2,594 matches
-
conceptului de consum Consumul reprezintă procesul prin care sunt satisfăcute trebuințele economice de fiecare persoană, în parte, și de întreaga societate, în ansamblu, prin folosirea produselor și serviciilor, care antrenează pierderea imediată sau treptată a utilității lor<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 55. footnote>. În accepțiunea multor economiști, desfășurarea liberă a activității economice impune stabilirea unui raport precis de subordonare a mijloacelor de către scopuri; în acest sens, producția, nefiind un scop în sine, se subordonează adevăratului scop
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
Băcescu, Compendiu de macroeconomie, Editura Economică, București, 1993, p. 161. footnote> 2.2. Funcțiile consumului Indiferent de modul cum este definit, consumul are menirea de a satisface trebuințele umane. De aceea, el îndeplinește diferite funcții: • Funcția utilitară<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 56. footnote>. Este prima funcție pe care o realizează consumul. Nevoile de hrană, de transport, de securitate etc. sunt necesități vitale, care condiționează, practic, viața individului. În acest sens, Michel Didier preciza că „muncim pentru
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
în societate, consumul îndeplinește și funcții sociale (de comunicare, de mediere și integrare cu mediul în care acesta conviețuiește). Acceptarea „normei” impuse de simbolistica bunurilor înseamnă acceptarea codului social, a uzanțelor, normelor, tradițiilor, obiceiurilor grupului și locului<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 56. footnote>. Astfel, unele produse și servicii au, pe lângă utilitatea rațională, și o utilitate secundară, care arată că bunurile și serviciile respective sunt „dovada abilității persoanei de a achita facturi mai mari”. Cu cât un
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
consecința, rezultatul nu mai poate fi circumscris sferei raționalului. Efectul de cod, și în general, funcțiile social simbolice trec pe primul plan ca importanță. Creșterea consumului în această direcție nu mai antrenează o sporire a efectelor utilitare.”<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 57. footnote> 2.4. Relația nivel de trai-calitatea vieții Volumul, structura, dinamica și calitatea consumului reliefează gradul de satisfacere a multiplelor trebuințe fiziologice, spirituale și sociale ale populației, consumul fiind principalul indicator al nivelului de
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
-le necesar pentru existența, formarea și dezvoltarea personalității lor. Aceasta constituie latura subiectivă a nevoilor umane. Întipărite în conștiința oamenilor și intrate în obiceiurile lor, ca și în tradițiile de consum, nevoile umane dobândesc un caracter obiectiv<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 15. footnote>. Nevoile sunt acele resorturi care, peste un anumit prag specific de intensitate, motivează individul să acționeze într-un anumit sens<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 43. footnote>. Desigur, motivația este un fenomen complex
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
Dar, chiar dacă pentru moment această nevoie nu se manifestă, nu peste mult timp ea va fi din nou resimțită. Înmulțirea și diversificarea nevoilor, ca urmare a dezvoltării economico-sociale, au făcut necesare eforturi pentru ordonarea și clasificarea acestora.<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 16. footnote>, <footnote Rodica Boier, op. cit., pp. 43-44. footnote> Astfel: a) În funcție de importanța lor în ceea ce privește existența umană, nevoile pot fi clasificate în: − nevoi primare (sunt cele indispensabile vieții: hrană, locuință, îmbrăcăminte); − nevoi secundare (sunt, de
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
dimensiunilor economiei naționale, a rezultatelor economice ale acesteia, exprimate în venit național (sau în produs intern brut pe locuitor) sau în creșterea nivelului real al produsului național net, sub una din formele sale de măsurare<footnote Ilie Băbăiță, Grigore Silași, Alexandrina Duță, Macroeconomie, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 1999, p. 151. footnote>. Conceptul de creștere economică îl precede pe cel de dezvoltare economică, relația dintre ele fiind una de la parte la întreg. Dezvoltarea economică are o sferă mai largă de cuprindere, incluzând
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
viziune între episcopul Atanasie și presbiterul Arie din Alexandria nu trebuie căutată în carnetul de notițe luate la ora de cateheză biblică. Așa cum numeroase studii recente au arătat 2, amândoi erau în mod egal atașați principiilor exegetice ale școlii teologice alexandrine. Nu faptul de a cunoaște beneficiile lecturii tipologice, nici prestigiul apofatismului, ori importanța lecturii literale îl deosebea atât de mult pe ereziarhul Arie de ortodoxul Atanasie cel Mare, cât faptul că hermeneutica lor nu beneficia de același „cadru aperceptiv”. În
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
