25,860 matches
-
ar fi fost unul dintre animalele surorii sale, câinele nu ar fi atacat-o, se gândi fata, încercând să-și apere fața de colții ascuțiți. - Culcat, se auzi o comandă undeva în spatele ei. Nu-Mă-Uita se ridică repede, își scutură rochia albastră vaporoasă și se întoarse curioasă în direcția din care se auzise porunca dată animalului. De pe un cal roșu, o privea un flăcău roșcat, îmbrăcat în straie roșii. Prințesa amuți de surpriză. Prințul Roșu, căci el era, coborî de pe cal și
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
o privea un flăcău roșcat, îmbrăcat în straie roșii. Prințesa amuți de surpriză. Prințul Roșu, căci el era, coborî de pe cal și își legă câinele de o tufă. - Ai pățit ceva? Era drăguț și amabil, dar ce căuta în Pădurea Albastră? Prințesa o luă la fugă, știind că tatăl ei se supăra dacă îi erau încălcate poruncile. Puțin mai încolo, locuia pădurarul care ar fi putut să o apere de stăpânul câinelui periculos, dacă era un străin cu gânduri necurate. Flăcăul
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
Departe de toate acestea, Împăratul Roșu îi trimise printr-un porumbel călător o scrisoare Împăratului Galben, prin care îi cerea să se întâlnească în mare taină, împreună cu feciorii lor, pentru a pune la cale un plan de război împotriva Împăratului Albastru. Împăratul Galben fu de acord să își unească armatele pentru a cuceri împărăția care stătea între ei, despărțindu-i. Își luă fiul și, în ziua stabilită, se întâlniră la mijlocul distanței, în mare taină, pe pământurile Împăratului Albastru. De pe colina albastră
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
Albastru. Împăratul Galben fu de acord să își unească armatele pentru a cuceri împărăția care stătea între ei, despărțindu-i. Își luă fiul și, în ziua stabilită, se întâlniră la mijlocul distanței, în mare taină, pe pământurile Împăratului Albastru. De pe colina albastră unde avea loc sfatul de taină, se vedeau turnurile înalte ale castelului albastru. Prințul Roșu își scoase sabia din teacă și o înfipse în pământ: - Nu am să atac acest castel! Îmi place fata Împăratului Albastru și chiar mi-ar
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
înfipse în pământ: - Nu am să atac acest castel! Îmi place fata Împăratului Albastru și chiar mi-ar place să-mi fie soție! Atunci, Prințul Galben se repezi la el: - Ba nu, eu am să mă însor cu fata Împăratului Albastru! Sub privirile Împăratului Roșu și ale Împăratului Galben, cei doi feciori se luară la trântă, rostogolindu-se prin iarbă. În urma lor, totul se coloră într-o culoare cu totul și cu totul nouă. - Portocaliu, spuse Împăratul Roșu, iar prietenul său
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
coloră într-o culoare cu totul și cu totul nouă. - Portocaliu, spuse Împăratul Roșu, iar prietenul său fu de acord cu numele culorii. Pe când lupta era în toi, porțile castelului se deschiseră și un alai înaintă până în dreptul colinei. Împăratul Albastru, împreună cu fiicele și oștenii săi, se opriră în fața intrușilor. Cei doi prinți, încetară lupta pe dată, înțelegând că vecinul lor avea două fete. Problema era că fețele împărătești încălcaseră porunca Împăratului Albastru de a nu mai vedea pe pământurile sale
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
săi, se opriră în fața intrușilor. Cei doi prinți, încetară lupta pe dată, înțelegând că vecinul lor avea două fete. Problema era că fețele împărătești încălcaseră porunca Împăratului Albastru de a nu mai vedea pe pământurile sale picior de străin. Oștenii albaștri îi înconjurară pe dată pe cei doi împărați împreună cu fiii lor. Cicoare și Nu-Mă-Uita, îl apucară pe Împăratul Albastru de câte un braț: -Tată, nu-i întemnița, nu au făcut nimic rău, îndrăzni prima! - Lasă-i să plece, spuse și
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
Problema era că fețele împărătești încălcaseră porunca Împăratului Albastru de a nu mai vedea pe pământurile sale picior de străin. Oștenii albaștri îi înconjurară pe dată pe cei doi împărați împreună cu fiii lor. Cicoare și Nu-Mă-Uita, îl apucară pe Împăratul Albastru de câte un braț: -Tată, nu-i întemnița, nu au făcut nimic rău, îndrăzni prima! - Lasă-i să plece, spuse și a doua, vor promite că nu o să ne mai calce pământul! Împăratul Albastru de încruntă. Nu-și mai aducea
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
și Nu-Mă-Uita, îl apucară pe Împăratul Albastru de câte un braț: -Tată, nu-i întemnița, nu au făcut nimic rău, îndrăzni prima! - Lasă-i să plece, spuse și a doua, vor promite că nu o să ne mai calce pământul! Împăratul Albastru de încruntă. Nu-și mai aducea aminte exact din ce pornise gâlceava între el și prietenii lui, simțea că îi fusese dor de ei, dar simțea și că, supărarea lui cea veche nu îl lăsa să-și calce mândria în
