1,411 matches
-
de unități de evidentă și care funcționează în unele instituții sub denumirea generica de biblioteci. ... Articolul 2 Colecțiile bibliotecilor sunt formate din următoarele categorii de documente: 1. documente specifice: a) tipărituri (cărți, periodice și extrase din cărți sau din periodice, almanahuri, calendare, partituri, atlase, hărți, foi volante, afișe, anunțuri, programe, proclamații, descrieri de invenții, norme tehnice, cataloage de produse sau de reclamă, reproduceri de artă în serie, albume, stampe, gravuri, portrete, tablouri, ilustrate, produse filatelice etc.); ... b) înregistrări multimedia: discuri, casete
NORMA din 9 iunie 2000 privind evidenta, gestionarea şi inventarierea documentelor specifice bibliotecilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129878_a_131207]
-
interdisciplinare (microinformatica, speologie, istorie, ecologie etc.) ● Cercuri de documentare (științe juridice, principii de democrație, istorie, religie etc.) Cercuri plastice de limbi străine, de religie, de actorie, soliști vocali, diverse specializări ● Editare de publicații periodice sau permanente, pliante, caiete de culegeri, almanahuri, agende studente��ți etc. ● Cercuri practice de training vocațional și de pregătire în vederea integrării socioprofesionale 2. Activități recreativ-distractive și de agrement ● Discotecă, videoteca, baluri studențești, carnavaluri etc. ● Concerte, spectacole diferite ale formațiilor studențești de amatori sau profesioniste la sediu ori
REGULAMENT din 10 septembrie 2002 de organizare şi funcţionare a caselor de cultura studenţeşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146709_a_148038]
-
legal. ... (2) Depozitul legal reprezintă fondul intangibil al patrimoniului cultural național mobil. ... Articolul 2 Depozitul legal cuprinde următoarele categorii de documente, produse în serie, indiferent dacă sunt destinate unei difuzări comerciale sau gratuite: a) cărți, broșuri, fascicole; ... b) ziare, reviste, almanahuri, calendare și publicații seriale; ... c) extrase din publicații seriale; ... d) partituri muzicale; ... e) reproduceri în serie ale albumelor, lucrărilor de artă grafic��, plastică, decorativă și fotografică, precum și ale ilustratelor și cărților poștale ilustrate; ... f) atlase, hărți plane, și relief și
LEGE nr. 111 din 21 noiembrie 1995 (*republicată*) privind Depozitul legal de documente*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112338_a_113667]
-
gazetari! Vi s-au pus atâtea întrebări încât nu știu care ar fi cea mai potrivită pentru acest moment. Vă sâcâie des ziariștii? Sunt supărată pe gazetari! Una spui tu și alta scriu ei! Cel mai recent exemplu este interviul apărut în Almanahul „Tribuna”. Nu l-am citit încă, dar sunt convins că erați la fel de supărată dacă nu ar fi apărut! Sigur, e foarte bine că se scrie despre tine, dar e interesant să vezi și tu interviul după ce este dichisit. Poate îți
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de o adevărată revoluție“. Volum ul este încununat cu Marele Premiu al Festivalului național de poezie „Mihai Eminescu“, Iași, 1968, ediția întâi. Din 1968, îl găsim profesor de limba și liter atura românå în Ardeal și Moldova, apoi redactor la Almanahul literar al Uniunii Scriitorilor și la revista Argeș din Pitești. Mulți ani, apoi conducătorul revistei literare « Luceafărul. » în ultimii ani de viață este directorul Editurii « Junimea » din Iași. Fiu al Moldovei, intră în galeria scriitorilor ce-și leagă numele de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
vicisitudinilor v-a exista și de acum Înainte chiar dacă nu este pe placul tuturor”. Tânărul tribun felicită tineretul național creștin rugându-l să răspândescă și de acum Înainte, cu mai mult suflet, cultura creștină și națională (”Tribuna tinerimii” 1936ă. În almanahul ziarelor Basarabia și Bucovina este relatată tragedia orașelor și satelor aflate sub ocupația Sovietică În perioada 1942-1943. A avut loc o mare tragedie care trebuie amintită generațiilor ce sau succedat de la ocupație ca pericolul dictaturilor să nu se mai repete