va reveni, deși preschimbată, și în literatura asceților creștini 3. Așa cum am remarcat deja, Foucault preferă să sublinieze linia de continuitate între epoca clasică și era creștină. De exemplu, îndemnul la reciprocitate în relațiile conjugale apare nu doar la Clement Alexandrinul, ci mai întâi la autorul păgân Gaius Musonius Rufus (30-100 î.Hr.)1. Exhortațiile parenetice ale autorului catolic Francisc din Sales (1567-1622), care invocă exemplul discreției unor mamifere cu totul respectabile (e.g. elefantul)2 par să împrumute teme direct din Pliniu
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
invizibilului). La fel, rațiunile teologice oferite în apărarea practicilor ascetice nu au coincis întotdeauna. Într-un studiu recent, John Behr a arătat diferența majoră între protologia și eshatologia care justifică sau chiar impun recursul la asceză în antropologia lui Clement Alexandrinul (150-215) și, respectiv, Irineu al Lyonului (120/140-203/204)1. Deși aparțin aceleiași perioade istorice, chiar răspunzând acelorași adversari ai creștinismului (gnosticii), cei doi Părinți ai Bisericii au articulat două perspective diferite asupra corporalității. Irineu este adeptul unei protologii incoative
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
creației. Pentru Irineu al Lyonului, corpul uman este prin însăși natura sa capax Dei - o idee menită să-i scandalizeze pe adepții unei spiritualități gnostice, pledând în favoarea unui exil noetic în fața forței de atracție gravitaționale a materialității. Perspectiva lui Clement Alexandrinul 4 este mult mai apropiată platonismului elenic, ce vede în corporalitate o deficiență opacă, iar în contemplația intelectuală o formă directă de acces la unirea cu Dumnezeu. Într-un mod care-i va influența pe Părinții greci de mai târziu
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
în acest scenariu, ca un accident de parcurs. Menirea practicilor ascetice este aceea de a elibera facultatea contemplativă a sufletului de povara cărnii, grăbind astfel urcușul către tărâmul perfectei asemănări cu Dumnezeu. Pe scurt, între Irineu al Lyonului și Clement Alexandrinul există tot atâtea puncte de congruență câte sunt și în divergență. Importanța unei astfel de comparații rezidă în faptul că diferite scheme teologice pot oferi sens unei practici ascetice aproape identice. În cazul Părinților deșertului, am observat că diferite manifestări
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de comparații rezidă în faptul că diferite scheme teologice pot oferi sens unei practici ascetice aproape identice. În cazul Părinților deșertului, am observat că diferite manifestări encratice puteau fi marcate de o viziune teologică identică (cel mai probabil de inspirație alexandrină). Revelația Sineluitc "Revelația Sinelui" În lumina acestor precizări, vom putea spune că analiza lui Michel Foucault rămâne opacă față de un dublu fenomen. Mai întâi, este vorba despre relativismul moderat al tradiției creștine primare cu privire la tehnicile de „stilizare personală”. Variind de la
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
precedent în toată economia divină: „Domnul a venit ca să surpe pe diavolul și să curățească văzduhul”1. Ar fi pripit să vedem în această exegeză patristică un simplu ecou al mitologiei elenistice târzii, împărtășită de autori ca Plutarh sau Filon Alexandrinul 2. Referința la „demonii aerului” nu este metaforică, ci metafizică. Epurării efectuate pe Cruce îi corespunde, într-un orizont perfect palpabil, o performanță lingvistică fără echivoc. Nu întâmplător, Evangheliile consemnează foarte amănunțit patimile Domnului. Citindu-le, descoperim că Hristos asumă
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
ruptură În scrisul poetului, care nu face decît să dezvolte o direcție consolidată a viziunii sale lirice, alimentată de același „delir imaginativ”, abia zăgăzuit În tiparele (ce-și Îngăduie destule libertăți prozodice) ale unei versificații mai „clasice”, dominată de ritmica alexandrinului. Nici această minimă ordonare formală - nu era nouă În opera sa: Colomba (poem recenzat, altminteri, elogios de către Stephan Roll-Gheorghe Dinu, la vremea apariției) o Încercase Încă În 1927 și, În fond, noile versuri ar putea fi considerate chiar ca o
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
clasic Încetează să mai fie o constrîngere și o limitare, impulsionînd, dimpotrivă, mișcarea imaginației. Încît poetul tuturor libertăților - vorbind despre „cuvîntul care fierbe, neîncăpînd În forme” ori despre „versul ce-l vreau hohot, pădure despletită” - poate face la fel de bine elogiul alexandrinului („versul alexandrin e versul / Suind ca o monedă În salba de furtună”), ca să revină imediat la „versul care va rupe dogma”, „versul liber” ori „versurile invizibile, versurile destinse” și chiar versul ermetic, „pe care cetitorul nu-l Înțelege”, dar care
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
să mai fie o constrîngere și o limitare, impulsionînd, dimpotrivă, mișcarea imaginației. Încît poetul tuturor libertăților - vorbind despre „cuvîntul care fierbe, neîncăpînd În forme” ori despre „versul ce-l vreau hohot, pădure despletită” - poate face la fel de bine elogiul alexandrinului („versul alexandrin e versul / Suind ca o monedă În salba de furtună”), ca să revină imediat la „versul care va rupe dogma”, „versul liber” ori „versurile invizibile, versurile destinse” și chiar versul ermetic, „pe care cetitorul nu-l Înțelege”, dar care nu cuprinde
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
