3,481 matches
-
după nuvela Belfagor arcidiavolo a lui Machiavelli, evocă o atmosferă de început de secol. E vorba de un București fanariot, de un pitoresc aparte, degajând o ciudată poezie. Un basm, în care precizia detaliului istoric, social și sugestia rafinată a ambianței creează o aparență de nuvelă istorică. Către un asemenea trecut, epocă a șugubățului Anton Pann, se repliază C. în acești ani, creând narațiuni cu o tentă de străvechime. Lungul nasului (localizare după Aulus Gellius, prin intermediul unui text probabil franțuzesc) e
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
limbaj modern tehnic, birocratic, monden, sportiv, medical, mimând teatralitatea, recurgând la aberații tipografice. Ștefan Roll și-a făcut un instrument poetic din cabotinism, din acrobația verbală, din clovnerie. Mihail Cosma parodiază personaje și situații biblice și mitologice prin transpuneri în ambianțe moderne, cu limbajul adecvat. Poeții cu mai puțin talent nu puteau decât să preia, ca pretutindeni și în toate timpurile, la nivelul propriilor posibilități, practicile prin care fruntașii avangardei obțineau notorietate. Repere bibliografice: Călinescu, Principii, 21-46; Sașa Pană, Antologia literaturii
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
iar în volum în 1977, cu Scrisori dintr-un câmp cu maci. Până la stabilirea în Franța, a publicat alte cinci volume de versuri, care au evoluat de la un postblagianism în variantă feminină spre o poezie a sensibilității exacerbate, agresată de ambianța totalitară, pe care o deghizează cu pricepere într-o nevroză poetică autentică. În toți acești ani colaborează cu poezie la „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Ramuri”, „Vatra”, „Transilvania”, „Viața românească”. În 1981 e distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din București pentru
CRACIUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286465_a_287794]
-
futuriști, integraliști, ermetiști” nu ar face decât să producă o „bâiguitoare confuzie lirică”. Pentru autorul unor poeme ca Romanță și Tu, sora mea, Durere..., totul este ca lirica să închidă în sine zvâcnetul unui suflet. Nevrozele lui își acomodează o ambianță cutreierată de un „duh de jale”. „Alcoolizat”, în cârciuma îmbâcsită de fum de țigară, trăindu-și sfâșierile „între vis și lut”, abulicul cunoaște stări de dedublare, ruminând păreri de rău pentru „seninul” de odinioară. În atmosfera lâncedă, care împinge la
BASSARABEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285669_a_286998]
-
Edmondo de Amicis. Schițele din „Revista copiilor”, reluate în volumul Moș Stan (1923), par concepute sub semnul lui Cuore, prin candoare și sentimentalism, prin nimbul de exemplaritate. Lumea nuvelelor și schițelor lui B. se mișcă într-o lentă, definitivă circularitate. Ambianța este aceea a orășelelor de provincie, unde monotonia se împânzește peste tot. O existență căzută în plictis, instalată - la fel ca în proza lui I. Al. Brătescu-Voinești - în stereotipii, care sunt semnul neîndoielnic al unei reducții sufletești. Pendulul acompaniază cu
BASSARABESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
-
aparent, pentru a scăpa de gura lumii, la muncă (Doi angrosiști). Aglomerarea de etnii atât de deosebite, aromâni, albanezi, sârbi, greci, bulgari, turci ș.a., amestecul de confesiuni, confruntarea de mentalități nu rămân fără ecou într-o proză individualizată de o ambianță aparte. Toate aceste scrieri cu specific aromânesc au fost publicate, începând cu anul 1902, în gazete și reviste din Bitolia și din țară sau în cărți precum De la frații de departe (1921), Turcoaicele (1921), România văzută de departe (1922), Prima
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
academic. Impresiile de călătorie din Les Huit paradis vor cuceri publicul prin farmec exotic, cu adieri din O mie și una de nopți. Peisaje de vis și miresme legendare, palate fastuoase și maghernițe umile, cadâne, cerșetori, înțelepți alcătuiesc, aici, o ambianță specific orientală, transpusă adecvat într-un amplu registru cromatic și muzical. Pe alocuri, accentele poematice amintesc de Saadi sau de Omar Khayyam. Cu timpul, memorialistica de călătorie tinde spre concizie, vădind și o anume accentuare a predispoziției meditative. Astfel, atât
BIBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
cavaler medieval. Ipostaza este amplificată de simbolistica fastuoasă folosită de B., care își situează eroul sub zodia focului, element ce pare să-i acompanieze ca un laitmotiv viața și apoi chiar moartea (se prăbușește cu un avion în flăcări). Reconstituirea ambianței este făcută, însă, într-o manieră realistă. Diplomatul englez aparține totodată și timpului său, fiind implicat în relațiile complexe ale primului război mondial. O altă reușită portretistică ce vădește putere de introspecție este legată de figura lui Marcel Proust (Au
BIBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
