6,258 matches
-
și descifrarea mesajului. Cifrarea este o transformare criptografică a unor caractere sau biți. Criptograma sau textul cifrat reprezintă un mesaj neinteligibil. Cifrul bloc se obține prin separarea textului inițial în blocuri de câte n caractere sau biți și aplicarea unui algoritm și a unei chei identice, k, pentru fiecare bloc. De exemplu, dacă textul unui mesaj inițial, M, este împărțit în blocurile M1, M2, ... Mp, atunci: C(M, k) = C(M1, k) C(M2, k) ... C(Mp, k) în care blocurile
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
se schimbă mai des. Ideal ar fi ca o cheie simetrică să fie folosită o singură dată. Un sistem de criptare prin cheie secretă are în structura sa informație publică și privată. Informația publică, de regulă, constă într-un(o): • algoritm folosit pentru criptarea textului clar în mesaj criptat; • posibil exemplar al textului clar și textului criptat corespunzător; • posibilă variantă criptată a textului clar care a fost aleasă de către un receptor neintenționat. Informațiile private sunt: • cheia sau variabila de criptare; • o
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
simetrice este Data Encryption Standard (DES), dezvoltat din sistemul criptografic Lucifer al firmei IBM. 5.4.1. Sistemul DEStc "5.4.1. Sistemul DES" DES este un sistem de criptare prin chei simetrice, conceput în 1972, ca o dezvoltare a algoritmului Lucifer, realizat de Horst Feistel la IBM. DES este utilizat în scop comercial pentru informații neclasificate. El descrie algoritmul de criptare a datelor (DEA, Data Encryption Algorithm), fiind numele dat de Federal Information Processing Standard pentru 46-1, adoptat în 1977
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
5.4.1. Sistemul DES" DES este un sistem de criptare prin chei simetrice, conceput în 1972, ca o dezvoltare a algoritmului Lucifer, realizat de Horst Feistel la IBM. DES este utilizat în scop comercial pentru informații neclasificate. El descrie algoritmul de criptare a datelor (DEA, Data Encryption Algorithm), fiind numele dat de Federal Information Processing Standard pentru 46-1, adoptat în 1977 ca FIPS PUB 46-1. DEA este, de asemenea, definit ca Standard ANSI, cu codul ANSI X3.92 - ANSI fiind
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
DES-ul, dar se preconizează că Triplu DES va rămâne în uz cu aprobarea guvernului SUA, prin specificația FIPS 46-3. Inițiativa AES a fost demarată în ianuarie 1997 de către NIST (National Institute of Standards and Technology), prin solicitarea variantelor de algoritmi de criptare care să intre în competiție. Până în august 1998, NIST a anunțat 15 candidaturi, iar în 1999 au fost selectați cinci finaliști: MARS, RCG, Rijndael, Serpent și Twofish. Runda a doua de analiză publică a algoritmilor a fost închisă
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
solicitarea variantelor de algoritmi de criptare care să intre în competiție. Până în august 1998, NIST a anunțat 15 candidaturi, iar în 1999 au fost selectați cinci finaliști: MARS, RCG, Rijndael, Serpent și Twofish. Runda a doua de analiză publică a algoritmilor a fost închisă în 15 mai 2000. La data de 2 octombrie 2000, NIST a anunțat selecția Rijndael Block Cipher, având ca autori doi cercetători belgieni, dr. Joan Daemen și dr. Vincent Rijmen. Acesta va fi algoritmul AES propus, devenind
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
analiză publică a algoritmilor a fost închisă în 15 mai 2000. La data de 2 octombrie 2000, NIST a anunțat selecția Rijndael Block Cipher, având ca autori doi cercetători belgieni, dr. Joan Daemen și dr. Vincent Rijmen. Acesta va fi algoritmul AES propus, devenind un nou standard FIPS, utilizat de guvernul SUA ca să protejeze informații sensibile, dar neclasificate. Se speră că el va fi adoptat și de alte organizații publice sau private, atât din SUA, cât și de pe alte continente. Algoritmul
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
algoritmul AES propus, devenind un nou standard FIPS, utilizat de guvernul SUA ca să protejeze informații sensibile, dar neclasificate. Se speră că el va fi adoptat și de alte organizații publice sau private, atât din SUA, cât și de pe alte continente. Algoritmul Rijndael a fost conceput să îndeplinească următoarele proprietăți: • rezistență împotriva tuturor atacurilor cunoscute; • simplitatea proiectării; • mare compactare a codurilor și o viteză sporită pe o mare varietate de platforme. Cifrul Rijndael poate fi catalogat ca un cifru bloc iterativ cu
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
din sistemul de numerotație zecimal există: • aproximativ 3,4 × 1038 chei posibile de 128 de biți; • aproximativ 6,2 × 1057 chei posibile de 192 de biți; • aproximativ 1,1 × 1077 chei posibile de 256 de biți. Pentru a aprecia rigurozitatea algoritmului Rijndael, este cazul să amintim că, dacă un calculator poate să spargă sistemul de criptare DES prin încercarea a 256 chei într-o secundă, același calculator va avea nevoie de 149 × 1012 ani pentru a sparge algoritmul Rijndael. Să nu
