3,425 matches
-
a) Lipsa de preocupare a familiei pentru cultivarea, de timpuriu, la copil a interesului pentru activitatea intelectuală, pentru munca școlară, după ce copilul a devenit școlar. Premisele pentru atitudinea pozitivă față de învățătură se formează începând din primii ani de viață prin ambianța în care trăiește copilul, prin preocupările intelectuale ale părinților și ale celorlalte persoane adulte din familie. De obicei, părinții care nu au preocupări intelectuale și nu se ocupă de pregătirea copilului pentru școală neglijează această îndatorire și după ce copilul a
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
se citește și se discută cele citite, dacă se merge la cinema, teatru și se dau explicații copiilor în legătură cu acestea, dacă în casă pătrund cărți, reviste, ziare și sunt citite și comentate, dacă se realizează în viața de familie o ambianță intelectuală (culturală), aceasta reprezintă o importantă contribuție la formarea intereselor culturale la copil, la crearea premiselor pentru atitudinea pozitivă față de învățătură. Atmosfera din familie, ambianța afectivă în care trăiește copilul contribuie, de asemenea, la crearea acestor premise. O atmosferă calmă
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
reviste, ziare și sunt citite și comentate, dacă se realizează în viața de familie o ambianță intelectuală (culturală), aceasta reprezintă o importantă contribuție la formarea intereselor culturale la copil, la crearea premiselor pentru atitudinea pozitivă față de învățătură. Atmosfera din familie, ambianța afectivă în care trăiește copilul contribuie, de asemenea, la crearea acestor premise. O atmosferă calmă, senină, caldă este stimulativă pentru activitatea copilului, în timp ce o ambianță încordată, apăsătoare, are un rol depresiv, inhibitor. O deosebită importanță pentru educarea atitudinii pozitive față de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
intereselor culturale la copil, la crearea premiselor pentru atitudinea pozitivă față de învățătură. Atmosfera din familie, ambianța afectivă în care trăiește copilul contribuie, de asemenea, la crearea acestor premise. O atmosferă calmă, senină, caldă este stimulativă pentru activitatea copilului, în timp ce o ambianță încordată, apăsătoare, are un rol depresiv, inhibitor. O deosebită importanță pentru educarea atitudinii pozitive față de muncă și față de învățătură o are locul pe care îl ocupă munca în familie. Tot atât de importante sunt relațiile dintre membrii familiei: dacă se bazează pe
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
modestie - să posede deci calitățile morale pe care urmăresc să le formeze copiilor. Nu-i înveți pe alții ceea ce vrei, nu-i înveți ceea ce știi, îi înveți ceea ce ești afirmă J. Games. Stilul de viață, atmosfera de muncă din familie, ambianța intelectuală creează premisele atitudinii pozitive față de muncă și ale atitudinii pozitive față de învățătură, când copilul devine școlar. O preocupare foarte timpurie a familie trebuie să fie apropierea copilului de carte, familiarizarea acestuia cu fapte, întâmplări și eroi din lumea cărților
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
făcută expresiv, nuanțat, colorat, astfel încât copilul să "vadă" și să "trăiască" aievea faptele și întâmplările, trezindu-i în același timp regretul că nu știe să citească, precum și dorința arzătoare de a învăța cât mai curând. Copiii crescuți într-o asemenea ambianță așteaptă cu nerăbdare să meargă la școală pentru a învăța să citească, fiind convinși de utilitatea și necesitatea însușirii tehnicii citirii și manifestă o atitudine pozitivă față de școală și față de învățătură. Unii copii, deși au frecventat învățământul preșcolar, deși doresc
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
PROPRIILOR COPII Afirmația de mai sus poate apare ca șocantă și inacceptabilă pentru marea majoritate a părinților care simt nevoia să-și iubească progeniturile (lucru absolut firesc), și care sunt gata de oricâte sacrificii pentru binele acestora. Dragostea părintească și ambianța familială favorabilă reprezintă coordonatele principale pentru construcția personalității viitorului adult. În unele familii, însă, se produc grave erori. Pentru a dobândi dragostea copiilor, pe care părinții o resimt ca o trebuință afectivă, aceștia (părinții) le oferă, în schimb, o tutelare
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
care i-a format pe ei. Deși nu dispunem de date statistice complete, informațiile pe care le avem despre absolvenți ne-au condus la concluzia că sunt destul de rare cazurile de desfacere a căsătoriilor în rândul acestora. * Viața de internat, ambianța cultural-educativă din școală, activitățile de autogospodărire în cămin, cantină, școală, muncile de utilitate socială etc. îi pregătesc pe viitorii învățători pentru a duce o viață de familie ordonată, frumoasă. EDUCATORUL MIRAJUL PROFESIEI DE ÎNVĂȚĂTOR O componentă de bază a aptitudinii
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
