1,055 matches
-
scopul. La fel cum sînt clasificate în minciuni reușite și nereușite, în funcție de rezultatul lor, ele mai pot fi împărțite în categorii în funcție de intenția mincinosului. Din acest punct de vedere, minciunile ajung să fie de mai multe feluri: inofensive, sociale sau altruiste în cazul în care intenția autorului este pozitivă, și grave, mușcătoare, sfruntate sau răutăcioase în cazul în care intenția autorului este negativă. Minciunile menite să protejeze pot fi spuse în interesul unei alte persoane, care ar fi sau nu păcălitul
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
minciună ca fiind binevoitoare (gutmüthige), intenția pozitivă a lui A îl privește doar pe C și nu pe B; drept urmare, nu se poate spune că minciuna este în întregime inofensivă. Traducătorii englezi ai lui Kant au numit intenția lui A "altruistă", și termenul pare acceptabil pentru acest gen de minciună, deși A, în momentul în care pune interesele lui C înaintea celor ale lui B, nu înseamnă neapărat că le plasează și înaintea propriilor interese. După cum remarcă și Durandin (1972:44
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
C înaintea celor ale lui B, nu înseamnă neapărat că le plasează și înaintea propriilor interese. După cum remarcă și Durandin (1972:44 n), minciunile spuse cu scopul de a servi intereselor altcuiva pot în același timp servi și intereselor mincinosului. "Altruist" este cu siguranță un termen mai potrivit decît "inoportun", care astăzi a ieșit din uz și care în limba franceză își are echivalentul în officieux, folosit în secolul al optsprezecelea de către John Wesley (1986:284-285) și Rousseau (1946:65) și
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
religios, și nu doar să lase impresia falsă că ar avea aceste calități. Un individ care ține cont de posibilele reacții ale celorlalți, atunci cînd se hotărăște cum să acționeze, poate să se decidă asupra unei maniere oneste, sincere, chiar altruiste, de a acționa. Însă această abilitate implică, totuși, la fel ca și sfatul lui Machiavelli, posibilitatea permanentă de a înșela, dacă individul consideră că ar fi în interesul său, pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă. Mă voi ocupa
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
succes limitat pînă acum, un și mai mic progres a fost făcut în privința altor două extreme, detectarea completă a minciunilor și imposibilitatea oricărei asemenea detectări. Ekman (1985:281-282) discută pe scurt avantajele și dezavantajele detectării minciunii, menționînd interesele naționale, intențiile altruiste și dreptul individului de a avea secrete personale, ca motive în favoarea nedetectării sau nedezvăluirii minciunilor în anumite situații. El spune: Cred că merită subliniat faptul că, uneori, depistarea minciunii subminează o relație, trădează încrederea, dezvăluie informații care, din motive întemeiate
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
va realiza, chiar în timp, printr-o tendință automată spre echilibru social. În extrasul din lucrarea sa "Evoluția altruismului reciproc", scrisă pe cînd era încă student, Trivers (1971:35) afirmă: Fiecare individ aparținînd speciei umane este văzut ca avînd tendințe altruiste și nesincere, a căror exprimare depinde de variabile ale dezvoltării, care au fost selectate pentru a echilibra aceste tendințe, în funcție de mediul social și ecologic local. Cred că este semnificativ faptul că, 14 ani mai tîrziu, Trives a publicat o carte
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cuvintelor terestru, motric; antonimele cuvintelor static, confuz; * sinonimele cuvintelor teluric, conciliere; antonimele cuvintelor atenție, a involua; * sinonimele cuvintelor împăcare, a testa; antonimele cuvintelor perfecțiune, par; * sinonimele cuvintelor naivitate, a experimenta; antonimele cuvintelor nepărtinitor, negativ; * sinonimele cuvintelor credulitate, lacom; antonimele cuvintelor altruist, nocturn; * sinonimele cuvintelor avar, juvenil; antonimele cuvintelor lene, a evolua; * sinonimele cuvintelor tineresc, visare; antonimele cuvintelor dinamic, clar; * sinonimele cuvintelor reverie, devotament; antonimele cuvintelor neatenție, opac; * sinonimele cuvintelor dăruire, a evalua; antonimele cuvintelor banal, organic; * sinonimele cuvintelor melancolie, a sista
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
The Domestic Bases of Grand Strategy, Cornell University Press, Ithaca (NY). Rosenau, James; Ersel, Aydinli (2005), Globalization, Security, And The Nation-State: Paradigms In Transition, State University of New York Press, New York. Ruiz-Giménez, Itziar (2005), La historia de la intervención humanitaria. El imperialismo altruista, Catarata, Madrid. Rumsfeld, Donald (2002), „Transforming the Military”, Foreign Affairs, vol. LXXXI, nr. 3, pp. 20-32. Rupesinghe, Kumar (1995), Conflict Transformation, Macmillan, Londra. Russett, Bruce (1993), Grasping the Democratic Peace: Principles for a Post-Cold War World, Princeton University Press, Princeton
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