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
ne pomenim uitați cu desăvârșire, rămași în urmă de carul istorie" (Tudor Iordăchescu). La numele celui care a scris și o documentată monografie a satului Hagi Curda (Comânșovca), alăturăm și pe cele ale poetului Vadim Bachinschi (Odesa, redactor șef al almanahului istorico-cultural Sud-Vest), Anatol Popescu etc. "Să suferiți împreună cu cei ce suferă", a spus Sfântul Apostol Pavel. În respectul adevărului istoric, sub aspect politic, social, economic și cultural, viața românilor din Ucraina a avut și are mult de îndurat. Nu se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
această tentativă de îndoctrinare de legăturile reale ale populației. Puteau exista legături între persoane ce nu se cunoșteau, atîta vreme cît nu exista print-capitalismul97, dacă ar fi să preluăm expresia lui Benedict Anderson, fie numai la nivelul popularizării prin jurnale, almanahuri,cărți școlare și romane populare al căror impact nu s-ar mai fi limitat doar la elite. Trebuie să admitem că și în Spania, ca și în altă parte, identitatea politică colectivă ar fi rămas, în lipsa imprimatelor ieftine, circumscrisă cercului
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
din 1907, suna sinistru. Față în față Mă îndoiesc că au mai fost puse față în față „Cubul negru” de Bacovia și schița (tot un poem în proză) „Bunul meu amic” de N. Pora, publicată cu doi ani înainte în „Almanahul «Adevărul» și «Dimineața» pe anul 1913”. Ambele încep cu pretextul întoarcerii acasă, noaptea, după apăsătoare reflecții de inși singuratici. Schița lui Pora: „Mă întorceam acasă învăluit în singurătatea nopței ușor tulburate de vînt. încolo nici un zgomot nu despica tăcerea prin
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
național” intitulat „Corbul romîn”. 7. „Fata-n grădina de aur”, în Constelația Luceafărului. Sonetele. Scrisorile, Editate și comentate de Petru Creția, Ed. Humanitas, 1994, p. 21. 8. „Despărțire”, în Poezii, ediția cit., p. 83. 9. Aron Cotruș, „Tristia, II”, în Almanahul scriitorilor de la noi, Ed. „Librăriei Naționale”, Sebastian Bornemisa, Orăștie, 1911, p. 140. 10. Ovid Densusianu, „Coboară corbii”, în Poezii cu formă fixă, Ediție îngrijită de Gheorghe Cardaș, Ed. Albatros, „Lyceum”, 1973, p. 79. 11. „Corbii’’, în Scrieri, 1, Ediție de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Topîrceanu, „Balada morții”, în op. cit., p. 8; Vasile Demetrius, Orașul bucuriei, Ed. „Universala” Alcalay et Co., f.a., p. 177. Basmul în care plopul devine flaut se găsește la Lazăr Șăineanu (op. cit., p. 95). 9. Petre Dulfu, „Maica Domnului”. Legendă, în Almanahul scriitorilor de la noi, 1911, p. 43 44. însă în Khalil Gibran (Iisus, Fiul Omului, Ed. Orion, 2000, p. 206), Simon din Cirene zice: „Și I-am purtat crucea. Era grea, fiindcă era din lemn de plop, ud din pricina ploilor de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
E cer de plumb ca să putem/ Vedea ce jalnic doliu mare,/ Deasupra noastră-ntins avem-/ Ca-n orice zi de-nmormîntare.// Și sunt, de nepătruns, tăceri,/ O! ca să plîngem poate-n pace/ Pe cei care plecară ieri,-/ Acolo unde gura tace...” (Almanahul Societății Scriitorilor Romîni, 1, Ed. Flacăra, 1912, p. 188. Datat: „Decemvrie 1911”) 5. Unele însemnări ale acestuia din urmă par rupte din Bacovia, pe care de fapt îl anticipează: „...Azi plouă mărunt. Ziua e cenușie; lucrurile au o înfățișare îmbătrînită