nu este destul de uman, iar A Suares consideră politețea ca pe nimic mai util pentru a trăi între oameni. Alături de familie, care pune primele cărămizi la edificarea personalității, un rol important în formarea comportamentului politicos al copiilor revine școlii. Prin ambianța intelectual-morală și estetică ce trebuie să domnească în orice instituție de învățământ, prin orele de dirigenție, activități cultural-artistice și sportive, prin colaborarea permanentă cu părinții elevilor, școala poate contribui în mod substanțial la formarea unei conduite disciplinate și politicoase la
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
voința și puterea să o facă. Am revenit la alma mater să ne întâlnim cu copilăria, să ne potolim setea la izvorul nesecat al amintirilor, să retrăim la alte cote de intensitate momente și întâmplări din viața de elevi, în ambianța mirifică a Șendriceniului drag. Nu ne-au împiedicat nici osteneala drumului, nici povara anilor, nici șubrezenia sănătății, nici puținătatea banilor. Cu inimile pline de bucuria revederii, cu ochii încețoșați de vârstă dar și de emoții, am dat ocol clădirii școlii
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
nu sunt atât economice, cât psihosociologice. Opțiunea este uneori paradoxală. Poți să optezi pentru un mod de viață mai simplu, mai plin de privațiuni, dar care oferă satisfacția integrării, a cufundării în șuvoiul dominant, împărtășit de cei mai mulți. Acest acord cu ambianța socială, caracterizat prin absența conflictelor, conferă confort psihic, o stare de echilibru, o dorință de realizare personală. A aparține grupului valorizat social înseamnă a dobândi o identitate socială pozitivă. A aparține unui grup etichetat negativ semnifică pierderea stimei de sine
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și liniaritatea narațiunii nu mai fac parte dintre ambițiile ei. Nu continuumul temporal, ci înlănțuirea punctelor de vedere analitice și a modalităților succesive de observație reprezintă osatura acestei istorii (Lepetit, 1999, p. 99). Cât despre context, acesta se referă la „ambianța” faptului de viață examinat, redată într-o manieră cât mai completă. Noțiunea geertziană de „descriere densă” (thick description) este, aici, deosebit de utilă, întrucât permite inserția fragmentului social în mediul cultural care îi e propriu și corelarea sa cu toate aspectele
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în produse etc.) se situau la antipodul celor oficiale, dar erau infinit mai eficiente, fiindcă asigurau supraviețuirea celor mulți și chiar o oarecare prosperitate (pentru o minoritate, desigur). Pe lângă faptul că așteptarea la rând („coada” prozaică) a devenit, în această ambianță, pentru majoritatea populației, una dintre îndeletnicirile cotidiene principale, climatul de lipsuri generalizate a încurajat, într-o anumită măsură, și crearea, la același nivel al vieții de zi cu zi, a unor microierarhii sociale, în cuprinsul cărora poziționarea indivizilor depindea de
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
caz”, singular, pentru că generalitatea este asigurată prin observațiile proprii referitoare la alte familii sau prin relatările acestora. Subiectivism sau nu, tocmai prin relatarea „trăirilor” se poate remarca ecoul psihologic al unor „reglementări” sau „legi” altfel abstracte. Pentru că - deși într-o ambianță editorială ținând preponderent de domeniul „Psihologiei” ca știință - nu este inutil să subliniez din nou2 ceea ce în genere pare să se ignore, și anume faptul că totul este sau ține de - ori derivă din sau debușează în - psihologie ca fundament
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
din hol, scaune din garnitura sufrageriei - și, fără să ceară voie, o ducea în camera lui sau aducea persoane cu care noi nu prea am fi vrut să avem de-a face, fuma cele mai „tari” țigări de pe atunci, în ambianța noastră de alergici (mama mea, nefumătoare, a murit, după mai mulți ani, de un cancer pulmonar, cert dezvoltat din aspirarea fumului, pătruns pe sub ușă, de la țigările lui F., care a precedat-o cu moartea de aceeași boală). Să adaug că
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
orice moment; SEISSO: asigurarea curățeniei Întregului spațiu afectat locului de muncă și a tuturor obiectelor care se află În perimetrul respectiv. TEHNICA CELOR "5S" presupune completarea activităților anterioare cu următoarele două operații: SEIKETSU: menținerea unei igiene perfecte și a unei ambianțe plăcute la locul de muncă; SHITSUKE: respectarea strictă a procedurilor de lucru stabilite. Numitorul comun al celor cinci categorii de activități Îl constituie realizarea și Întreținerea unei atmosfere de ordine și curățenie. De precizat Însă că, așa cum s-a sugerat
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
Moldovei”, ,,Ecoul”, ,,Cugetul liber”, ,,Gândirea”, ,,Luptătorul”, ,,Adevărul literar și artistic”, ,,Lumea ilustrată”, ,,Tiparnița literară”, ,,Epoca”, ,,Șantier” ș.a. Traduce versuri de Edwin Markham și Charles Baudelaire. Maghernița veche și alte versuri din anii tineri, întâiul lui volum, fructifică amintirea copilăriei, cu ambianța atelierului de fierărie, în care o muzică ,,infernală”, împletită cu efortul, dar și cu un anume elan vital patetic scot din banalitate și imprimă contur poetic unor ustensile prin excelență antilirice: nicovala, ciocanele, sfredelul, foalele. În chip arghezian, poezia își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286984_a_288313]