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
a aprecia rigurozitatea algoritmului Rijndael, este cazul să amintim că, dacă un calculator poate să spargă sistemul de criptare DES prin încercarea a 256 chei într-o secundă, același calculator va avea nevoie de 149 × 1012 ani pentru a sparge algoritmul Rijndael. Să nu uităm că universul este creat de... doar 13 × 109 ani, adică de 13 miliarde de ani. Cifrul Rijndael va putea să fie implementat în realizarea cipurilor de mare viteză, indiferent de domeniul utilizării, sau ca un coprocesor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
International Data Encryption Algorithm) este sigur, secret și folosește o cheie de 128 de biți ce se aplică blocurilor de text clar de câte 64 de biți. El a fost realizat în 1992 de James Massey și Xuejia Lai, preluând algoritmii anteriori numiți Proposed Encryption Standard (PES) și Improved Proposed Encryption Standard (IPES). Prin lungimea cheii, de 128 de biți, cifrul IDEA este mai greu de spart decât DES, motiv pentru care el a fost preluat de Phil Zimmerman în sistemul
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
se poate obține x dacă se dă y. În contextul criptografiei bazate pe chei publice este foarte dificil să se calculeze cheia privată din cheia publică dacă nu se știe trapa. De-a lungul anilor s-au dezvoltat mai mulți algoritmi pentru cheile publice. Unii dintre ei se folosesc pentru semnătura digitală, pentru criptare sau în ambele scopuri. Din cauza calculelor numeroase solicitate de criptarea prin chei publice, aceasta este de la o mie la zece mii de ori mai înceată decât criptografia prin
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
aceasta este de la o mie la zece mii de ori mai înceată decât criptografia prin chei secrete. Astfel, au apărut sistemele hibride care folosesc criptografia prin chei publice pentru transmiterea sigură a cheilor secrete utilizate în criptografia prin chei simetrice. Dintre algoritmii importanți ai cheilor publice, amintim Diffie-Hellman, RSA, El Gamal Knapsak și curba eliptică, foarte utilizați fiind primii doi algoritmi. 5.5.1. Schimbul de chei Diffie-Hellmantc "5.5.1. Schimbul de chei Diffie‑Hellman" Metoda schimbului de chei Diffie-Hellman, cunoscută
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
sistemele hibride care folosesc criptografia prin chei publice pentru transmiterea sigură a cheilor secrete utilizate în criptografia prin chei simetrice. Dintre algoritmii importanți ai cheilor publice, amintim Diffie-Hellman, RSA, El Gamal Knapsak și curba eliptică, foarte utilizați fiind primii doi algoritmi. 5.5.1. Schimbul de chei Diffie-Hellmantc "5.5.1. Schimbul de chei Diffie‑Hellman" Metoda schimbului de chei Diffie-Hellman, cunoscută și ca metoda de distribuție a cheilor publice, poartă numele a doi specialiști de la Standford University, Whitfield Diffie și
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de chei publică-privată, în cazul semnăturii digitale, componenta privată este întrebuințată pentru semnarea mesajelor, iar cea publică este folosită de o altă parte pentru a verifica semnătura. Modul de funcționare este redat în figura 5.6. După prezentarea suplimentară a algoritmilor semnăturii digitale să parcurgem pașii „dialogului” purtat de Alice cu Bob. Alice intenționează să semneze un mesaj. Ea va începe prin calcularea unei valori-rezumat a mesajului, care este determinată printr-o funcție publică de dispersie (hashing). În acest moment nu
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de biți par asigurate pentru câțiva ani, iar cele de 128 de biți sunt invulnerabile în fața atacurilor cu forță brută pentru un număr nedefinit, încă, de ani. Totuși, în cele mai multe sisteme, incidentele se întâmplă nu din cauza lungimii cheii, ci a algoritmului folosit. Am prezentat într-o secțiune anterioară algoritmul Rijndael, care, cu 256 de biți, se pare că este posibil de spart în 149 × 1012 ani, știut fiind că Universul s-a creat în urmă cu 13 ×109 ani. Nimeni nu
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
cele de 128 de biți sunt invulnerabile în fața atacurilor cu forță brută pentru un număr nedefinit, încă, de ani. Totuși, în cele mai multe sisteme, incidentele se întâmplă nu din cauza lungimii cheii, ci a algoritmului folosit. Am prezentat într-o secțiune anterioară algoritmul Rijndael, care, cu 256 de biți, se pare că este posibil de spart în 149 × 1012 ani, știut fiind că Universul s-a creat în urmă cu 13 ×109 ani. Nimeni nu știe însă cât de vulnerabil este un sistem