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Se știe că Marin Sorescu a depoetizat discursul liric Într-un adevărat program estetic. „Mi-am Înseninat gândurile Până când au Început să se vadă În ele Munții...” MIHAI EMINESCU - LUCEAFĂRUL comentariu literar Poemul Luceafărul a apărut În anul 1883, În „Almanahul Societății Academice Social-Literare România Jună” din Viena. În același an, Într-un număr din luna august, a fost reprodus și În revista Convorbiri literare. Izvorul de inspirație al celebrului poem Îl constituie un basm românesc intitulat Fata În grădina de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu Anthelme Brillat-Savarin, autorul lucrării Fiziologia gustului, considerat și el, la rândul său, părinte fondator al gastronomiei. Invenția acestui cuvânt savant, ca să nu spunem pedant, este atribuită însă astăzi, în mod curent, lui Laurent Grimot de la Reynière datorită operei sale Almanahul gurmanzilor, publicat între 1803 și 1812. În afară de această carte, care a apărut de opt ori în cursul acelor ani (cu excepția perioadei dintre 1809 și 1811), pionierul cronicii gastronomice a fost de asemenea și inventatorul ghidurilor culinare cu un original "itinerariu
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
foi s-a amplificat. Aceste trei tipuri de foi volante ilustrează așadar, chiar de la origini, cele trei funcții principale ale jurnalismului: informație de mare actualitate, relatări din actualitatea faptelor diverse, exprimarea opiniilor. 6. Primele tipărituri periodice sînt socotite a fi almanahurile, derivate ele însele din primele calendare imprimate la Mainz încă din 1456 (?). Primul almanah francez cunoscut datează din 1486. Tot în Germania apar și primele cronologii exacte, recenzii anuale sau semestriale ale principalelor evenimente; este vorba de Messrelationen de Michael
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
origini, cele trei funcții principale ale jurnalismului: informație de mare actualitate, relatări din actualitatea faptelor diverse, exprimarea opiniilor. 6. Primele tipărituri periodice sînt socotite a fi almanahurile, derivate ele însele din primele calendare imprimate la Mainz încă din 1456 (?). Primul almanah francez cunoscut datează din 1486. Tot în Germania apar și primele cronologii exacte, recenzii anuale sau semestriale ale principalelor evenimente; este vorba de Messrelationen de Michael von Aitzing, publicată la Frankfurt pe Main, încă din 1588 cu ocazia celor două
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
furnizori de noutăți. Aceștia au creat, cel puțin pînă în 1789, rețele de informații care completau cu folos pe cele ale presei tipărite. Importanța lor politică nu este deloc de neglijat. Cît despre foile volante, canards, cîntece și ilustra(ii, almanahuri, broșurile religioase, numeroasele publicații cu tent( ocult(, ele au alimentat, cel puțin pînă la mijlocul secolului al XIX-lea, o "literatură populară de colportaj" care, fiind puțin cunoscută, nu a exercitat o influență asupra mentalității claselor populare, adesea mai hotărîtoare decît
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
vânjos consumator de șoareci se transformă în gâscă îndopată cu piroști, se îngrașă și... citește. Ca în orice tiranie respectabilă, cenzorul-șef deține cel mai mare depozit de materiale interzise. Benedikt se îndoapă cu cărți, reviste (citește orice, fără discernământă, almanahuri, își neglijează nevasta, familia, mâncarea până când termină biblioteca. Aici se desparte Tolstaia de Orwell sau Bradbury: libertatea pe care i-o acordă socrul nu e o capcană, ci o paidee: pasiunea pentru lectură e menită să-l facă să dorească
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
texte sacre, de literatură patristică și spirituală; parlamentele sau alte jurisdicții civile foloseau lucrările de jurisprudență și culegerile de cutume, iar pentru un public mai larg, alcătuit din burghezi și negustori, se tipăreau încă din secolul al XV-lea calendare, almanahuri, romane cavalerești, lucrări religioase în limba populară și cărți de rugăciuni. Pe de altă parte, producția și comerțul cu cărți cereau fonduri ridicate; unde se puteau găsi capitaluri disponibile dacă nu în marile orașe comerciale? În sfîrșit, acestea ușurau difuzarea