acum unei tradiții a modernității, cu filoane ce se prelungesc dinspre manierism și baroc, destule observații și judecăți emise În contemporaneitatea poetului rămîn totuși valabile. Și nu e neapărat nevoie să credem, Împreună cu Șerban Cioculescu, În efectele terapeutice ale versului alexandrin, cu rigorile sale formale, recomandat odată autorului Brățării nopților, pentru a fi de acord că În scrisul acestuia există multe „virtuți poetice neîndiguite”, explicabile, desigur, și prin „uzul și abuzul unei disoluții principiale” caracteristice „poeziei moderniste” În genere - cum observă
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
propriul cerc de prieteni avangardiști. Incantații-le din 1931, cu Încercarea de Înscriere În Societatea Scriitorilor Români, care Îl va și premia, indică o asemenea tendință de disciplinare și echilibrare, reflectată În apelul la structurile oarecum mai tradiționale ale versului alexandrin și nu numai. Așa Încît Încadrarea poemelor foarte libere ca formulă din Patmos, Între două... sonete, nu mai pare chiar atît de șocantă, mai ales că este Înscrisă și pe un fundal de reflecții mai "rezonabile" din publicistica sa, unde
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
o intensă activitate de lobby pentru drepturi (vezi și capitolul „Feminismul liberal și Socialist” și Mihăilescu, 2002). Între cele mai importante personalități ale mișcării feministexe "„feminist" pentru drepturi politicexe "„drepturi politice" depline pentru femei se numără: Calypso Botezxe "„Botez,Calypso", Alexandrina Cantacuzinoxe "„Cantacuzino,Alexandrina", Eleonora Stratilescuxe "„Stratilescu,Eleonora", Elena Meissnerxe "„Meissner,Elena", Maria Buțureanuxe "„Buțureanu,Maria"4. Cererile feministelor românce sunt sintetizate foarte bine de către Eleonora Stratilescuxe "„Stratilescu,Eleonora" (1919, pp. 24-36): 1. Economic: plată egală la muncă egală; protecția muncii
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
de lobby pentru drepturi (vezi și capitolul „Feminismul liberal și Socialist” și Mihăilescu, 2002). Între cele mai importante personalități ale mișcării feministexe "„feminist" pentru drepturi politicexe "„drepturi politice" depline pentru femei se numără: Calypso Botezxe "„Botez,Calypso", Alexandrina Cantacuzinoxe "„Cantacuzino,Alexandrina", Eleonora Stratilescuxe "„Stratilescu,Eleonora", Elena Meissnerxe "„Meissner,Elena", Maria Buțureanuxe "„Buțureanu,Maria"4. Cererile feministelor românce sunt sintetizate foarte bine de către Eleonora Stratilescuxe "„Stratilescu,Eleonora" (1919, pp. 24-36): 1. Economic: plată egală la muncă egală; protecția muncii femeilor și a
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
justificat o dată ce inclusiv cei mai puțin conservatori dintre politicienii români, ba chiar cei declarați profeminiști, nu le-au sprijinit serios cererile pentru drepturi depline în Constituția din 1923xe "„Constituțiadin 1923", în general invocând argumentul că nu este încă „oportun”. Principesa Alexandrina Cantacuzinoxe "„Cantacuzino,Alexandrina" a jucat un rol deosebit de important în influențarea opiniei publice și a politicii românești pentru obținerea drepturilor civile și politice pentru femei. În preambulul acțiunilor sale politice, ea elaborează un program complex de cercetare a problemelor femeilor
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
cei mai puțin conservatori dintre politicienii români, ba chiar cei declarați profeminiști, nu le-au sprijinit serios cererile pentru drepturi depline în Constituția din 1923xe "„Constituțiadin 1923", în general invocând argumentul că nu este încă „oportun”. Principesa Alexandrina Cantacuzinoxe "„Cantacuzino,Alexandrina" a jucat un rol deosebit de important în influențarea opiniei publice și a politicii românești pentru obținerea drepturilor civile și politice pentru femei. În preambulul acțiunilor sale politice, ea elaborează un program complex de cercetare a problemelor femeilor, în cadrul Institutului Social
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
și a politicii românești pentru obținerea drepturilor civile și politice pentru femei. În preambulul acțiunilor sale politice, ea elaborează un program complex de cercetare a problemelor femeilor, în cadrul Institutului Social Român. O parte impresionantă a biografiei civice și politice a Alexandrinei Cantacuzinoxe "„Cantacuzino,Alexandrina" o reprezintă faptul că a dat o dimensiune regională și internațională feminismului românesc, ea creând practic Mica Înțelegere Feminină din Centrul și Estul Europei (1923) și devenind vicepreședintă a Consiliului Internațional al Femeilor, ocazie cu care influențează
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
românești pentru obținerea drepturilor civile și politice pentru femei. În preambulul acțiunilor sale politice, ea elaborează un program complex de cercetare a problemelor femeilor, în cadrul Institutului Social Român. O parte impresionantă a biografiei civice și politice a Alexandrinei Cantacuzinoxe "„Cantacuzino,Alexandrina" o reprezintă faptul că a dat o dimensiune regională și internațională feminismului românesc, ea creând practic Mica Înțelegere Feminină din Centrul și Estul Europei (1923) și devenind vicepreședintă a Consiliului Internațional al Femeilor, ocazie cu care influențează inclusiv politica Societății
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]