idealizează, dar nici nu își caricaturizează personajele, privite cu atenție, inteligență și umor. Lumea este reconstituită cu acuitate a notației realiste, prin acumularea detaliilor și printr-o rafinată tehnică a colajului. Din câteva trăsături sigure, B. schițează caractere și reface ambianța locurilor, din care se rețin unele interioare decrepit mateine sau străzile Bucureștiului, cu atmosferă uneori stranie, evocate și în paginile lui Bedros Horasangian sau ale lui Mircea Cărtărescu. Romanul Fototeca. Temă cu variațiuni (1989) înfățișează viața de redacție din perspectiva
BITTEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285751_a_287080]
-
aplicație ale acesteia. Politzer definește psihologia medicală, sub forma „psihologie care pune în centrul ei drama persoanei umane” (aflată în situație de boală). P. Popescu-Neveanu consideră psihologia medicală ca “obiect de studiu al psihologiei bolnavului și al relațiilor sale cu ambianța, legăturile sale subiective cu personalul medico-sanitar și cu familia, studiază și reacția psihică a bolnavului față de agresiunea somatică și/sau psihică și mijloacele psihice de tratament.” Săhleanu și Athanasiu, adaugă în sfera de preocupări a psihologiei medicale și problematica psihologică
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
modificări de ordin psihic, cel mai des medicii trebuie să țină seama de anxietate și teamă. Boala este resimțită de către omul bolnav ca o limitare a libertății sale actuale, prevestire a morții, rupturi afective cu mediul, separarea, îndepărtarea de o ambianță dragă, frustrări privind plăcerile sau datoriile vieții, este o atingerea a narcisismului (ceea ce explică reîntărirea acestuia, manifestată prin egocentrism) I (P. B. Schneider, 1963). La toate acestea se mai adaugă: teama de medic (caracteristic copilului mic); teama de manevrele exploratorii
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
nedefinit, de care pacientul nu poate scăpa. Ea se conjugă cu senzația de neajutorare, de constricție, de supărare fără motiv și fără obiect, de iritabilitate. Această trăire neplăcută, penibilă e însoțită de o alertă accentuată (aronsal) de urmărirea îngrijorată a ambianței, de supra-atenție involuntară. Funcțiile mentale cognitive sunt interferate se vorbește de un bias (deformare perceptuală în anxietate, cu tendința inconștientă de a selecta informațiile referitoare la pericole sau la problematica personală (Matheus, 1986), ceea ce face pe bolnavi să greșească sarcinile
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
conflictuale. 2.Starea de primejdie (situație nouă) îl face pe bolnav să apeleze la tehnici protectoare spre a face față pericolului situației, fapt care se traduce predominant prin sugestibilitate crescută și uneori prin euforie. 3.Restrângerea orizontului de preocupări, de ambianță 4.Egocentrismul Egocentrismul și restrângerea orizontului de preocupărti, de ambianță sunt consecința pe plan personal a situației marginale. 5. Perspectiva temporală îndelungată a bolii duce la sporirea anxietății de bază. Îmbolnăvirea unui individ produce o serie de perturbări ce se
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
bolnav să apeleze la tehnici protectoare spre a face față pericolului situației, fapt care se traduce predominant prin sugestibilitate crescută și uneori prin euforie. 3.Restrângerea orizontului de preocupări, de ambianță 4.Egocentrismul Egocentrismul și restrângerea orizontului de preocupărti, de ambianță sunt consecința pe plan personal a situației marginale. 5. Perspectiva temporală îndelungată a bolii duce la sporirea anxietății de bază. Îmbolnăvirea unui individ produce o serie de perturbări ce se propagă în lanț în mediul familial și profesional al bolnavului
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
se dă o importantă mult mai mică refacerii funcției masticatorii în zone mai puțin vizibile. În ce privește pacientul, modul în care face față pierderii dinților depinde de vârstă, sex, poziție socială, constituie și dispoziție psihică, de circumstanțe și de atitudinea față de ambianța sa. Confruntarea subită cu pierderea dinților este încărcată de o ironie tragică, deoarece valoarea lor este apreciată numai în momentul în care se pierd. În această situație pot apărea stări de remușcare, vinovăție și complexe de inferioritate. Oamenii relativ tineri
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
suspensiv și limitat pînă la apariția lucrării". În circumstanțele actuale, nu te poți gîndi întotdeauna la credite. Nici să te mulțumești să "provoci dezbateri" sau "să ridici probleme". Fobia pe care o resimțim față de sisteme și intervaluri mari, respingerea impersonalului, ambianța zeflemistă din Școală ne-au intimidat peste măsură; cîteodată trebuie să le răspundem. E tocmai ceea ce facem astăzi nu sub forma șubredă a tratatului, ci sub cea mai puțin abominabilă și la fel de anacronică a cursului. De fapt, între 1988 și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
populației împotriva ciumei, s-a pregătit terenul pentru SIDA. SEMIOLOGIA Fiindcă ne ocupăm de semne și de semnale, se pune problema relației noastre cu semiologia. E de înțeles. Ultimele decenii au plasat științele umaniste, în particular pe cele franceze, în ambianța semiologică. Răspuns: noi ne aflăm în altă parte. Ba chiar în colțul opus. Acest "moment intelectual" lung de treizeci de ani funestul Zeitgeist hexagonal -, redundant și strălucitor, este în mod evident defavorabil unui demers ca al nostru. Promovarea, după Saussure