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
cunoască cheile corespunzătoare, apelând la mai multe tehnici criptanalitice. Pentru cei ce implementează noi sisteme criptografice sunt prezentate câteva dintre cele mai cunoscute tehnici de criptanaliză de atacuri. Forța brută. Se încearcă orice combinații posibile, de regulă, secvențial, pentru aflarea algoritmului. Cu cât cheia este mai lungă, cu atât este mai dificilă aflarea ei. Text clar cunoscut. Atacatorul cunoaște sau poate ghici textul clar pentru o parte din textul criptat. Important este să decripteze restul textului folosind aceste informații, adică să
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
cuantice. Așa că, în loc să se efectueze sarcinile câte una pe unitate de timp, cum funcționează sistemele seriale, calculatoarele pe bază de cuante le efectuează simultan. Deocamdată, s-au realizat doar calculatoare mici, dar, când se vor realiza sisteme foarte mari, actualii algoritmi de criptare vor fi într-un real pericol. În același timp, optimiștii văd partea frumoasă a lucrurilor: sistemele de criptare vor fi mult mai performante, dispunând de astfel de calculatoare. Deja, teoretic, s-au realizat sisteme de criptare într-un
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
uniforme. Activitatea de programare trebuie să urmeze metoda top-down (descentralizată, de sus în jos), pornind de la un proiect general și continuând cu descompunerile în jos. Pentru un control asupra întregului program trebuie să se folosească diverse tehnici de descriere a algoritmilor de prelucrare (diagrame, scheme logice, tabele de decizie ș.a.). Înaintea compilării programului trebuie să se verifice dacă există erori de logică, operațiune executată de două persoane foarte pricepute în programare. Se poate apela și la folosirea calculatoarelor pentru efectuarea acestor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
înaintea schimbării parolei. Sistemul are setarea implicită pentru două conectări; 9. parolele nu vor fi reutilizate de același identificator de utilizator o perioadă determinată de timp. Valoarea implicită a sistemului este de șase luni (C); 10. sistemul va prevedea un algoritm pentru asigurarea introducerii complexe a parolelor utilizatorilor, constând din: a) parolele vor îndeplini cerințele privind lungimea minimă a lor. Valoarea minimă implicită a sistemului este de opt caractere (C), b) algoritmul de verificare a complexității parolelor va fi modificat de către
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de șase luni (C); 10. sistemul va prevedea un algoritm pentru asigurarea introducerii complexe a parolelor utilizatorilor, constând din: a) parolele vor îndeplini cerințele privind lungimea minimă a lor. Valoarea minimă implicită a sistemului este de opt caractere (C), b) algoritmul de verificare a complexității parolelor va fi modificat de către beneficiar. Valorile implicite ale algoritmului vor cere să se introducă cel puțin un caracter alfabetic, unul numeric și unul special (C), c) sistemul va oferi un mecanism care să-i permită
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
a parolelor utilizatorilor, constând din: a) parolele vor îndeplini cerințele privind lungimea minimă a lor. Valoarea minimă implicită a sistemului este de opt caractere (C), b) algoritmul de verificare a complexității parolelor va fi modificat de către beneficiar. Valorile implicite ale algoritmului vor cere să se introducă cel puțin un caracter alfabetic, unul numeric și unul special (C), c) sistemul va oferi un mecanism care să-i permită beneficiarului să specifice o listă a parolelor excluse (de exemplu, acronimul firmei, prenume comune
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
permită beneficiarului să specifice o listă a parolelor excluse (de exemplu, acronimul firmei, prenume comune ș.a.) (R); 11. sistemul va preveni utilizatorii să nu selecteze parole care se află pe lista celor excluse (R); 12. dacă în sistem se folosesc algoritmi de generare automată a parolelor, ele vor îndeplini următoarele condiții: a) algoritmul de generare a parolelor va oferi parole care să poată fi reținute ușor (C), b) sistemul va oferi utilizatorului o listă de opțiuni, din care să-și aleagă
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
firmei, prenume comune ș.a.) (R); 11. sistemul va preveni utilizatorii să nu selecteze parole care se află pe lista celor excluse (R); 12. dacă în sistem se folosesc algoritmi de generare automată a parolelor, ele vor îndeplini următoarele condiții: a) algoritmul de generare a parolelor va oferi parole care să poată fi reținute ușor (C), b) sistemul va oferi utilizatorului o listă de opțiuni, din care să-și aleagă o parolă (R), c) parolele vor fi destul de rezistente la atacurile de
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]