insuficienta capitalizare a acestora, nivelul de îndatorare ridicat, cheltuielile mari de gestiune, relațiile cu piața, cu lumea bancară etc.. Toate acestea aveau efecte negative asupra capacității de autofinanțare a întreprinderii. Mișcarea cooperatistă din Italia este implicată în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de producție de pe raza aceluiași consiliu unic. Scopul creării de asociații intercooperatiste era acela, de a construi complexe zootehnice mari , sere și solarii, de a înființa plantații pomicole și viticole, de a construi complexe pentru depozitarea, prelucrarea și valorificarea produselor agroalimentare, precum și prestarea unor activități industriale și a unor servicii. Deși formele organizatorice create în agricultura țării noastre în perioada comunistă erau considerate, de către autoritățile vremii, "forme superioare de înalta eficiență economică", ele s-au dovedit a fi un eșec, fapt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
repartizarea și dezvoltarea armonioasă a căilor de comunicație și a localităților rurale. Acest potențial important nu este valorificat în mod corespunzător, astfel încât, după înfăptuirea reformei agrare din 1990 agricultura nu a reușit să asigure (în unii ani) necesarul de produse agroalimentare pentru consumul populației, fiind necesare importuri de astfel de produse. 4. 1. Agricultura în perspectiva dezvoltării economice a României Dată fiind perioada de criză structurală profundă pe care o parcurge economia României, datorată pe de o parte dezechilibrelor moștenite de la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
63,3 3 Populația activă ocupată 27,5 37,5 41,3 36,3 4 Stocul de capital fix 10,9 7,98 2,11 1,45 5 Investiții 16,8 6,5 7,9 11,6 6 Ponderea produselor agroalimentare în exporturi 4,6 7,1 3,25 3,14 7 Ponderea produselor agroalimentare în importuri 3,9 6,2 7,11 6,57 8 Ponderea produselor agroalimentare în cheltuielile totale de consum privat 54,8 58,6 53,4
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
4 Stocul de capital fix 10,9 7,98 2,11 1,45 5 Investiții 16,8 6,5 7,9 11,6 6 Ponderea produselor agroalimentare în exporturi 4,6 7,1 3,25 3,14 7 Ponderea produselor agroalimentare în importuri 3,9 6,2 7,11 6,57 8 Ponderea produselor agroalimentare în cheltuielile totale de consum privat 54,8 58,6 53,4 53,2 9 Valoarea adăugată brută 15,2 19,15 12,5 12,65
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Investiții 16,8 6,5 7,9 11,6 6 Ponderea produselor agroalimentare în exporturi 4,6 7,1 3,25 3,14 7 Ponderea produselor agroalimentare în importuri 3,9 6,2 7,11 6,57 8 Ponderea produselor agroalimentare în cheltuielile totale de consum privat 54,8 58,6 53,4 53,2 9 Valoarea adăugată brută 15,2 19,15 12,5 12,65 Sursa: Calculat pe baza datelor din Anuarul Statistic al României Din datele tabelului 1
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
investițiilor de capital de la 16,8% în 1989, la 6,5% în 1997, pentru ca în 2002 să ajungă la 11,6%. Acesta a determinat o productivitate socială a muncii scăzută. o evoluție favorabilă au cunoscut-o ponderile deținute de produsele agroalimentare în importurile țării noastre, în timp ce ponderea acestora în exporturi a fluctuat. Evoluția fluctuantă a exporturilor românești de produse agroalimentare se poate datora fie competitivității scăzute a acestora pe piața mondială, fie variațiilor mari de la un an la altul în producția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
11,6%. Acesta a determinat o productivitate socială a muncii scăzută. o evoluție favorabilă au cunoscut-o ponderile deținute de produsele agroalimentare în importurile țării noastre, în timp ce ponderea acestora în exporturi a fluctuat. Evoluția fluctuantă a exporturilor românești de produse agroalimentare se poate datora fie competitivității scăzute a acestora pe piața mondială, fie variațiilor mari de la un an la altul în producția națională; în legătură cu ponderea deținută de către produsele agroalimentare în cheltuielile totale de consum, se observă că acestea dețineau și înainte de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
acestora în exporturi a fluctuat. Evoluția fluctuantă a exporturilor românești de produse agroalimentare se poate datora fie competitivității scăzute a acestora pe piața mondială, fie variațiilor mari de la un an la altul în producția națională; în legătură cu ponderea deținută de către produsele agroalimentare în cheltuielile totale de consum, se observă că acestea dețineau și înainte de 1990 o valoare ridicată (54,8%), dar se evidențiază o creștere cu 3,8 puncte procentuale în 1997 după care s-a înregistrat o tendință de scădere. Această
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
a ponderii producției altor sectoare ale economiei. Aceste evoluții, prezentate în tabelul 1 evidențiază începutul unui proces de reagrarizare a economiei românești, aflate în tranziție, cu implicații nefavorabile asupra trendului productivității sociale a muncii. Datorită decapitalizării agenților economici din sectorul agroalimentar, s-a produs o dublă "fractură": una în interiorul agriculturii, între producția vegetală și cea animală; iar a doua între producția agricolă și industria alimentară. Astfel, în timp ce producția agricolă a înregistrat o scădere ușoară în anii 90 față de 1989, producția industriei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
și de alocarea unor resurse bugetare însemnate pentru finanțarea PAC (știut fiind că cea mai mare parte a bugetului UE este alocat pentru finanțarea Politicii Agricole Comune). În perspectiva aderării la Uniunea Europeană România trebuie să adopte reforme structurale în sectorul agroalimentar, prin care acesta să devină mai viabil și mai competitiv. Agricultura românească are nevoie de politici structurale îndreptate spre atingerea a două ținte: una adresată producătorilor din mediul rural care optează pentru activități neagricole, astfel încât locuitorii din spațiul rural să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de aplicare al legilor care-l compun, cadrul legislativ poate fi împărțit în două categorii de acte normative: reglementări cu caracter general care sunt aplicabile structurilor asociative din toate domeniile de activitate; reglementări specifice organizațiilor de tip asociativ din sectorul agroalimentar. 4. 3. 1 Reglementările cu caracter general Înființarea oricărui tip de organizație economică și buna funcționare a acesteia necesită existența unui cadru legal, prin care să se stabilească, în mod clar, condițiile pe care trebuie să le îndeplinească respectiva organizație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