-
de elanurile vitale proprii, dar nu e lipsit de gustul imensității mării, unde ,,un cer e totul”. În lirica erotică, sentimentul are densitatea materiei: iubita cântă la clavir ,,între maldăre de flori”, trupul ei condensează toate florile, îmbrățișările au drept ambianță floralul, vegetalul. În Arabescuri, vitalismul cedează melancoliei, la F. devenită boală a exilului. El evocă o prăvălie newyorkeză unde muncitorii români își hrănesc iluziile și speranțele cu veștile de acasă, cu ziare și calendare românești, în atmosfera plină de fum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286984_a_288313]
-
bucureștene, „figuri dispărute”, iată tot atâtea mărturii - împrăștiate în publicațiile vremii - ale unui observator ce se menține într-o cuviincioasă discreție, privilegiind în schimb vedetele decupate în medalion (ciclul Amintirile unui om de prisos). O seamă de suveniruri, proiectate în ambianța cafenelei literare de odinioară (Fialkovski, Capșa, Kübler), se înșiră în Bohema de altădată (1944). E o lume aparte, de visători și inadaptabili, de cheflii simpatici și ratați întristători, aceea care, mai ales la căderea nopții, se perindă în paginile acestor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
el raportează mereu ceea ce vede la spectacolul plastic dorit, în care-și plasează amintirile sau năzuințele. Există, în interioarele pe care le zugrăvește și în sculptura lui (pe care o practică alternativ cu pictura) note calofile care răspund necesității unei ambianțe estetice, o primă dovadă construind o chiar grădina plină de flori din fața casei sau scenele cu care și-a pictat pereții la intrare, ca și în interior. El a realizat și o suită de sculpturi care îndeplinesc funcțiile decorative ale
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
face cu sonorități împrumutate din timbrul instrumentelor metalice. Cu toate acestea, Frunzete reușește adesea frumoase incursiuni în spectacolul sărbătoresc al folclorului din Mărgineni, mai cu seamă prin alegerea temelor ( Lae Chiorul, La fântână, pe cai et.), dar și printr-o ambianță plastică sugerată cu dezinvoltură și nerv.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 53) Lucrări în instituții: Muzeul Brukethal, Sibiu; Muzeul Satului, București; Muzeul Țăranului Român, București. Freiberg Leo Pictor Localitatea Negrești-Oaș, județul Satu Mare. Studii: Funcționar
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
de retard în plan intelectual și psihomotrice. Spre sfârșitul perioadei (în jur de 3 ani) începe să se dezvolte la copil conștiința de sine (copilul începe să spună: „eu sunt...”, „eu fac...”, „eu vreau...” etc.). Are loc o lărgire a ambianței copilului; dacă la început lumea lui se reducea frecvent la brațele și sânul mamei, treptat descoperă diversitatea lumii din jurul său, iar pentru el această descoperire echivalează cu o nevoie fundamentală în dezvoltare. Cu timpul, trebuințele psihologice vor deveni din ce în ce mai prezente
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
apariției unuia neadecvat. Prin urmare învățarea apare datorită stabilității unui lanț de conexiuni între stimuli și „patternurile” mișcărilor. Clark L. Hull elaborează teoria reducerii sistematice a tensiunii, pornind de la faptul că organismul se află într-o stare de dezechilibru cu ambianța; se creează o stare de tensiune asociată cu trebuința, „energizând” organismul. Învățarea reprezintă consecința faptului că trebuința este satisfăcută, fie direct, fie indirect. Hull introduce și conceptul de variabile intermediare încercând să formuleze legi precise ale învățării, care constau în
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
relațiilor date, unde nu atât tiparele de conduită contează, cât orientarea spre scop și, mai precis, fixarea scopului spre care există variate căi de acces. Conform acestor teorii, cel care învață este privit ca un sistem energetico-dinamic care interacționează cu ambianța prin ajustări, adaptări, modificări, deci prin învățare. Schimbările sunt logice și însușite sub forma principiilor sau generalizărilor. Wertheiner, Köler și Kofka au formulat teoria „gestaltului” prin care afirmau că subiectul percepe relațiile semnificative din ambianță, le intuiește și le rezolvă
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sistem energetico-dinamic care interacționează cu ambianța prin ajustări, adaptări, modificări, deci prin învățare. Schimbările sunt logice și însușite sub forma principiilor sau generalizărilor. Wertheiner, Köler și Kofka au formulat teoria „gestaltului” prin care afirmau că subiectul percepe relațiile semnificative din ambianță, le intuiește și le rezolvă. Subiectul își reorganizează experiența într-o ambianță percepută ca un întreg, până ajunge la „insight” (iluminare), iar procesul de învățare constă într-o configurație sau alta, fie printr-o unificare sau mai multe configurații; fie
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]