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
picioare. Pe când se gândea la hotărârea pe care să o ia, Prințul Roșu îngenunche în fața lui și îi ceru mâna fiicei sale. Imediat, Prințul Galben făcu la fel. Cu ambii flăcăi la picioare și felele în stânga și în dreapta lui, Împăratul Albastru se simți deodată foarte mulțumit. Le întrebă pe fete ce părere au de cererile flăcăilor, iar când acestea confirmară că sunt de acord cu alianțele propuse, împăratul își îmbrățișă vechii prieteni și vecini. Atunci, deasupra întregului ținut, se întinse un
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
acestea confirmară că sunt de acord cu alianțele propuse, împăratul își îmbrățișă vechii prieteni și vecini. Atunci, deasupra întregului ținut, se întinse un curcubeu uriaș, care schimbă toate culorile pământului. Florile îmbrăcară haine multicolore, păsările prinseră să zboare pe cerul albastru, animalele se zbenguiră pe pajiștile și în pădurile verzi, iar oamenii deveniră cu toții fericiți să aleagă orice culoare le-ar fi plăcut din cele pe care nu le mai întâlniseră niciodată până atunci. Referință Bibliografică: NĂSTRUȘNICA POVESTE COLORATĂ / Mihaela Alexandra
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
feluri umplură câmpurile pentru semănături, dar și pajiștile de munte. Apele râurilor sclipeau în drumul lor spre mare, acea mare cu valurile ei legănate, ce se vedea maiestuoasă în zare. Dincolo de golf - stâncile de granit alb, apoi cerurile, alte ceruri albastre acoperind întinsa Mediterana. Ca o încununare a acestui Sabat minunat, cei din templu avuseseră parte de vizita celor doi misionari, Lucas și Nicolas, reveniți în localitate după o îndelungă misiune în alte sate. Dar cel rău, parcă pentru a nesocoti
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377197_a_378526]
-
albastru lăcrimau? Îți amintești de banca solitară, ce ne-aștepta lângă cireșul înflorit, înveșmântată-n alb, în fiecare seară, ne oferea odihna și un ram îmbobocit? Îți amintești de steaua noastră, la care noi priveam tăcuți, de noaptea rece și albastră, de aștrii pâlpâind, abia iviți? Îți amintești magnolia-nflorită, de liliacul, ce cuvinte dulci ne susura, de-acea iubire tandră, negrăită, când visul meu cu-al tău, se împletea? Îți amintești castanii candelabre, ce-aleea noastră luminau în serile târzii
ÎȚI AMINTEȘTI? de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377306_a_378635]
-
și Săndica, însă aceasta avea trăsături fine, angelice - de o frumusețe exotică. Ramona era o brunetă cu părul lung și negru ca pana corbului, ce-i cădea pe umerii săi drepți, ca valurile mării înspumate peste diguri, cu ochii săi albaștri ca seninul cerului de vară, mijlocelul subțire ce-i trăda fragilitatea fizică. Săndica avea o frumusețe provocatoare, reamintind de madamele de odinioară, cu felinare roșii la porți. Întorceai capul după ea, însă nu pentru a o lua acasă să-ți
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377258_a_378587]
-
Ușa oilor— Isus Eram la fântână când chipul ți l-am văzut în ape am scăpat găleata din mâini cu mîini cu tot și m-am prăbușit în fântână îmbrățișându-ți chipul niciodată n-am să uit privirea aceea ochii albaștrii cum mă urmăreau de dincolo de ape fața îți era de copil cu soarele asemănotoare sau cu un înger de lumină dar ochii tăi ca para focului erau părea că întîiia privire din univers mă privea sfredelindu-mi întreaga făptură și
UȘA OILOR-ISUS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382123_a_383452]
-
Acasa > Poezie > Amprente > POEZII ROMANE - STIN POLI Autor: Ion Mihaiu Publicat în: Ediția nr. 1963 din 16 mai 2016 Toate Articolele Autorului Către oraș în inimile noastre către oraș spre zările albastre către oraș spre propriul destin către oraș la cer să mă închin! Către oraș pe drumul ce străbate dinspre trecut către eternitate! Către oraș acolo unde sunt zidirile din vis cu zid cărunt! 8 septembrie 2015, București Revizuire 16 mai
STIN POLI de ION MIHAIU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382162_a_383491]
-
Publicat în: Ediția nr. 1963 din 16 mai 2016 Toate Articolele Autorului Când primăvară doare De crezi că primăvară doare Și sufletul flamand îți este Oprește-n taină-a ei candoare, Iar inimii să-i dai de veste. În simfoniile albastre Ascunde-ți în tăcere plânsul Și-n valsul nopților măiastre Un strop de rouă-ți va fi visul. Iar vraja ce-ți ascunde gândul A doua visuri călătoare Trece prin suflet și brăzdându-l Da Paradisului culoare. Și lasă roua