trebuie să le îndeplinească respectiva organizație pentru a dobândi recunoașterea juridică și modul de gestionare a acesteia. Trecerea de la economia dirijată la cea liberă în anul 1990, a impus revizuirea radicală a întregii legislații din toate domeniile, inclusiv în sectorul agroalimentar. Deși nu există o legislație specifică referitoare la asociațiile de tip cooperatist din agricultură, în cele ce urmează vom încerca să prezentăm câteva repere legislative în baza cărora se pot constitui și pot funcționa astfel de organizații economice. Dat fiind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
aceste motive Ordonanța nr.26/2000 cu privire la asociații și fundații prezintă interes mai scăzut pentru înființarea de asociații și cooperative ale fermierilor agricoli. 4. 3. 2 Reglementări cu caracter specific Înființarea unor forme asociative de organizare a activităților specifice sectorului agroalimentar, bazate pe libertatea de adeziune, presupune îndeplinirea unor condiții legate de regimul proprietății asupra terenurilor agricole și de existența unei economii concurențiale. Elaborarea cadrului legal prin care s-a restabilit dreptul de proprietate privată asupra terenurilor agricole în România s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Iași Procesul de reformă a agriculturii inițiat în anul 1990 și reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra pământului au generat o diversificare a formelor economico-juridice de organizare a exploatațiilor agricole. Aprecierea performanțelor economice ale diferitelor tipuri de întreprinderi din sectorul agroalimentar poate fi făcută pe baza unei multitudini de criterii economice și organizatorice care pot oferi o imagine de ansamblu asupra posibilităților acestora de a desfășura o activitate eficientă din punct de vedere economic și de a rezista în condițiile creșterii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
agricultură Problema raționalizării producției agricole s-a pus în țările occidentale încă de la începutul secolului trecut, când, ca urmare a crizei ce se manifesta în acest domeniu de activitate pe plan mondial, se punea problema satisfacerii cererii sociale de produse agroalimentare la prețuri mai mici și prin urmare găsirea unor soluții pentru reducerea costurilor de producție prin creșterea randamentelor la hectar sau pe cap de animal. Bazele teoretice ale conceptului de organizare rațională au fost puse de către inginerul american M. F.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
competitivitatea întreprinderilor din agricultură, se impune și datorită tendințelor de liberalizare a pieței mondiale care se manifestă sub presiunile făcute în acest sens de către Organizația Mondială a Comerțului (GATT). În condițiile unei libere circulații a mărfurilor pe plan mondial, produsele agroalimentare românești se vor afla în competiție cu produsele altor țări care se obțin la prețuri de cost mai scăzute și sunt de o calitate superioară și mai uniformă. În plus, produsele agroalimentare din țările occidentale dezvoltate beneficiază de sprijinul unor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
libere circulații a mărfurilor pe plan mondial, produsele agroalimentare românești se vor afla în competiție cu produsele altor țări care se obțin la prețuri de cost mai scăzute și sunt de o calitate superioară și mai uniformă. În plus, produsele agroalimentare din țările occidentale dezvoltate beneficiază de sprijinul unor organizații de piață care se preocupă pentru o bună plasare a acestora pe piață, altfel spus, beneficiază de aportul instrumentelor marketingului modern. Conjunctura internațională prezentată mai înainte impune creșterea randamentelor la hectar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
clientul cu nevoile sale. Factorii care impun cu necesitate schimbarea orientării de marketing a producătorilor agricoli sunt: progresul tehnicii și tehnologiei care a determinat creșterea randamentelor și a făcut ca pe piață să manifeste în prezent un excedent de produse agroalimentare. Totodată au fost perfecționate metodele de păstrare și mijloacele de transport astfel încât, și cele mai perisabile produse agroalimentare pot fi transportate într-un timp scurt pe distanțe mari. creșterea concurenței pe piață, astfel că la ofertanții naționali de produse agroalimentare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
tehnicii și tehnologiei care a determinat creșterea randamentelor și a făcut ca pe piață să manifeste în prezent un excedent de produse agroalimentare. Totodată au fost perfecționate metodele de păstrare și mijloacele de transport astfel încât, și cele mai perisabile produse agroalimentare pot fi transportate într-un timp scurt pe distanțe mari. creșterea concurenței pe piață, astfel că la ofertanții naționali de produse agroalimentare se adaugă, în condițiile liberalizării treptate a comerțului internațional, concurența străină; ca urmare a creșterii concurenței (a numărului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
agroalimentare. Totodată au fost perfecționate metodele de păstrare și mijloacele de transport astfel încât, și cele mai perisabile produse agroalimentare pot fi transportate într-un timp scurt pe distanțe mari. creșterea concurenței pe piață, astfel că la ofertanții naționali de produse agroalimentare se adaugă, în condițiile liberalizării treptate a comerțului internațional, concurența străină; ca urmare a creșterii concurenței (a numărului de ofertanți), consumatorii sunt tot mai mult preocupați de calitatea produselor agroalimentare pe care le cumpără; creșterea concurenței exercită presiuni și asupra
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]