majore în relația lor cu societatea. Un bărbat care după 20 de ani de lucru poate să aibă această stare de dezorientare și confuzie în ceea ce privește rolul său în societate și astfel poate comite acest tip de suicid. În sfârșit, suicidul altruist este comis de persoanele care cred că, luându-și viata, aduc un beneficiu societății sau celor din jur. În timpul războiului din Vietnam, călugării budiști și-au dat foc în public ca semn de protest împotriva războiului. Teoria lui Durkheim sugerează
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a găsit natura pentru a trăi în parteneriat și în armonie cu sisteme care sînt în principiu incompatibile între ele, dar care, prin economie de efort, își pun în comun mijloa-cele de existență pentru a supraviețui. Simbioza nu are nimic altruist în ea. Nu e un lucru căruia să îi atribui o valoare morală. E o lege a naturii care face ca cei care nu au trăit în simbioză să fi dispărut. Teoria simbionomică, simbioza, co-evoluția și autoorganizarea sînt, după părerea
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
cel mai mic preț și să obțină cel mai mare profit. Ca atare, ei sunt motivați doar de lăcomie și egoism, nu de grija față de alții. Piețele nici nu promovează, nici nu împiedică lăcomia. Ele fac posibil pentru cel mai altruist, cât și pentru cel mai egoist, să își realizeze scopurile în mod pașnic. Cei care își dedică viața pentru a-i ajuta pe ceilalți utilizează piața pentru a-și împlini scopul la fel de mult ca aceia al căror scop este să
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
numai cel care le încasează. Fie per-spectiva sa nu mai este realistă, pentru că el susține că politica este, și trebuie să fie, construită pe baza preocupărilor în legătură cu natura liberală a sistemului internațional și, mai ales, pentru că el atribuie hegemoniei motivații altruiste. Fie Kindleberger rămîne un realist și astfel își supraestimează argumentele, în încercarea sa de a justifica politica americană. Dacă ținem seama și de alte scrieri ale lui Kindleberger, cel mai normal ar fi să presupunem că el era însuflețit de
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
unui scop împărtășit” și al spiritului de comunitate; - de când am reușit în puțin timp, în numele postulatului după care individul este autosuficient, să provocăm trei mari reinterpretări de valori: a atrofia, în însăși interiorul conștiinței noastre (a „inimii” noastre), autoritatea idealului altruist, a dezvinovăți egoismul și a legitima dreptul de a trăi doar pentru sine însuși; - de când am devenit insensibili la costurile umane ale așa zisei „raționalizări” a cheltuielii sociale, sfârșind prin a gândi că reducerile sociale ar contribui la prosperitatea globală
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
considerat că este suficient de important să investească șapte ore din timpul său prețios pentru a-și arăta considerația și preocuparea față de angajat. După cum spune Rudy Giuliani, „nunțile sunt opționale. Înmormântările sunt obligatorii”. Mai ales pentru liderii cu caracter. Alegeri altruiste Se spune În Vechiul Testament că, atunci când Solomon a venit la tron ca urmaș al regelui David, Dumnezeu i s-a arătat Într-un vis și i-a spus că-i va da orice dorește. Imaginați-vă câte posibilități se așterneau
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
fi putut să ceară o viață Îndelungată, bogății care să Întreacă orice Închipuire, puterea de a-i controla pe alții sau nesfârșita admirație și laudă din partea supușilor săi. Răspunsul lui, menționat În Cartea a Doua a Cronicilor, a fost unul altruist: „Apoi dă-mi mie acum Înțelepciune și știință, ca să pricep cum să cârmuiesc pe poporul acesta”. Prima decizie a lui Solomon ca lider a fost un act de caracter În folosul altora. Compasiune și modestie Pe un perete din biroul
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
realmente ceea ce vor ei cu adevărat să pară. Altruismul, dăruirea de sine, zice Lovinescu, sunt factori negativi, ce dizolvă personalitatea și, o dată cu ea, puterea de a visa, iluzia creatoare. De aceea, chiar dacă sunt admirabili din punct de vedere moral, oamenii altruiști, înclinați prin însăși natura lor la sacrificiul de sine, ilustrează de fapt un anumit conformism față de împrejurările concrete ale existenței, o slăbiciune de înger ce-i îndeamnă să prețuiască mai mult persoana aproapelui decât propria lor persoană. Propensiunea aceasta spre
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și aiurea, și mai ales Eminescu), alții visând un viitor fericit (socialiștii), toți însă plecând, conștient sau inconștient, de la durerea simțită pentru dispariția vechilor clase, boierinași, bresle, din care făceau parte și ei, și - un sentiment mai intelectual și mai altruist - de la durerea produsă în ei de mizeria țărănimii. Unii căutau refugiul în trecut, alții în viitor. Toți erau nemulțumiți de starea nouă de lucruri; de aici, în mare parte, pesimismul generației eminesciene. Negustorii mici și meseriașii români au fost distruși
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
studiu, dacă aș analiza mai amănunțit temperamentul acestui scriitor, pentru a arăta că tonul său, când atacă curentele adverse, mai ales literatura care nu-i place, e perfect acel ton "junimist", rece, sarcastic, că umorul său n-are notă simpatică, altruistă, bună, ca de pildă al lui A. Russo. Repet: zeflemismul a putut să iasă dintr-un umor ca al lui C. Negruzzi, și nu din unul ca al lui A. Russo. Am voit să arăt în acest capitol că C.