CÂND PRIMĂVARA DOARE de NASTASICA POPA în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382158_a_383487]
-
vulturiței, fata caută cale spre iurta alor săi. Cade răpusă de trăiri la intrare și-ntreabă de Batukhan. Un zâmbet larg de mamă îi luminează simțirea: e plecat spre munte călare, săltat din boală ca prin farmec... Privind spre cerul albastru ca nicicând, Makhan își picură o lacrimă sărată pe obraz. E rubinie, geamănă ochilor vulturiței vrăjite, Akhnu... Referință Bibliografică: Visul fetei lui Batukhan - Premiul I la Concursul Rădăcini , ediția a III-a - ÎNSEMNE CULTURALE / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
familia personajului principal, nea Sami. Vom afla că are o soție - Mira, pe care o iubește încă din vremea în care erau studenți și s-au căsătorit. Rodul dragostei celor doi studenți a fost Lorena, o fetiță frumoasă, cu ochi albaștri și păr cârlionțat, care a crescut și a copilărit, „când la poalele Parângului, când pe meleaguri vâlcene în zona Horezului, după cum părinții ei, amândoi ingineri, migrau cu serviciul”. Acestea și multe altele, care ne furnizează informații prețioase cu privire la etapele din
ROMANUL VIEȚII ÎN TRILOGIA ”DESTIN” de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382110_a_383439]
-
CÂND... Mamei mele Din când în când, discretă, Picătură eu Stă pe obrazul tău Sub ochiul stâng, încercănat de vreme, dând strălucire soarelui din sufletul tău,Mama ! CEL MAI POTRIVIT MÂINE Spre miezul nopții luna urca scântind Prin geamul meu albastru se vede cerul tivit cu stele M-aș pierde în coaja unui copac, aș hoinarii prin fiecare frunză, Dar pe genele mele se așază târziul. Ajută-mă luna! Da la o parte fiecare strat al acestui târziu În curând va
DIN CAND IN CAND... de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382205_a_383534]
-
Acasa > Literatura > Proza > CONTOPIRE - 21 - LITORAL Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 2027 din 19 iulie 2016 Toate Articolele Autorului E suficient să îți acomodezi ochii cu strălucirea nemărginirii albastre, ca sufletul să-ți fie imediat umplut cu bucurie. Apa limpede fremăta cu visele Mirei. Niciun pescăruș nu brăzda cerul de smarald. Acoperea cu dragoste întinderea neliniștită a mării, până la orizontul care o despărțea de ceruri. Trase aerul umed și
LITORAL de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382207_a_383536]
-
Mira și de ce ielele se ascundeau de ea. Nu trecu mult și în căsuță intră o fată de o frumusețe nemaivăzută, cu părul lung până la călcâie și unduios ca izvoarele de munte și luminos ca razele soarelui, cu ochii mari, albaștri, care ar fi făcut cerul să se rușineze de culoarea lui, cu obrajii mai îmbujorați decât florile câmpului și cu buzele mai parfumate decât cei mai parfumați fragi. - Ai venit, soro? Întrebă prima dintre iele. - Pe cine ai mai salvat
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
07 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului O taină,-ascund, În clipele ce vin, În frunză verde, Tremurând fiorul. În ramul crud Din merii înfloriți, În cer senin, În cântece și doruri. O taină,-ascund, În zborul spre lumini, În susurul albastrului izvor. În ploile ce cad Peste pământ, În suflete curate, Ce nu mor. O taină port, Ascunsă printre flori, În cântecul de cuc Stingher și trist. În freamătul pădurilor de pin, În zori senini Cu ochi de ametist. Referință Bibliografica
O TAINA de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382237_a_383566]
-
2016 De mână cu Tine De mână cu Tine colind anotimpuri. Și inima-mi bate în slove de cer. Vântu-mi aduce cereștile cânturi... Și deodată toate deșertăciunile pier. Mă las cufundat în speranțe de vis Ca un vultur spre bolta albastră, Cu Tine de mână-s ca în paradis, Și sunt fericit că sosit-am acasă. În brațele Tale mă simt ocrotit De-atâtea răutăți, judecăți și orgolii Cu Tine de mână-s un om împlinit În urmă rămân ale lumii
MURMURUL TOAMNEI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382245_a_383574]
-
fi urmărit (în mod special! ) atingerea vreunui obiectiv ( în afară de terminarea facultății, care trebuia terminată oricum, dacă tot o începuse!). La capătul celor patru ani de internat ( balamuc! ) și de buchiseală, se trezise dintr-o dată c-o diplomă, scrisă cu litere albastre ( și cu stema țării!) în mâini, c-o repartiție aiuritoare, undeva într-n sat, aflat la capătul lumii (” Pârâul Scrofei” ), despre care nici nu auzise și cu îndemnul ( unor ”binevoitori” de profesie!) de a-și urma visul. Care vis? Fiindcă
URMEAZĂ-ȚI VISUL ( ROMAN FOILETON ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382243_a_383572]