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
domeniul cărții și a căror activitate era reglementată. Și cum propagau și vindeau orice, un decret din 1722 le-a redus numărul la 120, amintind că le era permis: Să vîndă numai edicte, declarații, ordonanțe, decrete sau alte dispoziții judecătorești... almanahuri și tarife, ca și cărțulii care nu depășesc opt foi". Fără îndoială, existau negustori ambulanți și la țară, dar cea mai mare parte a comerțului cu cărți era făcut de librarii de bîlci, care mergeau din oraș în oraș cu
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
încet-încet, se deplasa, plutea, năvălea ușurel către patul unde-mi întemeiasem de mulți ani lenea creatoare. Neînfricat, cum mă știți... ori aflați chiar acum... nepăsător, surâzător, așteptam impactul nasol, clipocitul critic, secunda când loco... etc. (chestia aia găsită într-un almanah pentru stuparii profesioniști)... fiindcă eu veneam din urmă... și dânsa mă ocolea cu respect, cu delicatețe, mda... cu grijă... când... atingea cearceaful cam murdar al plapumei... și eu, haț!, opream scamatoria!!! Priveam ușa. Dăinuia acolo, cum am tot spus, întruna
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
Primitive Culture (Londra, 1871): "Ansamblul complex al cunoștințelor, credințelor religioase, al artei, moralei, obiceiurilor și al tuturor celorlalte capacități și obișnuințe pe care le dobîndește omul ca membru al societății". Traian Herseni, în "Civilizația și cultura. 164 de înțelesuri" din Almanahul civilizației (1969), prezintă mai multe definiții date culturii, dintre care o reținem și pe cea a lui A. Kroeber și C. Kluckhohn din 1952: "Cultura constă din modelele implicite și explicite ale comportării și pentru comportare, acumulate și transmise prin
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și lecturare, indiferent de epoca în care a fost scrisă, pentru că ea oglindește o numită atitudine într-un domeniu sau altul ce trebuie descifrat și știut. Lucrarea a scos la lumină din abandonate, împrăștiate și prăfuite colecții de ziare, reviste, almanahuri, anuare, calendare și alte publicații, o lume a timpurilor trecute, o istorie despre oameni, evenimente și locuri pe care trăitorii de azi și de mâine nu ar fi avut-o altfel la îndemână. Cartea, cuprinde un număr de peste 500 pagini
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_1120]
-
publicații nu s-au păstrat, autorul a înscris, ca într-un inventar, titlul lipsă din arhivele bibliotecii pentru ca publicul să cunoască și să înțeleagă necesitatea păstrării lor în rafturile bibliotecilor și a arhivelor. În partea a doua a lucrării, „Albume, Almanahuri, Anuare, Calendare și Reviste", care cuprinde 299 de pagini, autorul grupează, tot alfabetic, materialele studiate, consemnând și comentând după aceleași criterii titlurile lor cu mesajele lor culturale, literare, științifice, economice, cetățenești etc. Întregul text al cărții este înnobilat cu o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_1120]
-
au fost supuși românii pentru deznaționalizare, lupta lor, și rolul jucat de presa românească pentru păstrarea ființei naționale. Se prezintă apoi metodele de cercetare și criteriile care au stat la baza elaborării acestei cărți, cele peste 300 de ziare, reviste, almanahuri și alte organe de presă scotocite, inventariate și prezentate, iar la final bogata Bibliografie consultată, care însumează 33 de titluri. În concluzie, această carte, pe care am avut plăcerea și onoarea să o lecturez, și pe care am citit-o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_1120]