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
acest hobby într-o puternică pasiune. Că este o activitate folositoare și totodată înălțătoare ne-o dovedește și poemul următor, datorat lui Jane Hirschfield: “Inima ca origami Fiecare își are forma sa. Pentru dragoste, două rațe adormind împreună. Pentru curaj altruist, un cal de război. Pentru teamă de moarte, o zorea de o zi. Și în fiece an îndoită mai mult, foaia mototolită și subțire totuși rezistă pentru toate acestea. Nici una dintre viețile din această lume, inima nu-și alege.” Capitolul
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
timp a tr? it, geniul s? u s? a reflectat �n activit?? ile sale. A suferit multe transform? ri, dar există �n toate o consisten?? indestructibil?: a fost credincios Rom�niei ? i a �ncercat s??? i slujeasc? na? iunea �ntr? un mod altruist. Trebuie s? avem �n vedere activit?? ile sale că un tot. Ceea ce nu este o sarcin? u?oar?: opera lui Nicolae Iorga este alc? tuit? din circa 1�200 de volume ? i 20�000 de articole; el a fost un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
doua c? snicie �nseamn? triumful speran? ei asupra experien? ei, atunci Iorga a avut noroc. Cea de a doua lui șo? ie, doamna Catinca, l? a ajutat pe Iorga s? fie �n plin? activitate tot restul vie? îi. O adev? raț? camarad? , altruist? , modest? , a fost neobosit? al? turi de șo? ul ei, ajut�ndu? l. Un ziar a prezentat? o sub titlul Secretara domnului Iorga. Articolul explică faptul c? doamna Catinca constituia subiect de discu? ie mai mult pentru europeni dec�ț era cunoscut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui Argetoianu, prea flagrant? chiar ? i pentru deceniul lui Carol II44. Argetoianu are un partizan convins al totalitarismului. Afirm�nd c? Argetoianu era corupt, poate c? divag? m, ? în�nd seama c? ceea ce ne imagin? m noi c? �nseamn? slujirea altruist? a prosperit?? îi comune. Despotismul oriental consider? corup? ia drept un fel de accesoriu al postului de? inut, cum ar fi limuzină oficial? sau contul nelimitat pentru cheltuieli. Asemenea lucruri ar putea p? rea de neconceput �n ?? rile �n care echitatea constituia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pe care i? am petrecut �n Rom�nia, am sim? it devo? iunea această fă?? de Iorga la fiecare pas. De ce? La urma urmei, el nu a rezolvat problemele poporului rom�n! �ncearc? oare oamenii s?? i r? spl? teasc? dragostea altruist? fă?? de poporul s? u? Cu siguran?? , dar este ceva mai mult: rom�nii s�nt con? tien? i de faptul c? Iorga nu le? a rezolvat problemele, dar simt totu? i ? i c? via? a lui a personificat, a �ntrupat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
identifică autorul respectiv) stă sub semnul unor crize ce rezultă dintr-un palemos, cum ar spune filosofii greci, adică dintr-o confruntare între două tendințe antinomice. Specific maturității mijlocii este conflictul dintre generativitate și stagnare. Primul termen are conotații evident altruiste și evocă strădania individului de a se implica în formarea generației tinere, atât prin educația propriilor copii (deveniți deja adolescenți), mentorizarea colegilor mai tineri de la serviciu, cât și prin participarea la o serie de acțiuni utile comunității din care face
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
identifică autorul respectiv) stă sub semnul unor crize ce rezultă dintr-un palemos, cum ar spune filosofii greci, adică dintr-o confruntare între două tendințe antinomice. Specific maturității mijlocii este conflictul dintre generativitate și stagnare. Primul termen are conotații evident altruiste și evocă strădania individului de a se implica în formarea generației tinere, atât prin educația propriilor copii (deveniți deja adolescenți), mentorizarea colegilor mai tineri de la serviciu, cât și prin participarea la o serie de acțiuni utile comunității din care face
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]