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
între scris și ecran, între o tehnologie a literei cu ritmuri lente și a imaginilor-sunet ultrarapide. Distorsiune între lumea creațiilor și cea a documentelor, între principiul realității și cel al plăcerii, între transmisiile complicate de moștenire și receptările instantanee ale ambianței. Fără îndoială nu putem, nu trebuie să confundăm informarea cu formarea, "a ști că" cu a ști. Un profesor nu este un emițător, un elev nu este un receptor, o cunoștință nu e o informație, adevărul nu e o dată. Nu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
mult despre aerul epocii decît o reflecție asupra solfegiului. Este poate mai limpede să observi corzile vocale ale unei societăți în calitate de anatomist decît partitura sa mitologică în calitate de meloman. Atîta timp cît temele sale sînt considerate indepedent de instrumentele muzicii de ambianță, consensul riscă să-și prezinte evoluția utilităților cu titlul de vid unificator al anchetelor de opinie. În prezent, se definește ca o adăugare de negări. Nu e un termen juridic, așa cum este legitimitate, care implică o conformitate la o normă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
În 1676 "Eseurile" au fost puse la index de către Biserica catolică apostolică și romană. Adversarii Spiritului Liber, Luther și Clavin, ca și Părinții Bisericii care îi atacau pe epicurieni și libertini au contribuit la salvarea în istorie a acestor curente. Ambianța sinistră a Evului Mediu este uneori luminată prin elemente care nu țin de filosofia hedonistă, prin cântăreții de tavernă, epicurieni îndrăgostiți, autori satirici care au scris cântece reunite sub titlul "Carmina Burana". Încă din 1511, în "Elogiul nebuniei" Erasmus precizează
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
is soul, and impromptu necessary, like jamming of jazz play.” Ba-ul spiralelor cunoașterii poate fi comparat cu un grup de muzicieni de jazz care improvizează Împreună. În funcție de ceea ce este (natura) și de ceea ce știe (competențe), fiecare intră Într-o ambianță cu ceilalți (ba), ce le mobilizează sensibilitatea și iscusința creația muzicală respectivă. Actorii-actați execută partitura nescrisă spre care converg energia, dorințele, creativitatea și abilitatea fiecăruia. A da și a primi, condiție a schimbului, presupune recunoașterea și acceptarea fiecăruia așa cum este
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
managementului, permițând cea mai bună utilizare a resurselor umane, a bunurilor, a capitalurilor și a informației. Deși nu se poate exprima Într-o formă verbală, el se traduce În maniera de a administra, de a concepe, de a crea o ambianță proprie Întreprinderii. El reprezintă picioarele Întreprinderii; dacă acestea sunt ferme, e datorită chi-ului, care se manifestă sub trei forme distincte. Moku-no-chi (cunoașterea silențioasă, invizibilă și tacită a unei Întreprinderi), este cel care generează cele mai bune rezultate și profitul maxim
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
au fost alese În funcție de destinația spațiilor, adică de emoțiile specifice fiecărei activități. Acolo unde trebuie să fii activ domină roșul, În timp ce albastrul este propice inspirației, iar contabilitatea necesită verdele pal... Se ține seama și de efectul anotimpurilor, pentru că ele influențează ambianța locurilor. Aceste procese creative nu pierd din vedere necesitățile fiecărui spațiu. Un grup de proiect a conceput un cuier cu o formă atât de necuviincioasă, Încât determină fără excepție clienții să-și manifeste surprinderea și să vorbească, ceea ce are drept
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
vedere panoramică a fiecăruia asupra unui spațiu deschis. Obstacolele și ecranele de protecție fizică au fost suprimate, putând fi sesizate toate mișcările din jur și din față. Lucrând, fiecare este o parte a ansamblului și se simte cufundat În interiorul acestei ambianțe. Până acum, dacă cineva Își bătea pe umăr un colaborator, acesta putea tresări, căci nu avea cum să-l vadă venind. Angajații erau izolați unii de ceilalți. Alegerea scaunelor pivotante și dispunerea birourilor În unghiuri de 120 de grade Între
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
constituirea unui veritabil ba, iar de aici decurg noi moduri de lucru. Măsurarea rezultatelor acestor schimbări nu este evidentă, Însă un anumit număr de indicatori confirmă binele creat de aceste alegeri. La ingineri, acesta se traduce printr-o schimbare În ambianța și stilul de lucru. În interiorul diviziei, relațiile sunt foarte directe, fiecare având acces chiar și la mesageria directorului, dacă are ceva pertinent să-i spună. Dialogul este deschis, franchețea este esențială, la fel onestitatea și Încrederea, ce trebuie transmise asemenea
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]